Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 19 decembrie 2011
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2011 > 19-12-2011 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 19 decembrie 2011

4. Prezentarea moțiunii de cenzură intitulate "După 22 de ani, democrația este în pericol", inițiată de 200 de deputați și senatori, ca urmare a angajării răspunderii Guvernului asupra Proiectului de Lege privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale și a alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat din anul 2012, precum și pentru modificarea și completarea Titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.  

 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

  ................................................

Acum am să-l invit pe domnul deputat Eugen Nicolăescu pentru a da citire moțiunii de cenzură.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnă președinte al Camerei Deputaților,

Domnule președinte al Senatului,

Vă prezint moțiunea de cenzură "După 22 de ani, democrația este în pericol".

Stimați membri ai Guvernului,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

În România anului 2011, problema deficitului de democrație este una reală. Cu fiecare acțiune a acestui Guvern de marionete, mânuit de păpușarul suprem de la Cotroceni, asistăm la o punere în scenă macabră a unei drame cu tușe accentuate de umor negru, în care democrația și statul de drept sunt terfelite și ajunse la cheremul unui grup infracțional, ce pune în practică o adevărată lovitură de stat. Fie că vorbim despre măsurile economico-sociale catastrofale promovate de acest Guvern, de la amputări de venituri pentru toate categoriile sociale până la anularea inițiativei private prin măsuri fiscale de afundare, și nu de relansare a sectorului IMM-urilor, fie că vorbim despre modul arbitrar în care este condusă această țară, prin angajări repetate de răspundere, toate subminează democrația și pun sub semnul întrebării existența statului de drept.

S-a ajuns într-un punct critic, în care gradul de suportabilitate a atins un nou maximum istoric, după perioada de tristă amintire care a fost regimul ceaușist. Pericolul pentru democrație este iminent, iar măsura comasării alegerilor încununează această operă de distrugere a mecanismelor democratice.

Domnilor guvernanți,

Nu vă place deloc acest cuvânt "democrație". Îl invocați destul de des în discursurile publice, pentru că "dă bine" la auditoriu, pentru că este în trend și îl aveți chiar și în denumirea a două partide din arcul guvernamental - Partidul Democrat Liberal și Uniunea Democrată Maghiară din România -, însă, când vine vorba despre aplicarea lui, acțiunile guvernamentale, care sunt o anexă a celor prezidențiale, completându-se reciproc, sunt golite de acest principiu.

Stimați guvernanți,

Contrar aparențelor, ați strivit democrația în acești ultimi doi ani. Fără a vă ține o lecție de politică, să știți că democrația nu este un concept abstract, democrația este măsurabilă. Instituții precum Economist Intelligence Unit au elaborat Indexul democrației măsurat în anii 2006, 2008, 2010, iar, în ceea ce ne privește, concluziile sunt alarmante. În funcție de cinci criterii - procesul electoral și pluralismul, libertățile civile, funcționarea guvernului, participarea politică, cultură politică -, statele sunt clasificate în patru tipuri de regimuri: democrații integrale, democrații viciate, regimuri hibride și regimuri autoritare.

În 2010, față de 2006, România a scăzut șase poziții, ajungând pe locul 56, cu cinci locuri sub Bulgaria, cu care ne place să ne comparăm și care, în parte, a împărtășit același destin istoric și european cu al nostru, și devansând cu doar un loc Columbia și cu două Papua Noua Guinee.

Dacă aceasta este situația înaintea reformei electorale, cu vârful său de lance - comasarea alegerilor, pe care v-ați angajat răspunderea, ne întrebăm unde ne vom plasa în acest clasament după acest ultim asalt asupra democrației. La nivelul țărilor bananiere ne aflam deja, mai rău de atât se poate oare? Iar dacă ne întoarcem la clasificarea regimurilor în funcție de cele cinci criterii enumerate mai sus, în ritmul acesta, vom ajunge, de la o democrație viciată, la un regim autoritar în toată plenitudinea lui.

Proiectul privind comasarea alegerilor este un demers discreționar, unilateral și antidemocratic al actualei puteri, elaborat fără consultarea societății civile, și impus prin procedura angajării răspunderii, Parlamentul fiind din nou eliminat din ecuația democratică. Efectele devastatoare ale acestor schimbări asupra gradului, și așa precar, de democrație din țara noastră sunt îngrijorătoare. Modificarea legislației electorale pe care o impuneți acestei țări contravine Codului bunelor practici în materie electorală, ce conține recomandări ale Consiliului Europei, adoptate de către Comisia de la Veneția în cadrul celei de-a 51-a sesiuni plenare.

Interesul politic meschin de a vă menține la putere cu orice preț vă împinge să încălcați cu bună știință practici europene în materie electorală. Vă place să vă recomandați europeni, să participați la întruniri la nivel european, unde poza de grup este tot ce contează, pentru că participarea este de cele mai multe ori lipsită de consistență și viziune. Singura dumneavoastră viziune în actul de guvernare, ce transpare în politicile publice promovate, se circumscrie câtorva clișee păguboase pentru români: liberalizări de prețuri, diminuări de salarii și pensii, servicii medicale pe bani, fonduri publice acordate clientelar și comunități locale conduse de primari ai opoziției - subfinanțate, de altfel -, investiții publice megalomanice în detrimentul atragerii de investiții private cu valoare adăugată pentru economie. Valoarea adăugată trebuie să ajungă doar în buzunarele reprezentanților puterii, precum și ale acoliților portocalii, iar populația trebuie menținută într-o stare perpetuă de dependență și umilință, pentru ca sacoșa portocalie din alegeri să fie mană cerească pentru poporul sărăcit. Comasarea alegerilor vă economisește niște bani, însă nu de la buget, așa cum ați argumentat, ci din fondul Partidului Democrat Liberal destinat mitei electorale. Astfel, veți cumpăra voturi cu sacoșa doar o dată.

În schimb, atunci când trebuie să ne raportăm la recomandări europene care, dacă le-am implementa, ne-ar ajuta să ne îmbunătățim performanțele democratice și am intra în rândul statelor civilizate, cu democrații solide și instituții funcționale, nu vă mai place, adoptați politica struțului. Asta în cazuri fericite, când nu sfidați prin răspunsuri cinice și impertinente.

Pentru buna dumneavoastră informare, vă amintim că printre recomandările Comisiei de la Veneția formulate în Codul bunelor practici în materie electorală se numără și următoarea: "Elementele fundamentale ale dreptului electoral nu trebuie deloc modificate cu mai puțin de un an înaintea alegerilor și trebuie tratate la nivel constituțional sau la un nivel superior celui al unei legi ordinare." În declarația interpretativă asupra stabilității dreptului electoral [CDLAD(2005)043], această dispoziție este clarificată: "De o maniera generală, orice reformă a legislației electorale destinată să fie aplicată în alegeri trebuie să intervină suficient de devreme pentru ca aceasta să fie într-adevăr aplicabilă." La limită, în anume circumstanțe, exceptarea regulii de un an poate fi acceptată, de exemplu, dacă este necesar să fie remediate pe cale legislativă probleme neprevăzute sau pentru a rectifica legislația electorală acolo unde "aceasta ar aduce atingere drepturilor internaționale recunoscute".

Se poate oare vorbi în România despre astfel de circumstanțe? Sau problema neprevăzută este faptul că în urma studiilor sociologice ați constatat că veți pierde alegerile de la anul, fie că le comasați, fie că nu, ceea ce aduce gravă atingere intereselor de partid ale PDL, dar și celor politice ale UDMR, și nicidecum unor drepturi internaționale, cum se prevede mai sus?

Astfel, constatăm că toate criteriile de bună practică în materie electorală sunt ignorate de către Marea Coaliție Pro comasare și că întreaga procedură propusă de Comisia de la Veneția este maculatură pentru mințile luminate din Guvern și de la Cotroceni.

Angajându-și răspunderea în fața Parlamentului pe un proiect de lege antidemocratic, Guvernul Boc demonstrează o dată în plus existența în interiorul său a unei crize și a unei dezorientări în ceea ce privește pierderea masivă a încrederii românilor, scopul real al acestei angajări de răspundere nefiind binele țării, ci pur și simplu nevoia PDL de a-și asigura, pentru 2012, un calendar electoral cât mai favorabil. Ce altceva ar mai putea face acest Guvern - care, în acest moment, se bucură de încrederea a doar 7% dintre cei pe care-i guvernează - pentru a mai putea emite pretenții la un eventual alt mandat, decât să manipuleze și să încerce să deturneze rezultatele procesului electoral din 2012?

1. Comasarea alegerilor - un simulacru de procedură legislativă

Modul în care proiectul de lege privind comasarea alegerilor a fost generat, gestionat și comunicat partidelor politice, societății civile și opiniei publice, în general, poate face obiectul mai multor observații de fond și de formă, cu sublinierea că responsabilitatea nu-i revine doar ministrului Igaș, specializat mai degrabă în anacolute și fracturi lingvistice, decât în legislație, ci întregului arc guvernamental și abonaților săi politici. Practica democratică, neglijată, ba, mai mult, încălcată de guvernanți, spune că legile trebuie create numai prin modalitățile permise de instrumentul de stabilire a criteriilor și prin voința organului desemnat de popor ca legiuitor. Pentru că numai astfel putem vorbi de funcționarea statului de drept, privit fie ca limită în fața emiterii de legi de către organe care nu sunt împuternicite, fie ca împiedecare a utilizării unor căi care nu sunt prevăzute de instrumentul de stabilire a criteriilor.

Desigur, e greu să vorbești în România de respectarea criteriilor statului de drept atunci când Ministerul Administrației și Internelor hotărăște cum să schimbe legile organice ca să-i fie bine partidului său la alegeri sau când Ministerul Afacerilor Externe inițiază și el un proiect al votului prin corespondență, pe care să-l gestioneze în regie proprie ministrul numit de partid pentru a strânge voturile diasporei, sau când Președinția transmite ce este permis și ce nu în schimbarea Constituției, în reorganizarea administrativă, precum și în diverse alte domenii care fac obiectul gestiunii Executivului ori al legiferării Parlamentului. Știm, ca de altfel majoritatea concetățenilor noștri, că, dacă interesele Guvernului și ale PDL o cer, negrul poate deveni alb și invers, că șeful Guvernului poate susține cu fermitate ceva dimineața, pentru ca după-amiaza să respingă dezaprobator, în aplauzele corifeilor și ale tovarășilor umili, tot ceea ce a susținut cu vehemență dimineața.

Pentru prima oară, în practica legislativă românească din ultimii ani, un guvern lansează în dezbatere publică un proiect legislativ pe care îl modifică "în principiu" cu propriile amendamente la doar 48 de ore de la postarea pe site-ul Ministerului Administrației și Internelor. Asistăm la un joc dublu din partea Guvernului, care intră în rolul clar atribuit Parlamentului de a amenda un text de lege. Acest fapt dovedește reaua-credință și incompetența crasă a Guvernului Boc, care elaborează un act normativ care oricum nu era necesar, deoarece aveam o legislație în materie electorală care răspundea foarte bine criteriului stabilității.

Stimați guvernanți,

Vă temeți că majoritatea de strânsură pe care ați creat-o artificial, prin trădare și minciună, în Parlament nu va răspunde la ordine în așa fel încât această aberație legislativă, care este comasarea alegerilor, să treacă de Parlament în procedură normală. De aceea, ați apelat la aceeași măsură de forță, care este angajarea răspunderii, sărind etape necesare unei dezbateri democratice - dezbaterea publică și cea parlamentară.

Așadar, dați două lovituri democrației românești: pe de o parte, prin promovarea ideii de comasare a alegerilor și, pe de altă parte, prin recurgerea la o procedura extraordinară de legiferare, pentru care urgența nu se justifică.

Jucați popice cu democrația românească! Dintr-o singură lovitură dărâmați toate principiile de drept, toate mecanismele democratice, precum și toate recomandările europene în materie electorală.

2. Reducerea cheltuielilor bugetare - un argument necredibil

Argumentul principal invocat în susținerea acestei anomalii nedemocratice, care este Legea comasării alegerilor, a fost reducerea cheltuielilor din fondurile publice. Acest argument enunțat de Domniile Voastre, stimați guvernanți, este hilar și, totodată, revoltător.

Faceți economii acolo unde nu trebuie. Ați afirmat că organizarea simultană a alegerilor ar reduce cheltuielile la jumătate, respectiv la aproximativ 22 de milioane de euro, de la 43 de milioane de euro, dar în același timp ați încurajat și încurajați risipa banului public, prin construirea de patinoare la sume exorbitante, cum a fost cel de la Brașov, care a înghițit 12 milioane de euro, sau alte obiective inutile, precum telegondola din București, în valoare estimată de 20 de milioane de euro.

Extravaganțe ale unui Guvern iresponsabil, care face rabat de la democrație, dar niciodată de la satisfacerea propriilor interese și sinecuri de partid.

Totodată, ați invocat și sărăcia bugetelor locale, care ar putea duce chiar la nedesfășurarea în bune condiții a alegerilor.

Culmea tupeului, sărăcirea bugetelor locale este tot opera acestui Guvern. Acum înțelegem mai bine care a fost miza acestei sărăciri. Pe lângă șantajul ordinar, practicat la adresa aleșilor locali ai opoziției, care primesc bani pentru comunitățile lor doar dacă semnează o adeziune în alb la partidul-stat, acum tabloul este complet - bugetele locale nu ar putea susține financiar organizarea alegerilor locale dacă ar avea loc la termen, iar bunul samaritean portocaliu, Guvernul României, ia povara aceasta de pe umerii autorităților locale, comasând alegerile. Ne întrebăm: cu ce cost însă? Cu știrbirea democrației în România, cu încălcarea tuturor regulilor democratice și provocarea unui haos din suprapunerea celor două scrutine, astfel încât manipularea și bulversarea electoratului să fie mai ușor de realizat de către aparatul de propagandă a PDL.

Nu mai mimați grija pentru desfășurarea în bune condiții a alegerilor, pentru că nu vă mai crede nimeni! Ați mințit și ați înșelat de prea multe ori așteptările românilor! Nu vă interesează nici cât negru sub unghie destinul acestei țări și soarta românilor, ci doar cum să vă aranjați mai bine propriul destin pentru următorii patru ani.

Dacă luăm în calcul precedentul din 2009, când am avut concomitent alegeri prezidențiale și referendum, este evident faptul că vor exista cheltuieli pentru organizarea de birouri electorale (ale secțiilor de votare) necesare susținerii fiecăruia dintre tipurile de alegeri. Unde este economia mult invocată, de la prim-ministru până la "branconatul" ministru de interne? Costurile rămân aceleași, dovadă fiind și faptul că în bugetul pe anul 2012 nu ați prevăzut niciunde cheltuielile cu organizarea alegerilor. Vă ascundeți și veți folosi, probabil, la momentul respectiv, fondul de rezervă aflat la dispoziția Guvernului, sacul magic folosit discreționar de această guvernare, de unde finanțați toate nenorocirile pe care le pregătiți românilor în cele două palate - Victoria și Cotroceni.

Dacă am accepta principiul invocat al economiilor la buget în perioadă de criză, criză care afectează întreaga Europă, ar trebui ca, în logica îngustă a domnului Igaș, Franța, care la anul organizează două tipuri de scrutin, prezidențiale și legislative, să le comaseze. Cu atât mai mult cu cât au loc la diferență de doar o lună (în mai prezidențialele și în iunie legislativele), iar cheltuielile în Franța sunt cu mult mai mari, fiind proporționale cu numărul populației, teritoriului și altele, dar și pentru că se poate ajunge în situația organizării a două tururi de scrutin. Și, ca să fie și mai ieftin, de ce nu ar comasa francezii și alegerile regionale, cantonale și municipale, care au loc în 2014? Dacă-i criză pentru români, de ce nu ar fi și pentru francezi? Însă nu avem cunoștință de faptul că președintele Nicolas Sarkozy ar intenționa să propună comasarea acestor tipuri de alegeri. Chiar dacă democrația costă, nu îl sperie, cum nu îl sperie nici faptul că nu stă strălucit în sondaje. Asta dovedește că în Franța, și nu numai, respectul față de electorat și față de valorile democrației este mai presus decât jocurile infame, politicianiste, practicate în România de către coaliția de guvernare, condusă de dumneavoastră, domnule Boc.

Vă agățați de acest argument al economiilor la bugetul de stat, care nu poate deveni sursă constantă de legitimare a unor acțiuni ce pot risca să pericliteze buna funcționare a unui stat democratic.

Stimați guvernanți,

Constituția României cuprinde prevederi foarte clare de natură a creiona un stat funcțional, în care supremația legii și a principiilor de drept este primordială. Legislația electorală, în România ultimilor 20 de ani, a avut ca principală caracteristică stabilitatea și respectarea principiilor și valorilor europene în acesta materie.

Evoluția democratică a României a însemnat, în primul rând, organizarea unor alegeri libere și democratice, care au dat țării și liderilor săi legitimitatea necesară accederii României în marea familie transatlantică.

Departe de a fi perfectă, nu întotdeauna corect aplicată, legislația electorală care a funcționat în România ultimilor ani s-a raportat permanent la patrimoniul electoral european, așa cum definește Comisia de la Veneția ansamblul principiilor de bază care trebuie să guverneze alegerile în statele democratice.

Schimbarea filosofiei actualului sistem electoral românesc, acum, după 20 și ceva de ani, este nu numai o utopie, dar și o greșeală majoră, care poate avea consecințe deosebit de grave în ceea ce privește legitimitatea viitoarelor autorități ale statului român.

De altfel, numai calculul politic al regimului autoritar Băsescu-Boc poate imagina modificarea unui sistem electoral care, printre altele, a avut și darul de a-i aduce vremelnic la putere pe cei doi.

Stimați guvernanți,

Știm că vă confruntați cu riscul înregistrării unui rezultat electoral care să vă scoată de pe scena politică a României pentru totdeauna, precum și cu posibilitatea ca unii dintre dumneavoastră să ajungeți să răspundeți în fața românilor, iar alții în fața legii. Asta însă nu poate justifica măsura comasării alegerilor, pe care o considerați ca singura salvare pentru a scăpa de furia electoratului român. Prin aceasta măsură, aruncați, practic, la gunoi tot ceea ce s-a reușit din 1989 până acum în materia democratizării societății românești.

Poate ar trebui să știți faptul că legislația în vigoare în materia organizării și desfășurării alegerilor locale și parlamentare încununează viziunea constituțională asupra principalelor instituții ale statului de drept și are la bază o serie de principii de drept, imuabile și general recunoscute.

Măcar de la dumneavoastră, domnule profesor de drept Emil Boc, am fi așteptat să știți sau măcar să înțelegeți aceste lucruri.

Sper totuși să pricepeți ceva și, de aceea, o să explicăm în continuare câteva aspecte.

3. Mandatele de ales local, respectiv de parlamentar sunt guvernate de regimuri juridice distincte.

Constituția României tratează în mod distinct Parlamentul, în raport cu autoritățile administrației publice locale, trasând diferențe majore între cele două categorii de autorități publice.

Astfel, alin. (1) al art. 61 din legea supremă ne arată că "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării".

Pe de altă parte, legiuitorul constituțional a reglementat, în alt capitol al textului legii fundamentale, autoritățile administrației publice locale, evocând astfel categoric diferențele majore dintre cele două categorii de autorități publice.

Astfel, potrivit art. 121, se prevede că:

Alin. (1) - "Autoritățile administrației publice, prin care se realizează autonomia locală în comune și în orașe, sunt consiliile locale alese și primarii aleși, în condițiile legii."

Alin. (2) - "Consiliile locale și primarii funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și din orașe."

Așadar, prevederile constituționale mai sus evocate arată clar faptul că rolul, atribuțiile și competențele celor două categorii de autorități publice sunt total distincte, ceea ce, pe cale de consecință, presupune existența unui sistem de alegere specific fiecăreia dintre acestea.

De altfel, există dispoziții constituționale exprese care indică acest fapt, iar aici avem în vedere prevederile alin. (1) al art. 63, care stipulează: "Camera Deputaților și Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungește de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, până la încetarea acestora."

Așadar, domnule prim-ministru, doamnelor și domnilor miniștri, sper că ați reținut faptul că discutăm despre două regimuri juridice diferite.

4. Prelungirea mandatelor aleșilor locali în funcții - schimbarea regulilor în timpul jocului

În esență, comasarea alegerilor presupune, de fapt, o prelungire a mandatelor aleșilor locali, actualmente în funcție, și obținute în alegerile din iunie 2008, în conformitate cu prevederile Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, cu modificările și completările ulterioare.

Prevederile Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală vin în aplicarea dispozițiilor constituționale cuprinse în alin. (1) al art. 121 al legii fundamentale și reglementează regimul juridic al mandatelor aleșilor locali, după cum urmează:

- art. 26 alin. (1): "Mandatul primarului, consiliului local, respectiv al consiliului județean este de 4 ani. Mandatul se exercită în condițiile legii.";

- art. 38 alin. (1): "Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă.";

- art. 69 alin. (1): "Mandatul primarului este de 4 ani și se exercită până la depunerea jurământului de către primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav.";

- art. 93 alin. (1): "Consiliul județean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă."

Așadar, mandatele actualilor aleși locali au, în mod evident, o durată de patru ani. Organizarea alegerilor locale în același timp cu cele parlamentare, în toamna anului 2012, presupune o prelungire a mandatelor actualilor aleși locali.

Acesta este un fapt absolut imposibil, în condițiile în care orice modificare a duratei mandatului aleșilor locali nu se poate face decât prin amendarea în acest sens a prevederilor Legii nr. 215/2001. Or, modificarea în acest moment a Legii nr. 215/2001, în sensul măririi duratei mandatului de ales local, nu se poate aplica decât viitorilor aleși locali, în niciun caz celor aflați acum în funcție, pentru că asta ar însemna o încălcare a principiului conform căruia "legea dispune numai pentru viitor, ea nu are putere retroactivă".

Așadar, domnule Boc, încercarea dumneavoastră de a prelungi durata mandatelor actualilor aleși locali cu aproximativ șase luni este total ilegală și contrazice principiile de drept general recunoscute și în baza cărora funcționează actualul sistem juridic românesc.

Potrivit prevederilor alin. (1) al art. 93 din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, există posibilitatea prelungirii mandatelor aleșilor locali numai în anumite situații expres prevăzute, și anume în caz de război, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav.

În cazul nostru, nu se întrunește niciuna dintre condițiile special prevăzute de lege care să justifice prelungirea mandatelor actualilor aleși locali. De fapt, aceste situații speciale sunt singurele motive care pot constitui motiv legal întemeiat de prelungire a mandatului aleșilor în funcție.

Dar poate Guvernul știe ceva ce nu știm noi atunci când invocă existență unei astfel de situații speciale. Așteptăm un raport amănunțit cu nenorocirile, catastrofele și cataclismele care ne vor paște la anul, elaborat, probabil, de o nou înființată comisie prezidențială cu experți în arta divinației.

De fapt, este posibil ca dumneavoastră să aveți dreptate. În ultimii ani, ați fost în prima linie a războiului contra românilor, uneori chiar pe post de armă cu care președintele Băsescu a luat la țintă fiecare categorie socială.

Revenind, concluzia de bun-simț care se impune este aceea că, în conformitate cu prevederile legale, mandatele actualilor aleși locali expiră în iunie 2012. Astfel, persoanele care, în mod ilegal, vor exercita atribuțiile de aleși locali, fără a fi confirmați prin alegeri organizate în conformitate cu legea, vor trebui să suporte consecințele legale. Mai mult, orice act juridic emis sau adoptat de către aceste persoane este ilegal și, pe cale de consecință, lovit de nulitate absolută.

Bineînțeles, pe dumneavoastră acest fapt nu vă interesează absolut deloc, așa cum ați dovedit până acum, dar venim și vă spunem că o astfel de situație ar însemna, practic, blocarea administrației publice locale din România, a cărei atribuție este și executarea legii, prin emiterea sau adoptarea unor acte normative subsecvente acesteia.

Așadar, stimați guvernanți, prelungirea mandatelor actualilor aleși locali nu are niciun fel de motivație legală și, de altfel, nu poate fi susținută juridic, ci numai politic.

Vă anunțăm, dacă nu știați, deși suntem convinși că acționați în perfectă cunoștință de cauză, că sunteți pe cale de a săvârși un abuz de drept grosolan pentru a vă atinge scopurile politice. Este clar că măsura comasării alegerilor va dinamita întregul sistem juridic românesc.

5. Fraudarea alegerilor - adevărata miză a comasării alegerilor

Furtul și frauda au devenit politică de stat în guvernarea Boc. Am avut parte de mai multe episoade din acest foileton infracțional sub semnătura unor iluștrii reprezentanți ai PDL. De la președintele Camerei Deputaților, doamna Roberta Anastase, care a furat votul la Legea pensiilor, revoluționând aritmetica elementară și lăsând o pată neagră în istoria parlamentarismului românesc, până la Ioan Oltean, care, atunci când nu înghite broaște, repetă votul până iese, așa cum s-a întâmplat cu ocazia desemnării membrilor Curții Constituționale. Peste toți tronează președintele Băsescu, care a promulgat Legea pensiilor, trecută prin fraudă, punându-și semnătura pe această lege cu cele două degete cu care măsoară nivelul cuburilor de gheață din pahar.

În această logică infracțională, au fost organizate și alegerile parțiale din județul Neamț, pentru un mandat de deputat, scrutin care nu a fost altceva decât un exercițiu dureros pentru democrație, în care PDL și-a exersat îndemânarea la furat voturi. Aceste alegeri sunt, de fapt, preambulul furtului instituționalizat pregătit pentru toamna anului 2012.

Doamnelor și domnilor,

Poate dumneavoastră, celor din banca ministerială, ideea comasării alegerilor vi se pare una genială sau care vă va salva de la un dezastru electoral, însă vrem să vă informăm că, de fapt, este una extrem de proastă și asta nu numai în viziunea noastră, ci și în cea europeană.

În niciun stat din Uniunea Europeană alegerile locale nu pot fi comasate cu alegerile parlamentare, pentru că niciun stat cu adevărat european nu încalcă prevederile și recomandările Comisiei de la Veneția, materializate în documentul intitulat "Codul bunelor practici în materie electorală".

Stimați guvernanți,

Ați venit de nenumărate ori în fața opiniei publice, în frunte cu președintele Băsescu, și ați dat lecții de cunoaștere a legislației europene. Ați pozat în campioni ai europenismului și în mari apărători ai valorilor europene.

Va spunem astăzi răspicat că ați mințit. Comasarea alegerilor este o măsură specifică țărilor bananiere, și nu țărilor europene.

Dacă ați fi respectat câtuși de puțin patrimoniul electoral european definit în Codul bunelor practici în materie electorală, nu ați fi îndrăznit nici măcar să discutați despre o asemenea aberație legislativă, numită comasarea alegerilor.

Stimați colegi,

Ne-am gândit să evocăm, spre luare-aminte, câteva idei dintre cele cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală, elaborate de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, mai bine cunoscută sub numele de Comisia de la Veneția.

Unul dintre principiile fundamentale care stau la baza codului este acela potrivit căruia "alegerile trebuie organizate în mod periodic". Periodic, stimați guvernanți, înseamnă la intervale egale de timp. Nu o dată la patru ani, apoi, dacă vrem să mai rămânem la putere câteva luni, modificăm legea.

În ceea ce privește condițiile de implementare a principiilor fundamentale, Comisia de la Veneția arată: "Elementele fundamentale ale dreptului electoral, și în special sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale și delimitarea circumscripțiilor electorale nu ar trebui să poată fi amendate înainte de un an față de data alegerilor."

Cu alte cuvinte, dragi reprezentanți ai PDL, UDMR și UNPR, ar fi trebuit ca măcar în iunie 2011 să veniți cu un proiect de lege care să pună în discuție data alegerilor locale din 2012. Însă, la momentul respectiv, nu erau definitivate negocierile dumneavoastră. Șantajul UDMR nu slăbea deloc Guvernul, iar UNPR-ul solicita încă tot felul de asigurări că trădarea va fi recompensată.

Prin astfel de manevre care ocultează legea, domnule prim-ministru, vă plasați în afara Europei cu această măsură.

De altfel, nu ar fi prima oară când o faceți. Tot în materie electorală, mai aveți antecedente, când, la ordinul președintelui Băsescu, disperați că veți pierde alegerile prezidențiale, ați inventat două referendumuri organizate concomitent cu scrutinul prezidențial.

Dar să revenim la Comisia de la Veneția și să vedem ce părere are această entitate despre organizarea, în aceeași zi, a două sau mai multe scrutine. Citez: "Procedurile de votare joacă un rol vital în cadrul procesului electoral, deoarece în timpul votării pot fi comise eventualele fraude electorale. De aceea, procedura de votare trebuie să fie simplă."

Cred că ne putem ușor imagina, nu-i așa, cam cât de simplă poate fi în România procedura de vot în care alegătorul va trebui să primească două buletine de vot pentru alegerea reprezentanților în Parlament, două buletine de vot pentru alegerea autorităților administrației publice locale/sector (primar, respectiv consiliu local) și încă două pentru alegerea autorităților administrative județene /municipiul București. Total, șase buletine de vot.

Mai mult, alegătorul va trebui să opteze atât pentru persoane, cât și pentru liste de candidați. Simplu, ce să spunem?!

Vă imaginați cum vom demonstra noi întregii Europe că românii se vor descurca excelent cu șase buletine de vot. Și putem să fim siguri că, în anumite secții de votare, se vor înregistra iarăși recorduri de viteză în procedura de vot.

De la Paris, se aude că în 2012, crescând numărul de buletine de vot, prin urmare și dificultatea, PDL va solicita înscrierea în rândul disciplinelor olimpice a unui nou sport: vot viteză.

Ca de obicei însă, la Paris e una, în țară e alta. Cel puțin așa ne-a demonstrat domnul Baconschi, ministru-antrenor responsabil cu performanța în sportul olimpic brevetat de actuala putere - vot viteză.

În țară, comasarea alegerilor va genera o mare confuzie în rândul electoratului. Se vor înregistra numeroase situații în care cetățeanul care votează, urmând să mânuiască șase buletine de vot, bulversat fiind, nu va mai face diferența între a pune ștampila pe un candidat sau o listă de partid. Acesta este, de fapt, un aspect al vicierii rezultatului votării, așa cum, de altfel, este definit chiar de către Comisia de la Veneția.

Un aspect extrem de important în materia legislației electorale este stabilitatea acesteia.

Codul bunelor practici în materie electorală prevede: "Stabilitatea dreptului este un element important al credibilității procesului electoral și este esențială pentru consolidarea democrației. Prin urmare, modificarea frecventă a normelor sau caracterul lor complex pot dezorienta alegătorul. Alegătorul poate conchide, în mod corect sau incorect, că dreptul electoral este doar un instrument cu care operează cei care sunt la putere și că votul alegătorului nu mai este elementul esențial care decide rezultatul scrutinului."

Așadar, domnule prim-ministru, prin comasare nu faceți altceva decât să decredibilizați procesul electoral și să induceți în eroare alegătorii.

Da, doamnelor și domnilor reprezentanți ai puterii, de fapt, chiar asta urmăriți.

Vă doriți ca alegerile din 2012 să fie organizate într-un haos general, în care dumneavoastră, cu prefecții, șefii de instituții și întreaga clientelă politică, cu buzunarele bine garnisite în acești ani de guvernare, să puteți fura mai ușor. Asta ați urmărit permanent prin această aberație legislativă, prin impunerea căreia încercați acum să dați, practic, o adevărată lovitură de stat, fără a utiliza tancul sau mitraliera, ci o majoritate parlamentară de strânsură, un conglomerat bine cimentat de infracțiune, înșelătorie, șantaj, lașitate, trădare și micime.

Ceea ce propuneți este o demență electorală, menită să creeze dezordine atât în rândul electoratului, cât și în rândul celor implicați în desfășurarea procesului electoral. Cum vă puteți imagina că rezultatele alegerilor vor fi corecte, când dumneavoastră obligați membrii comisiilor birourilor secțiilor de votare să numere buletine de vot aruncate la grămadă în trei urne, unde se amestecă candidații de la Cameră cu cei de la Senat, de la consiliul județean cu cei de la președinția consiliului județean, precum și cei de la consiliile locale cu candidații la primărie?

De ce faceți asta, stimați guvernanți? Mizați pe faptul că acești oameni vor claca fizic și psihic în fața acestui volum imens de muncă și a responsabilității uriașe care apasă pe umerii lor? Suntem siguri că asta urmăriți.

Mai mult decât atât, impuneți, în birourile electorale de circumscripție, procurori. Practic, subordonați procesul electoral elementelor de forță ale statului român. Mai lipseau din acest construct diabolic ofițeri SRI, SIE și STS, deși nu suntem siguri că nu vor fi implicați în vreun fel, măcar prin activitatea unor agenți sub acoperire din cadrul celor trei structuri. Probabil că de asta le-ați mărit bugetele în an electoral, să-i puteți recompensa pentru aceste activități ilegale într-un stat de drept.

Procurorii numiți în birourile electorale vor face astfel o scurtă pauză de la instrumentarea dosarelor politice cu care ne-au obișnuit în ultimii ani și vor lupta ca cei pe care îi slujesc acum cu atât devotament să le rămână șefi și în viitor. Așadar, suntem în fața unei fraude electorale fără precedent, în care structurile de forță ale statului român sunt implicate activ, amintindu-ne de pretorianismul autoritar, specific unor vremuri de tristă amintire.

Domnule prim-ministru,

Zilele acestea se împlinesc 22 de ani de la sacrificiul unor tineri care și-au dat viața în decembrie 1989 pentru democrație, libertate și mai ales alegeri libere. Ce ați înțeles dumneavoastră, stimați guvernanți, din acest sacrificiu? Se pare că nimic. Călcați în picioare toate principiile și valorile pentru care acei oameni și-au dat viața și datorită cărora sunteți astăzi în cele mai înalte funcții ale statului român, de unde ați devalizat bugete, ați luat comisioane grase prin organizarea de licitații cu dedicație pentru clientela politică, iar acum veniți și comasați alegerile pentru a vă menține la putere cu orice preț și a nu răspunde în fața românilor pentru aceste nelegiuiri.

Stimați guvernanți,

Întreaga procedură de angajare a răspunderii este una abuzivă, nedemocratică și adâncește criza de legitimitate cu care deja vă confruntați.

Într-un stat modern, așa cum este România, deși Domniile Voastre ați reușit performanța să ne întoarceți în timp nu cu 22 de ani, ci în zona neofeudalismului, legitimitatea guvernanților se bazează pe percepția cetățenilor că instituțiile statului se achită satisfăcător de rezolvarea necesităților economice, politice și sociale ale populației. În acești trei ani ați gafat continuu și, în ciuda discursurilor triumfaliste prin care încercați să ne convingeți că toate măsurile luate sunt spre binele comun, al tuturor, cetățenii au simțit pe pielea lor contrariul.

Astfel, ultimele sondări sociologice relevă faptul că v-ați prăbușit la un nivel de sub 10% din încrederea populației. Atât dumneavoastră, domnule Boc, cât și mentorul de la Cotroceni, președintele Traian Băsescu, ați atins minimele istorice întâlnite în ultimii zece ani la un om politic; la capitolul încredere, evident. Pe scurt, asta înseamnă că poporul nu vă mai vrea. Regimul pe care îl întruchipați nu mai are susținerea cetățenilor. Faptul că vă mențineți la putere prin tertipuri și încălcări repetate ale regulamentelor celor două Camere ale Parlamentului, ale legilor și ale Constituției reprezintă disperarea și falimentul acestei guvernări.

Promovând Legea comasării alegerilor, prin procedura angajării, veți reporta această criză de legitimitate și pentru următorii patru ani. Vom avea aleși locali nelegitimi, un Parlament nereprezentativ, pe modelul celui din ultimii ani, când ați forțat crearea unui grup parlamentar de transfugi politici, împreună cu care ați dat naștere unei majorități toxice, nesocotind voința electoratului.

În final, noi, parlamentarii opoziției, semnatari ai acestei moțiuni de cenzură, dorim să adresăm un mesaj tuturor parlamentarilor puterii:

Votați alături de noi această moțiune de cenzură!

Ar trebui să vă simțiți și dumneavoastră jigniți, ca și noi, de modul total netransparent în care a fost adoptată această lege. Ar trebui să fiți revoltați, în calitate de parlamentari, că pentru a 14-a oară Guvernul ignoră Parlamentul și recurge la procedura angajării răspunderii. Ar trebui să refuzați să fiți părtași la cea mai gravă lovitură dată democrației din România prin adoptarea acestei legi. Și, dacă nimic din toate astea nu vă determină să acționați și să dați un vot favorabil moțiunii de astăzi, poate faptul că va trebui să dați socoteală la viitoarele alegeri, fie ele comasate sau nu, cetățenilor din colegiile unde veți candida - iar pe aceia pe care nu veți reuși să-i cumpărați va trebui să-i priviți în ochi când le cereți votul - sperăm să vă pună pe gânduri în următoarele minute, până va începe procedura de vot a moțiunii, respectiv joi.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Îi mulțumesc domnului deputat Eugen Nicolăescu, mai ales pentru rezistență. Iată, sunt 50 de minute, cred.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Birourile permanente reunite, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au decis că dezbaterea moțiunii de cenzură prezentate în această ședință comună va avea loc în ziua de joi, 22 decembrie 2011, atenție, la ora 9.00, conform prevederilor constituționale și celor din Regulamentul ședințelor comune ale Parlamentului.

Ordinea de zi fiind epuizată, declar încheiată ședința comună de astăzi a Camerei Deputaților și Senatului.

Mai era o intervenție? Nu.

Ne revedem joi, începând cu ora 9.00.

Ședința s-a încheiat la ora 17.25.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 3 decembrie 2021, 22:09
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro