Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 22, 2011
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
21-04-2021
20-04-2021
19-04-2021
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2011 > 22-12-2011 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 22, 2011

2. Prezentarea, dezbaterea și respingerea moțiunii de cenzură intitulate "După 22 de ani, democrația este în pericol", inițiată de 200 de deputați și senatori, ca urmare a angajării răspunderii Guvernului asupra Proiectului de Lege privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale și a alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat din anul 2012, precum și pentru modificarea și completarea Titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

  ................................................

Reamintesc faptul că, în conformitate cu prevederile Regulamentului ședințelor comune, moțiunea de cenzură înscrisă pe ordinea de zi a fost citită în ședința comună din 19 decembrie 2011 și vă informez că nu au fost înregistrate cereri de retragere a semnăturii.

Conform procedurii, am să întreb dacă sunt solicitări de retragere a semnăturilor. Nu.

Potrivit art. 79 și art. 80 din Regulament, în ședința de astăzi are loc o nouă prezentare a moțiunii, după care urmează prezentarea poziției Guvernului, dezbateri din partea deputaților și senatorilor, răspunsuri ale Guvernului și, în final, votul asupra moțiunii de cenzură.

Pentru desfășurarea dezbaterilor, timpul maxim propus a fi afectat se prezintă astfel: Guvernului i se rezervă 60 de minute, pe care le utilizează la începutul și la sfârșitul dezbaterilor, iar grupurile parlamentare din Camera Deputaților și din Senat au alocat timpul maxim corespunzător numărului de membri din fiecare grup, luându-se în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare parlamentar, la care se adaugă, cu același calcul, deputații independenți fără apartenență la grupuri parlamentare.

Astfel, Grupul parlamentar al PDL are la dispoziție 56 de minute, Grupul parlamentar al PSD - 44 de minute, Grupul parlamentar al PNL - 28 de minute, Grupul parlamentar al UDMR - 10 minute, Grupul parlamentar progresist - 11 minute, Grupul parlamentar al minorităților naționale - 6 minute, deputați și senatori fără apartenență la grup parlamentar - două minute.

Sunt observații în legătură cu propunerile pe care vi le-am prezentat?

Nu sunt. Supun votului dumneavoastră aceste propuneri.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, propunerile au fost aprobate.

Am să rog liderii de grup să depună la secretarii de ședință lista cu numele deputaților și senatorilor înscriși la cuvânt pentru dezbaterea moțiunii.

Acum, dați-mi voie să-l invit la microfon pe domnul deputat Ion Călin, care va da citire moțiunii de cenzură.

Domnul Ion Călin:

Domnule prim-ministru,

Stimați membri ai Guvernului,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

În România anului 2011, problema deficitului de democrație este una reală. Cu fiecare acțiune a acestui Guvern de marionete, mânuit de păpușarul suprem de la Cotroceni, asistăm astăzi la o punere în scenă macabră a unei drame cu tușe accentuate de umor negru, în care democrația și statul de drept sunt terfelite și ajunse la cheremul unui grup infracțional, ce pune în practică o adevărată lovitură de stat. Fie că vorbim despre măsurile economico-sociale catastrofale promovate de acest Guvern, de la amputări de venituri pentru toate categoriile sociale până la anularea inițiativei private prin măsuri fiscale de afundare, și nu de relansare a sectorului IMM-urilor, fie că vorbim despre modul arbitrar în care este condusă această țară, prin angajări repetate de răspundere, toate subminează democrația și pun sub semnul întrebării existența statului de drept.

S-a ajuns într-un punct critic, în care gradul de suportabilitate a atins un nou maximum istoric, după perioada de tristă amintire care a fost regimul ceaușist. Pericolul pentru democrație este iminent, iar măsura comasării alegerilor încununează această operă de distrugere a mecanismelor democratice.

Domnilor guvernanți,

Nu vă place deloc cuvântul "democrație". Îl invocați destul de des în discursurile publice, pentru că "dă bine" la auditoriu, pentru că este în trend și îl aveți chiar și în denumirea a două partide din arcul guvernamental, respectiv Partidul Democrat Liberal și Uniunea Democrată Maghiară din România, însă, când vine vorba despre aplicarea lui, acțiunile guvernamentale, care sunt o anexă a celor prezidențiale, completându-se reciproc, sunt golite de acest principiu.

Stimați guvernanți,

Contrar aparențelor, ați strivit democrația în acești ultimi doi ani. Fără a vă ține o lecție de politică însă, să știți că democrația nu este un concept abstract, democrația este măsurabilă. Instituții precum Economist Intelligence Unit au elaborat Indexul democrației măsurat în anii 2006, 2008, 2010, iar, în ceea ce ne privește, concluziile sunt alarmante. În funcție de cinci criterii - procesul electoral și pluralismul, libertățile civile, funcționarea guvernului, participarea politică, cultură politică -, statele sunt clasificate în patru tipuri de regimuri: democrații integrale, democrații viciate, regimuri hibride și regimuri autoritare.

În 2010, față de 2006, România a scăzut șase poziții, ajungând pe locul 56, cu cinci locuri sub Bulgaria, cu care ne place să ne comparăm și care, în parte, a împărtășit același destin istoric și european cu al nostru, și devansând cu doar un loc Columbia și cu două Papua Noua Guinee.

Dacă aceasta este situația înaintea reformei electorale, cu vârful său de lance - comasarea alegerilor, pe care v-ați angajat răspunderea, ne întrebăm unde ne vom plasa în acest clasament după acest ultim asalt asupra democrației. La nivelul țărilor bananiere ne aflam deja, mai rău de atât se poate oare? Iar dacă ne întoarcem la clasificarea regimurilor în funcție de cele cinci criterii enumerate mai sus, în ritmul acesta, vom ajunge, de la o democrație viciată, la un regim autoritar în toată plenitudinea lui.

Proiectul privind comasarea alegerilor este un demers discreționar, unilateral și antidemocratic al actualei puteri, elaborat fără consultarea societății civile, și impus prin procedura angajării răspunderii, Parlamentul fiind din nou eliminat din ecuația democratică. Efectele devastatoare ale acestor schimbări asupra gradului, și așa precar, de democrație din țara noastră sunt îngrijorătoare. Modificarea legislației electorale pe care o impuneți acestei țări contravine Codului bunelor practici în materie electorală, ce conține recomandări ale Consiliului Europei, adoptate de către Comisia de la Veneția în cadrul celei de-a 51-a sesiuni plenare.

Interesul politic meschin de a vă menține la putere cu orice preț vă împinge să încălcați cu bună știință practici europene în materie electorală. Vă place să vă recomandați europeni, să participați la întruniri la nivel european, unde poza de grup este tot ce contează, pentru că participarea este de cele mai multe ori lipsită de consistență și viziune. Singura dumneavoastră viziune în actul de guvernare, ce transpare în politicile publice promovate, se circumscrie câtorva clișee păguboase pentru români: liberalizări de prețuri, diminuări de salarii și pensii, servicii medicale pe bani, fonduri publice acordate clientelar și comunități locale conduse de primari ai opoziției, subfinanțate, investiții publice megalomanice în detrimentul atragerii de investiții private cu valoare adăugată pentru economie. Valoarea adăugată trebuie să ajungă doar în buzunarele reprezentanților puterii, precum și ale acoliților portocalii, iar populația trebuie menținută într-o stare perpetuă de dependență și umilință, pentru ca sacoșa portocalie din alegeri să fie mană cerească pentru poporul sărăcit. Comasarea alegerilor vă economisește niște bani, însă nu de la buget, așa cum ați argumentat, ci din fondul Partidului Democrat Liberal destinat mitei electorale. Astfel, veți cumpăra voturi cu sacoșa doar o dată.

În schimb, atunci când trebuie să ne raportăm la recomandări europene care, dacă le-am implementa, ne-ar ajuta să ne îmbunătățim performanțele democratice și am intra în rândul statelor civilizate, cu democrații solide și instituții funcționale, nu vă mai place, adoptați politica struțului. Asta în cazuri fericite, când nu sfidați prin răspunsuri cinice și impertinente.

Pentru buna dumneavoastră informare, vă amintim că printre recomandările Comisiei de la Veneția formulate în Codul bunelor practici în materie electorală se numără și următoarea: "Elementele fundamentale ale dreptului electoral nu trebuie deloc modificate cu mai puțin de un an înaintea alegerilor și trebuie tratate la nivel constituțional sau la un nivel superior celui al unei legi ordinare." În declarația interpretativă asupra stabilității dreptului electoral [CDLAD(2005)043], această dispoziție este clarificată: "De o manieră generală, orice reformă a legislației electorale destinată să fie aplicată în alegeri trebuie să intervină suficient de devreme pentru ca aceasta să fie într-adevăr aplicabilă." La limită, în anumite circumstanțe, exceptarea regulii de un an poate fi acceptată, de exemplu, dacă este necesar să fie remediate pe cale legislativă probleme neprevăzute sau pentru a rectifica legislația electorală acolo unde "aceasta ar aduce atingere drepturilor internaționale recunoscute".

Se poate oare vorbi în România despre astfel de circumstanțe? Sau problema neprevăzută este faptul că în urma studiilor sociologice ați constatat că veți pierde alegerile de la anul, fie că le comasați, fie că nu, ceea ce aduce gravă atingere intereselor de partid ale PDL, dar și celor politice ale UDMR, și nicidecum unor drepturi internaționale, cum se prevede mai sus?

Astfel, constatăm că toate criteriile de bună practică în materie electorală sunt ignorate de către Marea Coaliție Pro comasare și că întreaga procedură propusă de Comisia de la Veneția este maculatură pentru mințile luminate din Guvern și de la Cotroceni.

Angajându-și răspunderea în fața Parlamentului pe un proiect de lege antidemocratic, Guvernul Boc demonstrează o dată în plus existența în interiorul său a unei crize și a unei dezorientări în ceea ce privește pierderea masivă a încrederii românilor, scopul real al acestei angajări de răspundere nefiind binele țării, ci pur și simplu nevoia PDL de a-și asigura, pentru 2012, un calendar electoral cât mai favorabil. Ce altceva ar mai putea face acest Guvern - care, în acest moment, se bucură de încrederea a doar 7% dintre cei pe care-i guvernează - pentru a mai putea emite pretenții la un eventual alt mandat, decât să manipuleze și să încerce să deturneze rezultatele procesului electoral din 2012?

1. Comasarea alegerilor - un simulacru de procedură legislativă

Modul în care proiectul de lege privind comasarea alegerilor a fost generat, gestionat și comunicat partidelor politice, societății civile și opiniei publice, în general, poate face obiectul mai multor observații de fond și de formă, cu sublinierea că responsabilitatea nu-i revine doar ministrului Igaș, specializat mai degrabă în anacolute și fracturi lingvistice, decât în legislație, ci întregului arc guvernamental și abonaților săi politici. Practica democratică, neglijată, ba, mai mult, încălcată de guvernanți, spune că legile trebuie create numai prin modalitățile permise de instrumentul de stabilire a criteriilor și prin voința organului desemnat de popor ca legiuitor. Pentru că numai astfel putem vorbi de funcționarea statului de drept, privit fie ca limită în fața emiterii de legi de către organe care nu sunt împuternicite, fie ca împiedecare a utilizării unor căi care nu sunt prevăzute de instrumentul de stabilire a criteriilor.

Desigur, e greu să vorbești în România de respectarea criteriilor statului de drept atunci când Ministerul Administrației și Internelor hotărăște cum să schimbe legile organice ca să-i fie bine partidului său în alegeri sau când Ministerul Afacerilor Externe inițiază și el un proiect al votului prin corespondență, pe care să-l gestioneze în regie proprie ministrul numit de partid pentru a strânge voturile diasporei, sau când Președinția transmite ce este permis și ce nu în schimbarea Constituției, în reorganizarea administrativă, precum și în diverse alte domenii care fac obiectul gestiunii Executivului ori al legiferării Parlamentului. Știm, ca de altfel majoritatea concetățenilor noștri, că, dacă interesele Guvernului și ale PDL o cer, negrul poate deveni alb și invers, că șeful Guvernului poate susține cu fermitate ceva dimineața, pentru ca după-amiaza să respingă dezaprobator, în aplauzele corifeilor și ale tovarășilor umili, tot ceea ce a susținut cu vehemență dimineața.

Pentru prima oară, în practica legislativă românească din ultimii ani, un guvern lansează în dezbatere publică un proiect legislativ pe care îl modifică "în principiu" cu propriile amendamente la doar 48 de ore de la postarea pe site-ul Ministerului Administrației și Internelor. Asistăm la un joc dublu din partea Guvernului, care intră în rolul clar atribuit Parlamentului de a amenda un text de lege. Acest fapt dovedește reaua-credință și incompetența crasă a Guvernului Boc, care elaborează un act normativ care oricum nu era necesar, deoarece aveam o legislație în materie electorală care răspundea foarte bine criteriului stabilității.

Stimați guvernanți,

Vă temeți că majoritatea de strânsură pe care ați creat-o artificial, prin trădare și minciună, în Parlament nu va răspunde la ordine în așa fel încât această aberație legislativă, care este comasarea alegerilor, să treacă de Parlament în procedură normală. De aceea, ați apelat la aceeași măsură de forță, care este angajarea răspunderii, sărind etapele unei dezbateri democratice, respectiv dezbaterea publică și cea parlamentară.

Așadar, dați două lovituri democrației românești: pe de o parte, prin promovarea ideii de comasare a alegerilor și, pe de altă parte, prin recurgerea la o procedura extraordinară de legiferare, pentru care urgența nu se justifică.

Jucați popice cu democrația românească! Dintr-o singură lovitură dărâmați toate principiile de drept, toate mecanismele democratice, precum și toate recomandările europene în materie electorală.

2. Reducerea cheltuielilor bugetare - un argument necredibil

Argumentul principal invocat în susținerea acestei anomalii nedemocratice, care este comasarea alegerilor, a fost reducerea cheltuielilor din fondurile publice. Acest argument enunțat de Domniile Voastre, stimați guvernanți, este hilar și, totodată, revoltător.

Faceți economii acolo unde nu trebuie. Ați afirmat că organizarea simultană a alegerilor ar reduce cheltuielile la jumătate, respectiv la aproximativ 22 de milioane de euro, de la 43 de milioane de euro, dar în același timp ați încurajat și încurajați risipa banului public, prin construirea de patinoare la sume exorbitante, cum a fost cel de la Brașov, care a înghițit 12 milioane de euro, sau alte obiective inutile, precum telegondola din București, în valoare estimată de 20 de milioane de euro.

Extravaganțe ale unui Guvern iresponsabil, care face rabat de la democrație, dar niciodată de la satisfacerea propriilor interese și sinecuri de partid.

Totodată, ați invocat și sărăcia bugetelor locale, care ar putea duce chiar la nedesfășurarea în bune condiții a alegerilor.

Culmea tupeului, sărăcirea bugetelor locale este tot opera acestui Guvern. Acum înțelegem mai bine care a fost miza acestei sărăciri. Pe lângă șantajul ordinar, practicat la adresa aleșilor locali ai opoziției, care primesc bani pentru comunitățile lor doar dacă semnează o adeziune în alb la partidul-stat, acum tabloul este complet - bugetele locale nu ar putea susține financiar organizarea alegerilor locale dacă ar avea loc la termen, iar bunul samaritean portocaliu, Guvernul României, ia povara aceasta de pe umerii autorităților locale, comasând alegerile. Ne întrebăm: cu ce cost însă? Cu știrbirea democrației în România, cu încălcarea tuturor regulilor democratice și provocarea unui haos din suprapunerea celor două scrutine, astfel încât manipularea și bulversarea electoratului să fie mai ușor de realizat de către aparatul de propagandă a PDL.

Nu mai mimați grija pentru desfășurarea în bune condiții a alegerilor, pentru că nu vă mai crede nimeni! Ați mințit și ați înșelat de prea multe ori așteptările românilor! Nu vă interesează nici cât negru sub unghie destinul acestei țări și soarta românilor, ci doar să vă aranjați mai bine propriul destin pentru următorii patru ani.

Dacă luăm în calcul precedentul din 2009, când am avut concomitent alegeri prezidențiale și referendum, este evident faptul că vor exista cheltuieli pentru organizarea de birouri electorale (ale secțiilor de votare) necesare susținerii fiecăruia dintre tipurile de alegeri. Unde este economia mult invocată, de la prim-ministru până la "branconatul" ministru de interne? Costurile rămân aceleași, dovadă fiind și faptul că în bugetul pe anul 2012 nu ați prevăzut niciunde cheltuielile cu organizarea alegerilor. Vă ascundeți și veți folosi, probabil, la momentul respectiv, fondul de rezervă aflat la dispoziția Guvernului, sacul magic folosit discreționar de această guvernare, de unde finanțați toate nenorocirile pe care le pregătiți românilor în cele două palate - Victoria și Cotroceni.

Dacă am accepta principiul invocat al economiilor la buget în perioadă de criză, criză care afectează întreaga Europă, ar trebui ca, în logica îngustă a domnului Igaș, Franța, care la anul organizează două tipuri de scrutin, prezidențiale și legislative, să le comaseze. Cu atât mai mult cu cât au loc la diferență de doar o lună (în mai prezidențialele și în iunie legislativele), iar cheltuielile în Franța sunt cu mult mai mari, fiind proporționale cu numărul populației, teritoriului, dar și pentru că se poate ajunge în situația organizării a două tururi de scrutin. Și, ca să fie și mai ieftin, de ce nu ar comasa francezii și alegerile regionale, cantonale și municipale, care au loc în anul 2014? Dacă-i criză pentru români, de ce nu ar fi și pentru francezi? Însă nu avem cunoștință de faptul că președintele Nicolas Sarkozy ar intenționa să propună comasarea acestor alegeri. Chiar dacă democrația costă, nu îl sperie, cum nu îl sperie nici faptul că nu stă strălucit în sondaje. Asta dovedește că în Franța, și nu numai, respectul față de electorat și față de valorile democrației este mai presus decât jocurile infame, politicianiste, practicate în România de către coaliția de guvernare, condusă de dumneavoastră, domnule Boc.

Vă agățați de acest argument al economiilor la bugetul de stat, care nu poate deveni sursă constantă de legitimare a unor acțiuni ce pot risca să pericliteze buna funcționare a unui stat democratic.

Stimați guvernanți,

Constituția României cuprinde prevederi foarte clare de natură a creiona un stat funcțional, în care supremația legii și a principiilor de drept este primordială. Legislația electorală, în România ultimilor 20 de ani, a avut ca principală caracteristică stabilitatea și respectarea principiilor și valorilor europene în această materie.

Evoluția democratică a României a însemnat, în primul rând, organizarea unor alegeri libere și democratice, care au dat țării și liderilor săi legitimitatea necesară accederii României în marea familie transatlantică.

Departe de a fi perfectă, nu întotdeauna corect aplicată, legislația electorală care a funcționat în România ultimilor ani s-a raportat permanent la patrimoniul electoral european, așa cum definește Comisia de la Veneția ansamblul principiilor de bază care trebuie să guverneze alegerile în statele democratice.

Schimbarea filosofiei actualului sistem electoral românesc, acum, după 20 și ceva de ani, este nu numai o utopie, dar și o greșeală majoră, care poate avea consecințe deosebit de grave în ceea ce privește legitimitatea viitoarelor autorități ale statului român.

De altfel, numai calculul politic al regimului autoritar Băsescu-Boc poate imagina modificarea unui sistem electoral care, printre altele, a avut și darul de a-i aduce vremelnic la putere pe cei doi.

Stimați guvernanți,

Știm că vă confruntați cu riscul înregistrării unui rezultat electoral care să vă scoată de pe scena politică a României pentru totdeauna, precum și cu posibilitatea ca unii dintre dumneavoastră să ajungeți să răspundeți în fața românilor, iar alții în fața legii. Asta însă nu poate justifica măsura comasării alegerilor, pe care o considerați ca singura salvare pentru a scăpa de furia electoratului român. Prin această măsură, aruncați, practic, la gunoi tot ceea ce s-a reușit din 1989 până acum în materia democratizării societății românești.

Poate ar trebui să știți faptul că legislația în vigoare în materia organizării și desfășurării alegerilor locale și parlamentare încununează viziunea constituțională asupra principalelor instituții ale statului de drept și are la bază o serie de principii de drept, imuabile și general recunoscute.

Măcar de la dumneavoastră, domnule profesor de drept Emil Boc, am fi așteptat să știți sau măcar să înțelegeți aceste lucruri.

Sper totuși să pricepeți ceva și, de aceea, o să vă explicăm în continuare câteva aspecte.

3. Mandatele de ales local, respectiv de parlamentar sunt guvernate de regimuri juridice distincte

Constituția României tratează în mod distinct Parlamentul, în raport cu autoritățile administrației publice locale, trasând diferențe majore între cele două categorii de autorități publice.

Astfel, alin. (1) al art. 61 din legea supremă ne arată că "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării".

Pe de altă parte, legiuitorul constituțional a reglementat, în alt capitol al textului legii fundamentale, autoritățile administrației publice locale, evocând astfel categoric diferențele majore dintre cele două categorii de autorități publice.

Astfel, potrivit art. 121, se prevede că:

Alin. (1) - "Autoritățile administrației publice, prin care se realizează autonomia locală în comune și în orașe, sunt consiliile locale alese și primarii aleși, în condițiile legii."

Alin. (2) - "Consiliile locale și primarii funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și din orașe."

Așadar, prevederile constituționale mai sus evocate arată clar faptul că rolul, atribuțiile și competențele celor două categorii de autorități publice sunt total distincte, ceea ce, pe cale de consecință, presupune existența unui sistem de alegere specific fiecăreia dintre acestea.

De altfel, există dispoziții constituționale exprese care indică acest fapt, iar aici avem în vedere prevederile alin. (1) al art. 63, care stipulează: "Camera Deputaților și Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungește de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, până la încetarea acestora."

Așadar, domnule prim-ministru, doamnelor și domnilor miniștri, sper că ați reținut faptul că discutăm despre două regimuri juridice diferite.

4. Prelungirea mandatelor aleșilor locali în funcții - schimbarea regulilor în timpul jocului

În esență, comasarea alegerilor presupune, de fapt, o prelungire a mandatelor aleșilor locali, actualmente în funcție, și obținute în alegerile din iunie 2008, în conformitate cu prevederile Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, cu modificările și completările ulterioare.

Prevederile Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală vin în aplicarea dispozițiilor constituționale cuprinse în alin. (1) al art. 121 al legii fundamentale și reglementează regimul juridic al mandatelor aleșilor locali, după cum urmează:

  • art. 26 alin. (1): "Mandatul primarului, consiliului local, respectiv al consiliului județean este de 4 ani. Mandatul se exercită în condițiile legii.";
  • art. 38 alin. (1): "Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă.";
  • art. 69 alin. (1): "Mandatul primarului este de 4 ani și se exercită până la depunerea jurământului de către primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav.";
  • art. 93 alin. (1): "Consiliul județean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă."

Așadar, mandatele actualilor aleși locali au, în mod evident, o durată de patru ani. Organizarea alegerilor locale în același timp cu cele parlamentare, în toamna anului 2012, presupune o prelungire a mandatelor actualilor aleși locali.

Acesta este un fapt absolut imposibil, în condițiile în care orice modificare a duratei mandatelor aleșilor locali nu se poate face decât prin amendarea în acest sens a prevederilor Legii nr. 215/2001. Or, modificarea în acest moment a Legii nr. 215/2001, în sensul măririi duratei mandatului de ales local, nu se poate aplica decât viitorilor aleși locali, în niciun caz celor aflați acum în funcție, pentru că asta ar însemna o încălcare a principiului conform căruia "legea dispune numai pentru viitor, ea nu are putere retroactivă".

Așadar, domnule Boc, încercarea dumneavoastră de a prelungi durata mandatelor actualilor aleși locali cu aproximativ șase luni este total ilegală și contrazice principiile de drept general recunoscute și în baza cărora funcționează actualul sistem juridic românesc.

Potrivit prevederilor alin. (1) al art. 93 din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, există posibilitatea prelungirii mandatelor aleșilor locali numai în anumite situații expres prevăzute, și anume în caz de război, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav.

În cazul nostru, nu se întrunește niciuna dintre condițiile special prevăzute de lege care să justifice prelungirea mandatelor actualilor aleși locali. De fapt, aceste situații speciale sunt singurele motive care pot constitui motiv legal întemeiat de prelungire a mandatului aleșilor în funcție.

Dar poate Guvernul știe ceva ce nu știm noi atunci când invocă existența unei astfel de situații speciale. Așteptăm un raport amănunțit cu nenorocirile, catastrofele și cataclismele care ne vor paște la anul, elaborat, probabil, de o nou înființată comisie prezidențială cu experți în arta divinației.

De fapt, este posibil ca dumneavoastră să aveți dreptate. În ultimii ani, ați fost în prima linie a războiului contra românilor, uneori chiar pe post de armă cu care președintele Băsescu a luat la țintă fiecare categorie socială.

Revenind, concluzia de bun-simț care se impune este aceea că, în conformitate cu prevederile legale, mandatele actualilor aleși locali expiră în iunie 2012. Astfel, persoanele care, în mod ilegal, vor exercita atribuțiile de aleși locali, fără a fi confirmați prin alegeri organizate în conformitate cu legea, vor trebui să suporte consecințele legale. Mai mult, orice act juridic emis sau adoptat de către aceste persoane este ilegal și, pe cale de consecință, lovit de nulitate absolută.

Bineînțeles, pe dumneavoastră acest fapt nu vă interesează absolut deloc, așa cum ați dovedit până acum, dar venim și vă spunem că o astfel de situație ar însemna, practic, blocarea administrației publice locale din România, a cărei atribuție este și executarea legii, prin emiterea sau adoptarea unor acte normative subsecvente acesteia.

Așadar, stimați guvernanți, prelungirea mandatelor actualilor aleși locali nu are niciun fel de motivație legală și, de altfel, nu poate fi susținută juridic, ci numai politic.

Vă anunțăm, dacă nu știați, deși suntem convinși că acționați în perfectă cunoștință de cauză, că sunteți pe cale de a săvârși un abuz de drept grosolan pentru a vă atinge scopurile politice. Este clar că măsura comasării alegerilor va dinamita întregul sistem juridic românesc.

5. Fraudarea alegerilor - adevărata miză a comasării alegerilor

Furtul și frauda au devenit politică de stat în guvernarea Boc. Am avut parte de mai multe episoade din acest foileton infracțional sub semnătura unor iluștrii reprezentanți ai PDL. De la președintele Camerei Deputaților, doamna Roberta Anastase, care a furat votul la Legea pensiilor, revoluționând aritmetica elementară și lăsând o pată neagră în istoria parlamentarismului românesc, până la Ioan Oltean, care, atunci când nu înghite broaște, repetă votul până iese, așa cum s-a întâmplat cu ocazia desemnării membrilor Curții Constituționale. Peste toți tronează președintele Băsescu, care a promulgat Legea pensiilor, trecută prin fraudă, punându-și semnătura pe această lege cu cele două degete cu care măsoară nivelul cuburilor de gheață din pahar.

În această logică infracțională, au fost organizate și alegerile parțiale din județul Neamț, pentru un mandat de deputat, scrutin care nu a fost altceva decât un exercițiu dureros pentru democrație, în care PDL și-a exersat îndemânarea la furat voturi. Aceste alegeri sunt, de fapt, preambulul furtului instituționalizat pregătit pentru toamna anului 2012.

Doamnelor și domnilor,

Poate dumneavoastră, celor din banca ministerială, ideea comasării alegerilor vi se pare una genială sau care vă va salva de la un dezastru electoral, însă vrem să vă informăm că, de fapt, este una extrem de proastă și asta nu numai în viziunea noastră, ci și în cea europeană.

În niciun stat din Uniunea Europeană alegerile locale nu pot fi comasate cu alegerile parlamentare, pentru că niciun stat cu adevărat european nu încalcă prevederile și recomandările Comisiei de la Veneția, materializate în documentul intitulat "Codul bunelor practici în materie electorală".

Stimați guvernanți,

Ați venit de nenumărate ori în fața opiniei publice, în frunte cu președintele Băsescu, și ați dat lecții de cunoaștere a legislației europene. Ați pozat în campioni ai europenismului și în mari apărători ai valorilor europene.

Va spunem astăzi răspicat că ați mințit. Comasarea alegerilor este o măsură specifică țărilor bananiere, și nu țărilor europene.

Dacă ați fi respectat câtuși de puțin patrimoniul electoral european definit în Codul bunelor practici în materie electorală, nu ați fi îndrăznit nici măcar să discutați despre o asemenea aberație legislativă, numită comasarea alegerilor.

Stimați colegi,

Ne-am gândit să evocăm, spre luare-aminte, câteva idei dintre cele cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală, elaborate de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, mai bine cunoscută sub numele de Comisia de la Veneția.

Unul dintre principiile fundamentale care stau la baza codului este acela potrivit căruia "alegerile trebuie organizate în mod periodic". Periodic, stimați guvernanți, înseamnă la intervale egale de timp. Nu o dată la patru ani, apoi, dacă vrem să mai rămânem la putere câteva luni, modificăm legea.

În ceea ce privește condițiile de implementare a principiilor fundamentale, Comisia de la Veneția arată: "Elementele fundamentale ale dreptului electoral, și în special sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale și delimitarea circumscripțiilor electorale nu ar trebui să poată fi amendate înainte de un an față de data alegerilor."

Cu alte cuvinte, dragi reprezentanți ai PDL, UDMR și UNPR, ar fi trebuit ca măcar în iunie 2011 să veniți cu acest proiect de lege care să pună în discuție data alegerilor locale din 2012. Însă, la momentul respectiv, nu erau definitivate negocierile dumneavoastră. Șantajul UDMR nu slăbea deloc Guvernul, iar UNPR-ul solicita încă tot felul de asigurări că trădarea va fi recompensată.

Prin astfel de manevre care ocultează legea, domnule prim-ministru, vă plasați în afara Europei cu această măsură.

De altfel, nu ar fi prima oară când o faceți. Tot în materie electorală, mai aveți antecedente, când, la ordinul președintelui Băsescu, disperați că veți pierde alegerile prezidențiale, ați inventat două referendumuri organizate concomitent cu scrutinul prezidențial.

Dar să revenim la Comisia de la Veneția și să vedem ce părere are această entitate despre organizarea, în aceeași zi, a două sau mai multe scrutine. Citez: "Procedurile de votare joacă un rol vital în cadrul procesului electoral, deoarece în timpul votării pot fi comise eventualele fraude electorale. De aceea, procedura de vot trebuie să fie simplă."

Cred că ne putem ușor imagina, nu-i așa, cam cât de simplă poate fi în România procedura de vot în care alegătorul va trebui să primească două buletine de vot pentru alegerea reprezentanților în Parlament, două buletine de vot pentru alegerea autorităților administrației publice locale (primar și consiliu local) și, bineînțeles, încă două pentru alegerea autorităților administrative județene (președinte de județ și consiliu județean). În total, șase buletine de vot.

Mai mult, alegătorul va trebui să opteze atât pentru persoane, cât și pentru liste de candidați. Simplu, ce să spunem?!

Vă imaginați cum vom demonstra noi întregii Europe că românii se vor descurca excelent cu șase buletine de vot? Și putem să fim siguri că, în anumite secții de votare, se vor înregistra iarăși recorduri de viteză în procedura de vot.

De la Paris, se aude că în 2012, crescând numărul de buletine de vot, prin urmare și dificultatea, PDL va solicita înscrierea în rândul disciplinelor olimpice a unui nou sport: vot viteză.

Ca de obicei însă, la Paris e una, în țară e alta. Cel puțin așa ne-a demonstrat domnul Baconschi, ministru-antrenor responsabil cu performanța în sportul olimpic brevetat de actuala putere - vot viteză.

În țară, comasarea alegerilor va genera o mare confuzie în rândul electoratului. Se vor înregistra numeroase situații în care cetățeanul care votează, urmând să mânuiască șase buletine de vot, bulversat fiind, nu va mai face diferența între a pune ștampila pe un candidat sau o listă de partid. Acesta este, de fapt, un aspect al vicierii rezultatului votării, așa cum, de altfel, este definit chiar de către Comisia de la Veneția.

Un aspect extrem de important în materia legislației electorale este stabilitatea acesteia.

Codul bunelor practici în materie electorală prevede: "Stabilitatea dreptului este un element important al credibilității procesului electoral și este esențială pentru consolidarea democrației. Prin urmare, modificarea frecventă a normelor sau caracterul lor complex pot dezorienta alegătorul. Alegătorul poate conchide, în mod corect sau incorect, că dreptul electoral este doar un instrument cu care operează cei care sunt la putere și că votul alegătorului nu mai este elementul esențial care decide rezultatul scrutinului."

Așadar, domnule prim-ministru, prin comasare nu faceți altceva decât să decredibilizați procesul electoral și să induceți în eroare alegătorii.

Da, doamnelor și domnilor reprezentanți ai puterii, de fapt, chiar asta urmăriți.

Vă doriți ca alegerile din 2012 să fie organizate într-un haos general, în care dumneavoastră, cu prefecții, șefii de instituții și întreaga clientelă politică, cu buzunarele bine garnisite în acești ani de guvernare, să puteți fura mai ușor. Asta ați urmărit permanent prin această aberație legislativă, prin impunerea căreia încercați acum să dați, practic, o adevărată lovitură de stat, fără a utiliza tancul sau mitraliera, ci o majoritate parlamentară de strânsură, un conglomerat bine cimentat de infracțiune, înșelătorie, șantaj, lașitate, trădare și micime.

Ceea ce propuneți este o demență electorală, menită să creeze dezordine atât în rândul electoratului, cât și în rândul celor implicați în desfășurarea procesului electoral. Cum vă puteți imagina că rezultatele alegerilor vor fi corecte, când dumneavoastră obligați membrii comisiilor birourilor secțiilor de votare să numere buletine de tot felul aruncate la grămadă în trei urne, unde se amestecă candidații de la Cameră cu cei de la Senat, de la consiliul județean cu cei de la președinția consiliului județean, precum și cei de la consiliile locale cu candidații la primărie?

De ce faceți asta, stimați guvernanți? Mizați pe faptul că acești oameni vor claca fizic și psihic în fața acestui volum imens de muncă și a responsabilității uriașe care apasă pe umerii lor? Suntem siguri că asta urmăriți.

Mai mult decât atât, impuneți, în birourile electorale de circumscripție, procurori. Practic, subordonați procesul electoral elementelor de forță ale statului român. Mai lipseau din acest construct diabolic ofițeri SRI, SIE și STS, deși nu suntem siguri că nu vor fi implicați în vreun fel, măcar prin activitatea unor agenți sub acoperire din cadrul celor trei structuri. Probabil că de asta le-ați mărit bugetele în an electoral, să-i puteți recompensa pentru aceste activități ilegale într-un stat de drept.

Procurorii numiți în birourile electorale vor face astfel o pauză scurtă de la instrumentarea dosarelor politice cu care ne-au obișnuit în ultimii ani și vor lupta ca cei pe care îi slujesc acum cu atât devotament să le rămână șefi și în viitor. Așadar, suntem în fața unei fraude electorale fără precedent, în care structurile de forță ale statului român sunt implicate activ, amintindu-ne de pretorianismul autoritar, specific unor vremuri de tristă amintire.

Domnule prim-ministru,

Zilele acestea se împlinesc 22 de ani de la sacrificiul unor tineri care și-au dat viața în decembrie 1989 pentru democrație, libertate și mai ales alegeri libere. Ce ați înțeles dumneavoastră, stimați guvernanți, din acest sacrificiu? Se pare că nimic. Călcați în picioare toate principiile și valorile pentru care acești oameni și-au dat viața și datorită cărora sunteți astăzi în cele mai înalte funcții ale statului român, de unde ați devalizat bugete, ați luat comisioane grase prin organizarea de licitații cu dedicație pentru clientela politică, iar acum veniți și comasați alegerile pentru a vă menține la putere cu orice preț și a nu răspunde în fața românilor pentru aceste nelegiuiri.

Stimați guvernanți,

Întreaga procedură de angajare a răspunderii este una abuzivă, nedemocratică și adâncește criza de legitimitate cu care deja vă confruntați.

Într-un stat modern, așa cum este România, deși Domniile Voastre ați reușit performanța să ne întoarceți în timp nu cu 22 de ani, ci în zona neofeudalismului, legitimitatea guvernanților se bazează pe percepția cetățenilor că instituțiile statului se achită satisfăcător de rezolvarea necesităților economice, politice și sociale ale populației. În acești trei ani, ați gafat continuu și, în ciuda discursurilor triumfaliste prin care încercați să ne convingeți că toate măsurile luate sunt spre binele comun, al tuturor, cetățenii au simțit pe pielea lor contrariul.

Astfel, ultimele sondări sociologice relevă faptul că v-ați prăbușit la un nivel de sub 10% din încrederea populației. Atât dumneavoastră, domnule Boc, cât și mentorul de la Cotroceni, președintele Traian Băsescu, ați atins minimele istorice întâlnite în ultimii zece ani la un om politic la capitolul încredere. Pe scurt, asta înseamnă că poporul nu vă mai vrea. Regimul pe care îl întruchipați nu mai are susținerea cetățenilor. Faptul că vă mențineți la putere prin tertipuri și încălcări repetate ale regulamentelor celor două Camere ale Parlamentului, ale legilor și ale Constituției reprezintă disperarea și falimentul acestei guvernări.

Promovând Legea comasării alegerilor, prin procedura angajării, veți reporta această criză de legitimitate și pentru următorii patru ani. Vom avea aleși locali nelegitimi, un Parlament nereprezentativ, pe modelul celui din ultimii ani, când ați forțat crearea unui grup parlamentar de transfugi politici, împreună cu care ați dat naștere unei majorități toxice, nesocotind voința electoratului.

În final, noi, parlamentarii opoziției, semnatari ai acestei moțiuni de cenzură, dorim să adresăm un mesaj tuturor parlamentarilor puterii:

Votați alături de noi această moțiune de cenzură!

Ar trebui să vă simțiți și dumneavoastră jigniți, ca și noi, de modul total netransparent în care a fost adoptată această lege. Ar trebui să fiți revoltați, în calitate de parlamentari, că pentru a 14-a oară Guvernul ignoră Parlamentul și recurge la procedura angajării răspunderii. Ar trebui să refuzați să fiți părtași la cea mai gravă lovitură dată democrației din România prin adoptarea acestei legi. Și, dacă nimic din toate astea nu vă determină să acționați și să dați un vot favorabil moțiunii de astăzi, poate faptul că va trebui să dați socoteală la viitoarele alegeri, fie ele comasate sau nu, cetățenilor din colegiile unde veți candida - iar pe aceia pe care nu veți reuși să-i cumpărați va trebui să-i priviți în ochi când le cereți votul - sperăm să vă pună pe gânduri în următoarele minute, până va începe procedura de vot a acestei moțiuni.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Le reamintesc liderilor grupurilor parlamentare să comunice secretarilor de ședință lista cu cei care doresc să intervină în cadrul dezbaterilor generale.

Îl invit la tribună pe domnul Emil Boc, prim-ministrul României, pentru prezentarea poziției Guvernului.

Domnule prim-ministru, vă rog.

Domnul Emil Boc - prim-ministrul Guvernului României:

Domnule președinte al Senatului,

Doamnă președinte a Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Miza alegerilor comasate din anul 2012 o constituie greutățile pe care le presupune anul economic 2012. Spun asta într-o manieră sinceră și directă. (Discuții, rumoare, vociferări)

Anul 2012 va fi un an dificil atât din punct de vedere extern, cât și din punct de vedere intern. Când mă refer la aspectul extern al anului economic 2012, am în vedere cel puțin următoarele elemente.

În primul rând, după cum ați putut observa, prognozele de creștere economică în Uniunea Europeană au fost revizuite în scădere și, dacă în primăvară se vorbea de o prognoză de peste 2% creștere economică, în această toamnă aceste prognoze au fost revizuite negativ și se vorbește de o creștere economică de 0,5-0,6% în Uniunea Europeană, cu perspectiva, din nefericire, chiar și de reintrare în recesiune economică. (Rumoare, discuții)

În al doilea rând, criza datoriilor suverane în Uniunea Europeană a atins cote fără precedent. În condițiile în care media datoriilor publice raportate la produsul intern brut este de peste 80%, Uniunea Europeană va avea în 2012 misiunea extrem, extrem de dificilă de a adopta acele decizii care să pună la adăpost țările Uniunii Europene, pe de o parte, în legătură cu problema datoriilor suverane, pe de altă parte, cu problema deficitelor excesive. România nu este în afara Uniunii Europene, ci, dimpotrivă, este parte a acesteia și, inevitabil, tot ce se întâmplă în Uniunea Europeană ne afectează indirect și pe noi.

În plan intern, România are șansa de a fi reușit în 2011 să treacă pe creștere economică. Miza anului 2012 este consolidarea economică a României. Am reușit să avem patru trimestre consecutive de creștere economică. După doi ani de cădere economică, 2009 și 2010, vom încheia anul 2011 cu o creștere economică între 1,5% și 2%.

De asemenea, România a reușit să facă pașii necesari astfel încât în 2012 să iasă din procedura de deficit excesiv ca urmare a deficitului din anul 2008 de 5,4%. Dacă în 2011 vom încheia cu un deficit de maximum 4,4%, bugetul pentru anul 2012 este conceput pe un deficit de 1,9% și cu o prognoză de deficit zero pentru 2013. Acestea sunt semne de responsabilitate pentru care, încă o dată, le mulțumesc românilor și, în al doilea rând, coaliției guvernamentale care a susținut în această perioadă de timp eforturile României pentru a nu intra în colaps și pentru a evita falimentul țării.

Din această perspectivă, anul economic 2012 are această provocare majoră de a consolida creșterea economică. Știți bine că am venit în fața dumneavoastră și vă mulțumesc pentru faptul că ați aprobat un buget fără niciun fel de conotație electorală. Pentru prima dată în ultimii 20 de ani, o majoritate parlamentară are forța, are înțelepciunea și are capacitatea să iasă din metehnele pomenilor și populismelor electorale și să adopte un buget în interesul României și al tuturor cetățenilor acestei țări, astfel încât să putem consolida, în aceste vremuri de furtună economică din Uniunea Europeană, ceea ce am câștigat din punct de vedere economic în anul 2011.

De asemenea, anul 2012 are două mari provocări: provocarea continuării politicii de investiții pentru salvarea locurilor de muncă și crearea altora noi și, de asemenea, șansa absorbției fondurilor europene.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Să le spunem lucrurilor pe nume. Știți cu toții ce înseamnă două campanii electorale pe parcursul unui singur an. Fiecare dintre dumneavoastră, dacă vă puneți această întrebare, ce reprezintă pentru o țară două campanii electorale, aveți răspunsul dat. Inevitabil înseamnă încetinirea motoarelor dezvoltării, inevitabil înseamnă dispute politice, din nefericire, de cele mai multe ori politicianiste, înseamnă, practic, paralizarea activității statului, la nivel național și la nivel local, într-un an, repet, care are o miză enormă din punct de vedere economic, din punct de vedere al consolidării situației României.

Gândiți-vă că în anul 2012, din perspectiva absorbției fondurilor europene, avem șansa să aducem 6 miliarde de euro în România. În perspectiva fondurilor structurale, vreau să știți că în acest moment sunt încheiate, semnate, 7 441 de contracte în valoare de 19,8 miliarde de euro, din care 12,3 miliarde de euro - bani de la Uniunea Europeană. Vorbesc doar de fondurile de coeziune. Sunt proiecte semnate și care, cu alte cuvinte, sunt în implementare.

Gândiți-vă ce înseamnă, practic, fragmentarea anului 2012 în două campanii electorale. Cea mai mare parte a acestor proiecte se află în raporturile cu administrațiile locale care trebuie să le implementeze. Intrarea în campanie electorală înseamnă cel puțin două luni înainte și două luni după de inactivitate și de încetinire a motoarelor absorbției fondurilor europene. Acum avem pentru prima dată, în ultimii 20 de ani, șansa de a utiliza acești bani europeni. Vă invit să nu o pierdem și să găsim cea mai potrivită soluție în interesul țării.

De asemenea, dacă ne referim la Măsura 3.2.2, pe care o cunoașteți cu toții, sunt 617 proiecte în implementare în valoare de peste 1,5 miliarde de euro. Asta înseamnă iarăși implicații pentru toate autoritățile locale în ceea ce privește gestionarea acestor fonduri europene, iar dacă ne gândim la faptul că 64% din alocarea pe care o avem până 2013 pe fonduri europene, mă refer la componenta structurală, este deja antamată, acest lucru ne mai dă încă un argument pentru ceea ce înseamnă necesitatea ca anul 2012 să nu fie compromis prin campanii electorale, prin dispute sterile și prin consumarea energiilor într-o altă direcție decât cea care ar servi interesului țării. Timpul, din acest punct de vedere, ne poate fi un aliat, după cum timpul ne poate fi un dușman.

În consecință, propunerea pe care am făcut-o este aceea ca în anul 2012 să ne concentrăm, putere și opoziție, opoziție și putere, administrație centrală și administrație locală, pentru ceea ce înseamnă binele României, prin consolidarea creșterii economice, acest bun câștigat, și, în al doilea rând, prin absorbția fondurilor europene, absorbție care cere o muncă de 24 de ore din 24 de ore pentru ca banii europeni să vină și să rămână în România.

O campanie electorală mai puțin nu înseamnă un deficit pentru democrație, după cum mai multe campanii electorale desfășurate la intervale scurte nu înseamnă automat o creștere a calității și a nivelului democrației. Comasarea alegerilor locale și parlamentare în 2012 este și o șansă pentru a avea un interes sporit al alegătorilor pentru aceste alegeri. O să vină și mai mulți la vot. De aceea, cred că nu putem vorbi de un deficit de democrație în condițiile în care este cunoscut faptul că alegerile locale generează o emulație și o participare mai mare a cetățenilor la vot. De ce să nu profităm și de această șansă pentru a da posibilitatea românilor, cetățenilor acestei țări, să se exprime într-o manieră directă, explicită și transparentă cu privire la destinul autorităților locale și cu privire la viitoarea guvernare?

Din aceste scurte considerente, vă invit, doamnelor și domnilor senatori și deputați, să respingeți această moțiune de cenzură și să abordăm responsabil anul economic 2012, în interes general.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulțumesc și eu, domnule prim ministru.

Intrăm în dezbaterile generale.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Gheorghe Tinel, reprezentând Grupul parlamentar al PDL.

Domnul Tinel Gheorghe:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Domnule președinte al Senatului,

Domnule prim-ministru,

Stimați membri ai Guvernului,

Doamnelor și domnilor colegi, deputați și senatori,

Mărturisesc că mă așteptam, dată fiind perioada extrem de sensibilă pe care o traversăm, 22 de ani de la evenimentele din decembrie ’89... și vă văd pregătiți pentru o nouă revoluție.

Știe domnul Iliescu care este menirea dumneavoastră astăzi aici? L-ați întrebat? (Discuții, rumoare, vociferări)

Deci mă așteptam ca o eventuală moțiune de cenzură să se refere exclusiv la acea perioadă și să aibă eventual titlul "Cine a tras în noi după 22?". Bineînțeles că ar fi trebuit apoi să înceapă o adevărată dezbatere parlamentară, cu argumente pro și contra, privind evoluția acelor evenimente.

Din păcate însă, aflarea adevărului despre tragicele evenimente petrecute atunci, în decembrie ’89, se amână până când actuala opoziție va conștientiza faptul că minciuna, tăinuirea, manipularea, obstrucționarea nu pot face casă bună cu democrația sau, mai bine zis, sunt dușmanii de moarte ai democrației.

Stimați colegi din opoziție,

Vă înșelați dacă considerați că România poate merge înainte pe drumul consolidării democrației până nu lămurește definitiv problematica acelui decembrie însângerat din 1989. Vă întreb și mă întreb: dacă ar învia acum cei peste o mie de morți din decembrie ’89, ce credeți că ne-ar întreba prima dată, intrând pe ușile acestei aule parlamentare: unu, în ce mod organizăm alegerile locale și parlamentare în toamna anului 2012 sau, doi, dacă am aflat cine i-a împușcat pe ei și ce pedepse au primit criminalii?

Vă răspund eu. Ne-ar pune sigur a doua întrebare și tare mi-e teamă că unii dintre noi am avea mari emoții în a da explicații.

Aș fi vrut, deci, să începeți textul moțiunii cu un omagiu pios adus acelor morți și dispăruți în decembrie 1989. Aș fi vrut, de asemenea, să înțelegeți că în această perioadă, de regulă, nu se pot face moțiuni de cenzură. Ele au menirea de a divide, de a învrăjbi. Or, spiritul lui decembrie 1989 a fost de unitate, de fraternitate.

Ziceți dumneavoastră în textul moțiunii: "Jucați popice cu democrația românească" sau "Nu vă interesează nici cât negru sub unghie destinul acestei țări și soarta românilor, ci doar cum să vă asigurați mai bine propriul destin pentru următorii patru ani".

Oare așa să fie? Oare așa vor fi percepute, peste un an, de majoritatea românilor, toate măsurile de reformă luate în acești ultimi trei ani de Guvernul Boc: Legea educației naționale, Legea pensiilor, Legea salarizării unitare, Codul muncii, Legea asistenței sociale, Codurile, civil, penal și cele de procedură civilă și penală, și toate celelalte măsuri care, iată, acum încep să-și arate roadele?

V-a prezentat domnul prim-ministru rațiunile economice și politice pentru care am luat această măsură de comasare a alegerilor locale cu cele parlamentare.

Oare chiar să nu înțeleagă românii că a fost o perioadă în care ne-a trecut glonțul pe lângă ureche și, fără aceste măsuri dure, dar necesare, nu am fi supraviețuit?

Care politician nu-și dorește să-și treacă în contul lui, la rubrica realizări, o suită întreagă de creșteri salariale, ale pensiilor, ale diferitelor forme și categorii de sprijin social? Din păcate însă, puțini sunt politicienii care își asumă și responsabilitatea unor măsuri dure de reformă, dar absolut necesare pentru buna funcționare a statului în întregul său, iar dumneavoastră, cei din opoziție, nu vă puteți gândi că faceți parte din această ultimă categorie. Dumneavoastră, cei din opoziție, rămâneți niște populiști și excelenți demagogi, nu pentru că nu ați realiza și conștientiza faptul că măsurile luate de Guvernul Boc au fost cele corecte, ci pentru că, "genetic" vorbind, vă trageți din cei care au practicat minciuna, populismul și demagogia, ca politică de stat.

Voi, cei de stânga, ați avut grijă să induceți opiniei publice, în mod fals, dragostea față de om, față de valorile democrației sociale. Așa s-a ajuns ca, în decembrie 1989, tocmai cei cărora le purtați de grijă - paradoxal! - să se revolte împotriva voastră. Și mi-e teamă că nici acum, la 22 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, nu realizați că politica bazată pe minciună, pe demagogie și populism nu poate fi apanajul unor politicieni adevărați, ci al unora vopsiți.

Oare cum pot fi catalogate măsurile luate în trimestrul IV al anului 2008 de Guvernul Tăriceanu, de cheltuire fără noimă a 4 miliarde de euro? Pot fi ele privite prin prisma dragostei și afecțiunii față de om, față de țară sau, mai degrabă, față de un grup restrâns, aflat la putere, care încerca să obțină un scor electoral cât mai bun pentru a-și perpetua puterea politică?

Deci asistăm astăzi la dezbaterea celei de-a zecea moțiuni de cenzură îndreptate împotriva Guvernului Boc. Și trebuie să recunoașteți că este un record absolut în materie de moțiuni de cenzură. Comparativ, Guvernul Tăriceanu a avut cinci moțiuni de cenzură în patru ani de mandat, din care trei, cele mai importante, în perioada 2005 - 2006, iar două în anii de guvernare cu PSD și - atenție! - fără să-și asume răspunderea pe vreun pachet de legi important.

Și pentru că vorbeam de ipocrizie în politică, mă întreb: ce poate fi mai revoltător decât să asiști la un calcul politic meschin, gândind că poți fi, în același timp, și victimă, și călău?

La ce mă refer? Aveți mai mult de jumătate din președinții de consilii județene și, de asemenea, cel mai mare număr de primari. Or, toate acestea sunt avantaje politice pentru toamna anului 2012 în condițiile în care știți că această comasare a alegerilor și candidatura în bloc a aleșilor locali, a primarilor și a președinților de consilii județene, cu parlamentarii aduce avantaje acolo unde partidul are președinte de consiliu județean, știut fiind că acesta trage după el toată lista. Or, dacă aceste lucruri se știu și se vede clar că vă avantajează, atunci, ce v-a îndemnat la acest gest al depunerii unei moțiuni de cenzură? Poate numai dorința de a vă da în spectacol aici, la tribuna Parlamentului, gândind că o să ne apuce tremuratul pe noi, cei de la putere, dacă veți veni dumneavoastră la guvernare. Ceea ce, sincer, cred că nu se va întâmpla multă vreme de aici înainte.

Nu vreți să acceptați argumentul, de altfel, logic, al reducerii cheltuielilor bugetare cu 20 de milioane de euro. Apropo, la o pensie medie de 1 000 de lei pe lună, pentru că calculați totul în pensii, asta ar însemna vreo 6 700 de pensii pe an în plus, susținute din economia realizată prin comasarea alegerilor, sau 100 de grădinițe în plus, dacă facem calculul pentru un cost de aproximativ 200 000 de euro pe grădiniță. (Discuții în sală)

De altfel, în general, domnilor din opoziție, dumneavoastră nu acceptați niciun fel de argumente, indiferent de valoarea și raționamentul care le-au impus. Nu recunoașteți nici creșterea economică reală - aproximativ 1,7% - și încadrarea în deficitul bugetar - 4,2% - de anul acesta, precum nu vreți să acceptați faptul că, deși pus la zid în fiecare zi atât de dumneavoastră, opoziția, cât și de o bună parte a presei românești, acest Guvern se încăpățânează să reziste, dar, mai ales, să continue cu măsurile de reformă care abia încep a fi apreciate și recunoscute și pe plan internațional.

Nu vreau să închei înainte de a vă spune că măsura comasării alegerilor este dată de conjunctura economică dificilă, pe care o tranversăm...

Din sală: Traversăm!

Domnul Gheorghe Tinel:

...și că, din această perspectivă, decizia politică a Guvernului, susținută de noi în Parlament, este una curajoasă.

În fond, domnilor din opoziție, în toamna anului 2012, toți participanții la scrutinul electoral vor pleca din block start-uri în același timp și în aceleași condiții.

Și, pentru că se apropie Crăciunul și Anul Nou, aș vrea să vă urez, domnule prim-ministru, dumneavoastră și întregului Cabinet, un "Crăciun Fericit!" și un An Nou cu sănătate și indicatori macroeconomici realizați, iar dumneavoastră, celor din opoziție, fie ca anul 2012 să vă aducă sănătate și să vă mențină tot acolo unde sunteți acum, adică în opoziție, gândind că poate numai așa veți face diferența dintre un om politic responsabil și un demagog.

Grupurile parlamentare ale PDL din Camera Deputaților și Senat vă anunță că nu va vota această moțiune de cenzură.

Mulțumesc.

Din sală: Nu vor! Analfabetule!

Domnul Tinel Gheorghe:

Nu vor vota această moțiune. Scuze!

"La mulți ani!"

(Vociferări, replici neinteligibile)

Domnul Vasile Blaga:

Ați vorbit 10 minute.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Victor Ponta, din partea Grupurilor parlamentare ale PSD. Se pregătește domnul senator Crin Antonescu, din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule președinte al Senatului,

"Tovarășa" președinte a Marii Adunări Naționale,

Dacă "tovarășul" prim-ministru "Emil Bobu" ar fi fost aici, l-aș fi întrebat dacă știe de ce se află astăzi în această sală.

Din păcate, astăzi, ne aflăm la 22 de ani după o altă revoluție română, pentru a discuta despre un drept fundamental, un drept care definește o democrație, dreptul de a vota în cadrul unor alegeri libere, corecte, anunțate din timp, pe baza unui sistem stabilit în mod democratic.

Din păcate, puterea actuală, după ce a luat românilor multe alte drepturi: dreptul la sănătate, dreptul la educație, dreptul la protecție socială, ia, astăzi, un alt drept fundamental, pentru care românii au luptat și un drept pe care românii l-au dorit foarte mult, acela de a putea să aleagă cine îi conduce în cadrul unor alegeri democratice.

Angajarea răspunderii Guvernului "Emil Bobu" pentru amânarea alegerilor reprezintă nu doar un pericol pentru democrație, ci un precedent extrem de periculos. Înseamnă că vom putea oricând să anulăm sau să amânăm alegeri pe motive de criză. România va fi, din păcate, după acești ani de regim al "tovarășului" președinte Traian Băsecu, mulți ani, de acum încolo, în criză. Asta înseamnă că putem să nu mai facem alegeri.

Este mai ieftin să facem alegeri comasate, spune "tovarășul" prim-ministru Emil Boc. Mult mai ieftin ar fi să scăpăm de Guvernul Boc. Ar fi mult, mult mai ieftin și nu ar trebui să ne uităm la o așa-zisă economie în urma alegerilor, o economie care reprezintă doar a cincea parte din paguba pe care o produce Televiziunea Română aservită președintelui, cel mai iubit fiu al poporului pedelist, așa cum era, înainte de 1989, aservită unui alt președinte.

Din punctul de vedere al Uniunii Social-Liberale, lucrurile sunt foarte clare. Nu mai există dreptul la sănătate, dreptul la educație, dreptul la protecție socială și astăzi se ia românilor și dreptul la alegeri libere.

Vom face tot ce ține de noi pentru ca acest drept să fie restituit românilor și vom încerca să aducem aminte "tovarășului" Emil Boc despre soarta lui Emil Bobu, "tovarășei" Elena Udrea despre soarta tovarășei Elena Ceaușescu, "tovarășului" Traian Igaș despre soarta tovarășului Tudor Postelnicu și, mai ales, "tovarășului" președinte Traian Băsescu, cel mai iubit fiu al poporului, tuturor tovarășilor și "pretinilor" săi români, maghiari și de alte naționalități - (Aplauze) - că, așa cum istoria, în mod rău, se rescrie după 22 de ani și ne întoarcem la o țară nedemocratică, sunt convins că se va rescrie și în ceea ce-i privește pe toți acești "tovarăși". Ca să nu se supere "tovarășul" Daniel Funeriu, îmi era destul de greu să-l compar cu tovarășa Suzana Gâdea, dar cred că e o comparație potrivită. Toți acești "tovarăși" și "tovarășe", români, maghiari și de alte naționalități, vor împărtăși soarta iluștrilor lor înaintași și sper că mai repede decât își dorește un "mare" om politic - la figurat, evident - pe care l-am descoperit astăzi, "tovarășul" Tinel, fost angajat...

Erați mult mai bun când lucrați în Guvernul Năstase, la Ministerul Agriculturii. (Aplauze)

Sper ca toți acești "tovarăși", mari și mici, să ajungă să se căiască în fața poporului român. Așa să ne ajute Dumnezeu! Și anul viitor, în luna decembrie, să-i pedepsim pe acești "tovarăși", așa cum au fost și alții înaintea lor.

Mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Vasile Blaga:

Mulțumesc.

Ați utilizat 5 minute din timpul alocat Grupurilor parlamentare ale PSD.

Îl invit la microfon pe domnul senator Crin Antonescu, din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.

Se pregătește domnul senator Fekete-Szabó András-Levente.

Vă rog, domnule Antonescu.

Domnul George-Crin-Laurențiu Antonescu:

Domnule președinte al Senatului,

Doamnă președinte a Camerei Deputaților,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Domnilor colegi parlamentari,

De obicei, la o moțiune de cenzură, mai ales declanșată de o angajare de răspundere, se discută deosebiri între opțiuni politice punctuale, între politici pe diferite teme. Nu suntem astăzi într-o asemenea situație, pentru că, dincolo de ceea ce domnul președinte Ponta evoca înainte, și anume consacrarea anulării încă unui drept fundamental al cetățenilor români, cu această angajare a răspunderii Guvernului, avem de-a face cu o declarație de filozofie politică cu toată greutatea. Astăzi nu se mai confruntă două opțiuni în interiorul unui sistem democratic, nu se mai confruntă viziuni, în mod obișnuit, diferite între putere, Guvern și opoziție, ci avem de-a face cu două filozofii care se confruntă și, dacă e ceva de salutat în această ședință, de azi, a Parlamentului și în discursul de azi al prim-ministrului, este că, în fine, filozofia actualei puteri, antidemocratică, este asumată explicit.

Sigur că am putea, din nou, să glumim pe seama unor elemente din discursul prim-ministrului sau, mai cu seamă, pe seama intervenției hazlii, intervenției princeps, în numele Partidului Democrat Liberal. Nu e însă de glumă. Avem de-a face, doamnelor și domnilor, cu încercarea de a lovi direct în sistemul democratic și direct în nucleul tare, în inima sistemului democratic, pentru că, în fond, într-o democrație reală, alegerile sunt condiția și sunt proba de verificare.

Ce ne spune nouă astăzi, clar, prim-ministrul? E bine să alegem cât mai rar. Campaniile electorale - afirmă Domnia Sa, cu valoare de principiu - sunt niște dezbateri sterile și de evitat. Cineva - afirmă Domnia Sa -, adică cei care guvernează acum, a stabilit ce este bine pentru națiune și, ca atare, toți, fără să mai dezbatem, fără să mai facem alegeri, trebuie să ne aliniem, cum spune Domnia Sa - putere, opoziție, administrație centrală, administrație locală - acestor obiective stabilite de voința puterii.

Nu există, domnule prim-ministru, în 20 de ani de democrație în România... 22 de ani, care se împlinesc, cumva, astăzi, nu există nicio afirmație mai răspicat leninistă, în ideea minorității conștiente, decât aceea pe care dumneavoastră, astăzi, o faceți.

Nu există, în 22 de ani, o explicație mai răspicat fascistă și antidemocratică decât aceea pe care dumneavoastră o faceți.

Dumneavoastră aveți un Führer, dumneavoastră aveți la dispoziție un popor, dumneavoastră știți ce trebuie și ce nu trebuie să facă națiunea, dumneavoastră știți cine e responsabil și cine nu, dumneavoastră știți că cine nu e de acord e dușmanul poporului și, ca atare, nu mai avem nevoie de alegeri, de cheltuieli și de "trăsnăile" de campanii electorale.

Sigur, în momentul când v-ați început, domnule prim-ministru, discursul și o bună bucată de vreme după aceea, ne-am gândit că poate niște consilieri au rătăcit discursurile și reluați discursul despre starea economică a națiunii și despre politica strălucită pe care o duceți în acest domeniu. Nu! Erați la subiect și doreați să ne spuneți că, din cauza tuturor dificultăților economice interne și internaționale, trebuie s-o lăsăm mai moale cu democrația și cu alegerile.

În numele colegilor mei din Partidul Național Liberal și din Uniunea Social-Liberală, resping ferm, aici, într-un Parlament în care încă ne mai putem pronunța, ideea că dificultățile economice, oricât de mari, se înfruntă sau se rezolvă prin diminuarea democrației. Dimpotrivă.

Resping ideea că o simplificare și o diminuare a procesului electoral, incluzând campanie electorală, competiție politică și alegeri libere și corecte, ar fi soluții pentru ceva, cu atât mai puțin pentru o criză economică.

Sigur, criza pe care o descrieți, cel puțin în ceea ce privește restul Europei, este reală. În care țară din Europa s-a renunțat la părți din procesul electoral, s-a renunțat la vreo alegere sau s-au comasat alegeri? S-au întâmplat alte lucruri: au demisionat Guverne care n-au mai avut suficientă credibilitate - în Italia, în Grecia - s-au făcut, domnule prim-ministru și domnilor din majoritate, alegeri anticipate - în Spania.

Tot ceea ce prim-ministrul a povestit aici poate să fie, în cel mai bun caz, motiv nu pentru amânarea și comasarea alegerilor, ci pentru alegeri anticipate, pentru că, dacă ne confruntăm cu împrejurări dificile și cu cât sunt ele mai dificile, atunci, ne trebuie cu atât mai mult un Guvern mai puternic și mai performant. Prima condiție pentru ca un Guvern să fie puternic și performant ține de credibilitate și de legitimitate. Credibilitatea Guvernului dumneavoastră este la cote minime record în toată istoria României. Legitimitatea Guvernului dumneavoastră este, de la naștere, pusă grav sub semnul întrebării, pentru că ea este dată de o majoritate din Parlamentul actual care încalcă grav și evident majoritatea voturilor pe care cetățenii le-au dat la alegerile parlamentare din 2008.

Alegeri anticipate, așadar, ar fi modificarea de calendar democratic pe care criza descrisă de dumneavoastră să o justifice.

Nu acceptăm, de asemenea, ideea că Parlamentul, ca instituție, este astăzi atacat definitiv și, cu votul sau cu rămânerea dumneavoastră în bănci, colegi din majoritate, dați azi încă o lovitură, poate fatală, acestei instituții, pentru că în comasarea alegerilor, păcatul cel mai grav este că nu mai putem avea o dezbatere democratică, o campanie electorală corectă și o competiție necesară și distinctă între temele de administrație locală și politicile parlamentare și, implicit, guvernamentale.

Știți cu toții - pentru că asta intenționați - că dezbaterea se va contamina, în sensul diminuării, ascunderii, ocultării temelor specifice Parlamentului. Și toți cei care astăzi susțineți, prin votul sau prin abținerea dumneavoastră de la vot, această aberație vă gândiți cum să vă ascundeți pe sub pulpana nu știu cărui primar. Gândiți-vă, vă rog, în perspectivă, ce forță, ce legitimitate, ce greutate va avea un Parlament care va fi alcătuit, în mare măsură, dintr-un fel de "trimiși" sau de "adjuncți" ai primarilor. Primarii au importanța lor, nu asta pun în discuție, dar pun în discuție faptul că, prin această comasare a alegerilor, în mod clar și explicit, Parlamentul României, organ reprezentativ suprem al poporului român, definit ca atare în Constituție, este transformat într-o instituție de mâna a doua.

Sigur, actualei puteri îi surâde un Parlament alcătuit din 300-400 de "Tinei", care să vină aici și să - (Aplauze) - debiteze orice, să citească cu greu, de pe o foaie, până și urările de "La mulți ani!" pentru prim-ministru, echipa sa și familia sa - (Aplauze) -, și pentru care un biet dezacord gramatical în limba română nu contează.

Dar pentru toți cei care ne gândim, măcar un minut azi, 22 decembrie 2011, că în țara asta oamenii au vrut și vor în continuare, fiecare după înțelesul lui, garanții ale democrației, vă luați răspunderea astăzi de a mai face un pas către desființarea instituției fundamentale a acesteia.

Sigur că pentru dumneavoastră, probabil, această bătălie pentru așa-zisa reformă, pentru simplificarea procedurilor democratice, dacă ați putea, și pentru simplificarea procedurilor judiciare, este o cauză pe care o îmbrățișați sub anumite presiuni, sub anumite tentații și cu gândul cu care foarte mulți dintre dumneavoastră au trăit și înainte de 1989: că, în fond, răspunderea este a lui Traian Băsescu și, cel mult, a lui Emil Boc. Iar eu vă spun, chemându-vă, cu respect și sobrietate, să gândiți și să dați acest vot ca parlamentari adevărați, pentru că răspunderea este, în primul rând, a dumneavoastră, a noastră, a tuturor, atât cât mai avem acest vot la îndemână.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

(Din acest moment, conducerea ședinței este preluată de doamna deputat Roberta-Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților.)

Doamna Roberta-Alma Anastase:

13 minute ați epuizat din timpul alocat Grupurilor parlamentare ale PNL.

Vă rog, domnule senator Hașotti, pe procedură.

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Pe procedură.

Stimați colegi,

Respectul pe care îl dă prim-ministrul României Parlamentului se vede. Și, în primul rând, nu vă respectă pe dumneavoastră, că dumneavoastră l-ați votat.

Respectul pe care miniștrii Guvernului îl dau Parlamentului se vede. Și iată de ce avem astăzi angajarea răspunderii pentru o lege nedemocratică. Pentru că ceea ce face prim-ministrul României nu este democrație politică, este mitocănie politică. (Aplauze)

Nu-mi fac iluzii și nu-l chem înapoi în această sală. (Aplauze)

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Dragi colegi,

Ca o formă de respect pentru plen, o să vă rog să folosim un limbaj adecvat. (Vociferări, proteste din sală)

Domnul senator Fekete-Szabó András-Levente, din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR.

Vă rog!

 

Domnul Victor-Viorel Ponta (din sală):

Nu mai blocați Guvernul!

Domnul Fekete-Szabó András-Levente:

Doamna președinte a Camerei Deputaților,

Domnule președinte al Senatului,

Stimați membri ai Guvernului,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Nu vom bloca democrația. Facem tot ce e posibil ca democrația, în România, să funcționeze, chiar dacă unii nu cred acest lucru.

În fine, Grupurile parlamentare ale UDMR din Camera Deputaților și Senat vor vota împotriva acestei moțiuni.

De altfel, vă doresc "Crăciun fericit!" "La mulți ani!".

"Áldott Karácsonyit! Boldog Új Évet!"

Mulțumesc. (Aplauze)

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Din partea Grupurilor parlamentare progresiste, îl invit la microfon pe domnul senator Nedelcu.

Domnul Vasile Nedelcu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor reprezentanți ai Guvernului,

Stimat prezidiu,

Stimați colegi,

Ne aflăm astăzi în fața celei de-a zecea moțiuni de cenzură din această legislatură. Deja, sincer, devine plictisitor acest demers politicianist, lipsit de argumente, pe care îl tot exersați de trei ani încoace fără rezultat.

Încercați din nou să doborâți Executivul, să aruncați țara, la final de an, într-o imensă criză politică, de astă dată, pe motiv că nu sunteți de acord cu asumarea răspunderii Guvernului în ceea ce privește comasarea alegerilor de anul viitor.

Nu mă pot abține însă să nu vă întreb: cu ce soluții veniți? Care ar fi continuitatea dacă Executivul ar pica astăzi? Care ar fi Guvernul pe care îl vedeți scoțând țara din criză? Care ar fi legea electorală pe care ați dori să o promovați dumneavoastră?

Nu am un răspuns, din simplul motiv că nu ați venit cu astfel de răspunsuri în fața României și a românilor. Mai grav, nu ați venit cu astfel de răspunsuri nici în multitudinea de mandate în care v-ați perindat la guvernare.

Mi-e greu să cred că acum ați fost loviți, brusc, de idei geniale, pe care însă le ține secrete. Vorbiți în textul moțiunii de faptul că, prin angajări repetate ale răspunderii, Guvernul subminează democrația și pune sub semnul întrebării existența statului de drept.

Uitați însă că jucați rolul de "Gică contra". Ca întotdeauna, puneți piedici oricărei măsuri de modernizare și reformare a României, că nu ați susținut nicio măsură, dar absolut nicio măsură promovată de către Guvernul Boc. Practic, ați fost cei care ați forțat Executivul să-și asume, repetat, răspunderea pentru a salva țara din criză, iar rezultatele se văd acum, când România stă bine în raport cu alte țări europene. Uitați că România stă cu fruntea sus în Uniunea Europeană.

Revenind la Legea electorală, spuneți că o comasare a alegerilor ar însemna un demers discreționar, unilateral și antidemocratic, menit să ajute partidele de la putere să fraudeze alegerile. Nimic mai fals. O recunoașteți și dumneavoastră, prin lipsa argumentelor în acest sens. Ba, mai mult, aveți tupeul să invocați tot felul de sondaje făcute pe genunchi, pe care vă bazați atunci când faceți asemenea acuzații grave, lipsite de acoperire.

Culmea culmilor este faptul că îndrăzniți să susțineți că ar trebui să tăiem din investiții, în loc să economisim 22 de milioane de euro prin comasarea alegerilor.

România nu mai poate sta pe loc, iar dumneavoastră nu mai puteți să opriți evoluția și modernizarea.

Le-ați spus celor care v-au votat de această "idee genială"?

Le-ați vorbit despre cum vă doriți ca, din bugetul statului, să fie aruncați bani pe fereastră pentru organizarea alegerilor, iar în contrapartidă să tăiem investiții sănătoase, bune pentru oameni și care atrag turiști în țara noastră?

Din sală: Slugă!

Domnul Vasile Nedelcu:

Vreți să dați jos acest Guvern, dar nu aveți nicio soluție alternativă.

De ce nu spuneți oamenilor ce urmează dacă România ar rămâne fără Guvern?

De ce nu le spuneți că o criză politică în acest moment ar duce la o cădere liberă a piețelor?

De ce nu recunoașteți public că orgoliul este singurul motiv pentru care nu vă implicați, pentru care nu veniți cu idei și soluții?

Nicolae Iorga spunea că "Un om fățarnic are două fețe și niciun obraz".

Cât timp au fost la guvernare, mulți dintre semnatarii moțiunii au ignorat problemele Legii electorale din România. Așa am ajuns să avem parlamentari votați de o mână de oameni, așa am ajuns -(Vociferări, replici neinteligibile în sală) - să bâjbâim cu toții referitor la o lege prea încurcată, pe care nu o mai înțelege nimeni, așa am ajuns, involuntari, părtași cu toții la o mare brambureală.

Din sală: Vorbește, mă, limba română!...

Domnul Vasile Nedelcu:

Astăzi, când sunt în opoziție, unii mimează indignarea și responsabilitatea, dar nu ar fi dispuși să-și asume niciuna din greșelile ultimilor 20 de ani și nici responsabilitatea guvernării, iar acum, prin intermediul acestei moțiuni de cenzură, vă exprimați propriile temeri. Vă este frică pentru că, în sfârșit, nu veți mai putea mitui - (Vociferări, replici neinteligibile în sală) -, nu veți mai putea fura voturi și nu aveți realizări cu care să vă lăudați în fața cetățenilor care v-au votat.

Și toate aceste gânduri care vă macină le-ați cosmetizat într-un text lung și plictisitor, aruncându-le în cârcă partidului principal, aflat la guvernare. Un text prin care îndrăzniți cu nerușinare să-i jigniți și să-i subestimați pe români, despre care spuneți că sunt incapabili să se descurce a fața șase buletine de vot.

Rușine, domnilor! Rușine!

Domnilor uslași,

Teribilismul politic și superficialitatea unor lideri nu țin de soluții responsabile. Vorbele mari, spuse în fața camerelor de filmat, nu țin de foame, iar cuvintele arzătoare, scrise în moțiune, nu țin loc de soluții concrete. La fel cum am făcut-o de fiecare dată, vom aplica în continuare politica interesului național.

Din acest motiv, parlamentarii progresiști nu votează moțiunea de cenzură depusă de moțiune. (Rumoare)

Este un demers imoral, care nu scoate România din criză, ci riscă să o arunce în pragul unei instabilități politice de proporții, iar noi, cei din UNPR, nu vrem să fim părtași la un demers iluzoriu, care nu aduce nimic bun nici pentru salariați, nici pentru pensionari, nici pentru mediul privat.

"La mulți ani!", români.

Vă mulțumesc. (Vociferări, rumoare, aplauze)

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon acum pe domnul deputat independent Daniel Oajdea.

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Doamna președinte,

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Voi vota moțiunea. (Aplauze)

Nu este un vot pentru USL, este un vot pentru un principiu. Legea comasării alegerilor este o lege nedemocratică:

  1. Prin restrângerea dreptului de a fi ales, pentru că nu dă voie cuiva să candideze pentru Parlament și alegerile locale;

  2. Prin faptul că organizează alegeri locale și generale în aceeași secție de votare.

La alegerile locale, numărătoarea voturilor se termina undeva pe la cinci dimineața, în anumite secții de votare, la alegerile generale, adică parlamentare, undeva, pe la două noaptea.

Observăm că, organizând alegerile simultan în aceeași secție de votare, în anumite secții de votare probabil se vor termina de numărat voturile undeva pe la ora șase sau zece dimineața.

Cred că nu este nevoie să spun că se depășește limita rezistenței umane și, prin acest lucru, neregulile de la numărarea voturilor vor fi mult amplificate.

Cred că istoria va confirma că această lege este antidemocratică și-mi fac datoria morală de a vota corect, împotriva acestei legi.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat Liberal, îl invit la microfon pe domnul senator Marian Rasaliu.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

Domnule prim-ministru,

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Oricum, înainte de a începe, vizavi de ceea a spus colegul Oajdea, în ceea ce-l privește, cum spuneam, voturile se vor termina de numărat foarte repede. Să nu-și facă griji!

(Vociferări, rumoare, gălăgie foarte mare, replici neinteligibile)

Am avut în față textul moțiunii de cenzură pe care l-ați gândit foarte bine. Necesitatea revizuirii unor legi, începând cu Legea fundamentală a statului, devine tot mai evidentă.

Un exemplu la îndemână îl reprezintă această Lege electorală. Iată, domnilor, ce efecte a reușit să producă, printre altele, această lege, purtând pecetea actualilor opozanți. Unii lideri au reușit să pătrundă în Parlament din poziția a doua sau a treia, ca număr de voturi obținute de la alegători, iar în detrimentul competitorilor s-au situat pe locul pe locul întâi.

(Replică neinteligibilă din sală)

Seamănă mai degrabă cu legea absurdului. Așa stând lucrurile, nu mai poate fi de mirare că unii dintre dumnealor nu înțeleg nici acum pe ce criterii au ajuns demnitari. Cu atât mai greu ar putea pricepe rațiunea unor măsuri de guvernare în situații de criză.

Stimați colegi din opoziție,

Nu este de mirare că ați recurs la un asemenea gest a cărui penibilitate este destul de dezbătută de către cei care înțeleg contextul macroeconomic și sunt interesați de viitorul românilor, dar, să dați dovadă de o neîncredere atât de mare în propria strategie, este hilar chiar pentru un copil de grădiniță.

(Replică neinteligibilă din sală)

Da, da, mulțumesc.

În lipsa altei activități, vă frecați ochii a nedumerire și constatați tot ceea ce se poate constata în plan legislativ. Nu știm cui aparține partitura după care dirijați, dar, cu siguranță, ați devenit personaje contradictorii.

O dată spuneți că vrem comasarea alegerilor ca să fraudăm votul, iar după aproape o secundă, vă arătați convinși că vom pierde. Și atunci, vă întreb: dacă tot sunteți convinși că vom pierde următoarele alegeri, pentru ce atâta tevatură inutilă. Grea întrebare.

Inconștiența aceasta în afirmații și în gândire transpare chiar și în partidele pe care le reprezentați și în acțiunea din ograda dumneavoastră. Așa se explică tot teatrul prost și dramele cu care dumneavoastră ieșiți la rampă.

Dar de ce să ne mirăm când dați chiar în foștii colegi de guvernare, UDMR? Cred că ați uitat cam repede cât de mult v-ați bazat, în 2007 - 2008, pe sprijinul celor pe care acum îi criticați aspru și pe care îi numiți cu atâta convingere "trădători".

"Trădători", "păpușari supremi de la Cotroceni", "măsură abuzivă", "nedemocratică" sunt niște cuvinte destul de grele. Este evident câtă educație și cât respect transpar din vorbele dumneavoastră și cum interpretați rolul politicianului român, de umorist, reprezentant al poporului.

Mai mult, credeți că singurii care vor merge la vot vor fi cei care vor primi ceva în schimbul acestui lucru și vor alege un politician pe care nu-l cunosc și care nu a avut absolut nicio legătură. Așa o fi în altă parte, noi nu știm, dar "gura păcătosului adevăr grăiește".

La noi, alegătorii votează în cunoștință de cauză, iar participarea la vot este un act liber consimțit. Probabil că și acesta este unul dintre motivele pentru care nu ați ajuns la putere în două legislaturii consecutive.

Ne aruncați în față studii despre democrație, fără ca măcar să vă documentați până la capăt, însă, ca auditoriul să nu rămână cu niște concluzii total eronate, să luăm exemplul indexului democrației realizat și publicat de Economist Intelligence Unit.

Este prima armă cu care ne atacați cu convingere în moțiunea de cenzură. Acesta a fost criticat după apariția primei ediții, în anul 2006, din cauza faptului că nu a ținut cont de contextul economic în analiza făcută.

Drept urmare, în ultima ediție sunt foarte bine expuse motivele pentru care indicii democrației au scăzut în majoritatea țărilor, inclusiv în Franța. Dar, în același timp, dacă ați fi avut răbdare să citiți toate rapoartele până la capăt, ați fi constatat faptul că, de exemplu, categoria referitoare la nivelul respectării drepturilor civile primește o notă mare, de 8,24 de puncte, la fel ca și alte categorii de interes.

Mai mult, ei pun regresul multor țări pe seama crizei economice și financiare și a măsurilor dure, dar absolut necesare, pe care conducătorii trebuie să le ia pentru binele populației, pentru asigurarea stabilității economice.

Tot aceeași publicație, pe care se bazează teoria conspiraționistă din moțiunea de cenzură, ne indică și măsurile pe care trebuie să le luăm pentru a asigura stabilitatea, măsuri pe care Guvernul prim-ministrului Boc le-a luat și le ia în continuare pentru binele tuturor românilor, nu pentru o mână de oameni.

Cele mai importante sunt: atragerea investițiilor, absorbția fondurilor europene, eficientizarea sistemului de sănătate, reducerea cheltuielilor de personal, acolo unde este posibil, evident, acest lucru, și diversele reforme, care vor asigura creșterea economică și reducerea deficitului bugetar.

În acest context, stimați colegi de la opoziție, aș dori să vă urez "La mulți ani!", în opoziție, evident, și tuturor colegilor "Un Crăciun fericit!".

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon acum pe domnul deputat Bogdan Niculescu-Duvăz.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Doamna președinte a Camerei Deputaților,

Domnule președinte al Senatului,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Este o zi de aniversare, 22 decembrie, astăzi, ziua în care românii și-au luat porția de libertate.

Văd că, în ultimele săptămâni, în ultimul an, în ultimele zile, se fac multe comentarii și sunt foarte mulți experți în revoluție. Cred că o să înceapă să fie mai mult decât revoluționarii care, și așa, și-au pierdut indemnizațiile, cu voia dumneavoastră, din majoritate.

Cred, de asemenea, că s-a schimbat mult optica puterii, pentru că un oficios de partid și de stat ne explica, zilele trecute, că, fără Securitate, revoluția nu ar fi avut, niciodată, niciun fel de succes.

Deci aniversăm această revoluție - și mă bucur că văd tricolorul pe brațul dumneavoastră - într-un moment în care, de fapt, trebuie să combatem un derapaj extraordinar de grav de la democrație, și anume asumarea răspunderii Guvernului în legătură cu sistemul de alegeri și, mai ales, cu comasarea alegerilor din România.

Vreau să mă refer întâi la cei care au comentat faptul că există o explozie de moțiuni de cenzură.

Da, stimați colegi, din cauza faptului că există o explozie de asumări de răspundere din partea Guvernului, fără precedent, șase până acum, și pentru că nu ne putem exprima altfel, ca opozanți, pentru că, dacă ați fi venit cu o lege, noi am fi votat împotrivă și ciclul parlamentar s-ar fi închis, dumneavoastră poate votați pentru. Dar, la asumarea răspunderii, suntem obligați să depunem o moțiune de cenzură, să combatem și să arătăm că avem altă opinie decât dumneavoastră în ceea ce privește derapajul grav democratic la care conduceți acest Parlament și viața politică românească.

De ce asumarea răspunderii, domnule prim-ministru?

Eu vă înțeleg că, pentru o majoritate de strânsură, cel mai simplu lucru este ca dumneavoastră să veniți cu asumarea răspunderii pentru că, dacă ați veni în fața Parlamentului, v-ați teme, într-o dezbatere deschisă, că strânsura nu mai e coezivă, că cei pe care i-ați adunat în interesul personal, nu național, așa cum se invocă uneori, s-ar putea să greșească sau să fie nemulțumiți de ultima afacere, pe care au derulat-o la dânșii în colegiu, și să voteze împotriva opiniei dumneavoastră. Și atunci, e mai simplu să facem uz și exces de asumări de răspundere care atrag după sine, fără îndoială, stimați colegi, inevitabil și inexorabil, moțiuni de cenzură.

Până la urmă, dumneavoastră, domnule prim-ministru, ca și lider de partid, ați reușit să introduceți încă o situație total nedemocratică, și anume să interziceți parlamentarilor dumneavoastră, din partidul pe care îl conduceți, să voteze. Acesta a fost primul pas, pentru că ei sunt reprezentanții poporului, dar au primit o interdicție de a vota. Următoarea interdicție este ca românii să mai voteze, deocamdată să fie obligați să voteze printr-o comasare de alegeri, dar, de ce nu, poate că anul electoral să fie atât de greu încărcat de răspunderile economice, pe care dumneavoastră le invocați, încât să anulăm alegerile cu totul.

Sigur, cineva, dintre vorbitorii din arcul puterii, ne vorbea despre cum s-ar asigura "continuitatea". O să-i spun stimatului coleg că cea mai bună continuitate a fost continuitatea 1945 - 1989. Atunci, continuitatea, cu anumite oscilații, până în 1947, dar nu grave, a fost asigurată! De nezdruncinat, stimate coleg! A fost o continuitate în care ne-a mers extraordinar, până am ieșit câteva milioane în stradă, că nu mai puteam de frig și de foame. Dar continuitatea era asigurată sută la sută! (Aplauze)

Vorbiți, domnule prim-ministru, despre creșterea economică și despre incompatibilitatea procesului democratic. Spuneți că nu se poate să ne batem joc, pentru că alegerile, fără îndoială, sunt ceva rău, sunt ceva nociv într-o societate, sunt ceva care nu fac decât să perturbe, sunt ceva la care, fie vorba între noi, suntem obligați, pur și simplu, dar facem și noi chestia asta, dar nu o să o facem de două ori pe an.

Vă asigur că, în 2004, au fost trei alegeri și nu au fost comasate alegerile locale cu alegerile generale, erau alegerile prezidențiale în același timp cu cele parlamentare, și la aceste trei alegeri, în 2004, Guvernul Adrian Năstase, Guvernul PSD, termina cu o creștere economică de 8,4%, domnule prim-ministru, și cu un deficit sub 1,8%. Ba, încă, în ultimele luni, eram sub perspectiva de a avea un excedent în final de an.

Deci, iată că o guvernare corectă, o guvernare bine condusă și responsabilă, nu numai că a putut să facă și alegeri, dar a putut să facă și alegeri, să facă și un deficit mic și o creștere economică foarte mare, nota bene, încheind la data respectivă, în același decembrie, și negocierile cu Uniunea Europeană, Uniune Europeană de care ne depărtăm, de ale cărei concepții ne distanțăm în fiecare zi cu guvernarea dumneavoastră și sub oblăduirea președintelui Traian Băsescu.

Și o să spun de ce.

Stimați colegi, în 1992, în aceeași Românie, care avea doi ani de democrație, am avut alegeri în februarie, locale, și, în septembrie, alegeri generale.

Nu era un moment de prosperitate economică, vă garantez. Era momentul marilor zdruncinături, dar nu i-a trecut nimănui prin cap și, dacă cuiva i-ar fi trecut prin cap, ar fi fost, probabil, aruncat din scaunul înalt pe care stătea în stradă, pentru că însemna să compromită poziția și mersul înainte al României și situația pe care ea vroia să și-o asume, de țară care vrea să fie condusă într-un regim democratic și să intre în structurile internaționale ale epocii, în primul rând, în Consiliul Europei. Consiliul Europei care, de altfel, prin organismul său abilitat, Comisia de la Viena, vă spune să nu faceți nici alegeri comasate, să nu faceți nici alegeri în același timp cu referendum și, deși, vă spune, ați făcut. Comisia de la Viena de care nu numai că nu vă mai interesează, dar ale cărei concepții și principii...

Din sală: Comisia de la Veneția!

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Scuzați-mă, Comisia de la Veneția. Îmi cer scuze și vă mulțumesc.

Comisia de la Veneția care vă impune... care nu reușește să vă impună puncte de vedere care, în ultimă instanță, sunt de bun-simț.

Dar de ce faceți, de fapt, această comasare, domnule prim-ministru, că lumea care ne privește trebuie să înțeleagă și lumea care ne ascultă trebuie să afle adevărul.

Este un lucru simplu și evident. Vreți să prelungiți mandatele primarilor și aleșilor locali ai dumneavoastră, în care să pompați în mod exclusiv banii din bugetul de stat destinați investițiilor și altor cheltuieli, în așa fel încât să vă alimentați și clientela politică, în așa fel încât să-i ridicați și pe aceștia în simpatia publică și, la adăpostul votului de primar sau consilier, să obțineți și dumneavoastră o brumă de voturi, pe care nu mai vreți, nu mai știți și nu mai puteți să le obțineți în ceea ce privește alegerile parlamentare, dacă ar fi sigure și la termen.

Aceasta este motivația clară și limpede, pe care nu vreți să o spuneți, cum nu spuneți deloc, dacă tot vreți să faceți o economie pe care tot o invocați - care, fie vorba între noi, cred că, în fiecare zi, este o cheltuială mult mai mare decât economia aceasta pe care vreți dumneavoastră să o faceți la patru ani, o cheltuială oneroasă, bineînțeles -, nu ne spuneți de ce, dacă tot v-a venit ideea, total nedemocratică și pe care tot o respingem, de ce nu le comasați în iunie?

Repet, ideea trebuie respinsă, de principiu, dar, dacă totuși vă venise, de ce nu ați făcut cel puțin rabat, în sensul de a nu mai călca în picioare legile și Constituția în ceea ce privește mandatul primarului sau al consilierului? Pentru că nu aveți explicația acolo, v-o dau eu. Pentru același motiv, ca primarii dumneavoastră, consiliile pe care le alimentați de la bugetul de stat, să aibă un an la dispoziție și să primească fonduri pentru a-și consolida poziția și a reuși, sub pulpana lor, să mai scoată ceva deputați și senatori din ceea ce numesc eu astăzi o majoritate de strânsură.

Și o să închei, domnule prim-ministru, spunându-le colegilor mei din majoritate:

Stimați colegi,

Există o pildă tradițională, veche, în care se vorbește despre un preot care, întrebat cum a ajuns să fie la mâna torționarilor, a spus:

Când a venit și l-a ridicat pe primul, care stătea în apartamentul de lângă mine, am zis că nu e treaba mea, că e țigan.

Când a venit să-i ia pe al doilea, am spus că nu e treaba mea, că e maghiar.

Când a venit să mă ia pe mine, stimați prieteni din majoritate, aș fi vrut să strig ajutor, dar mi-am dat seama că eram singur. Nu mai aveam cui să-i cer acest ajutor.

Gândiți-vă bine, cum votați astăzi, pentru că există, până la urmă, un bun-simț elementar și în vorba românească, prea simplă, dar cu mult tâlc: "Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face", pentru că abuzurile de azi se vor regăsi mâine și poimâine și obiceiurile bune sunt greu de dobândit, iar obiceiurile abuzului de putere sunt... renasc prea ușor după 22 de ani.

O să amintesc doar că, în acest Parlament, nu sub această cupolă, dar sub această cupolă, generic, acum aproape o sută de ani, opoziția demisiona din cauza unei intervenții brutale a puterii conservatoare, în epoca respectivă, în legătură cu o lege care privea o hotărâre judecătorească.

Gândiți-vă că România are tradiții democratice, întrerupte, ce-i drept, de un regim comunist, impus din afară, de peste o sută de ani, și responsabilitatea noastră este cel puțin să încercăm, împreună, să stopăm orice fel de derapaj democratic.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Doamna Roberta-Alma Anastase:

12 minute ați epuizat din timpul alocat Grupurilor parlamentare ale PSD.

Îl invit la microfon acum pe domnul deputat Eugen Nicolăescu, Grupurile parlamentare ale PNL.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna deputat Roberta Anastase, președinte al Camerei Deputaților.

Domnule senator Vasile Blaga, președinte al Senatului,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Am stat să mă întreb dacă mai este nevoie să aduc argumente suplimentare, față de cele din moțiune și față de cele care deja au fost prezentate, și mi-am dat seama că, în general, s-a spus aproape tot.

Deci vocea opoziției s-a auzit, ceea ce am încercat prin această moțiune de cenzură, dar vocea societății civile care, în sfârșit, după ani de zile, a reînviat, nu se aude deloc.

Știm foarte bine că există blocaj mediatic, că actuala putere a pus mâna pe aproape toate instituțiile de presă.

De aceea, stimați colegi, indiferent că place sau nu place puterii, am să fac un lucru normal, și anume am să citesc de la această tribună protestul societății civile, cel care ne spune, cred eu, pe bună dreptate, ceea ce spunem și noi: comasarea alegerilor creează un precedent periculos pentru democrație.

"Alianța pentru o Românie Curată reamintește că s-a pronunțat printr-o scrisoare deschisă, pe care o relansează pentru dezbatere și strângere de semnături, în mod categoric împotriva comasării alegerilor locale și parlamentare la sfârșitul anului 2012, cu atât mai mult cu cât o astfel de decizie importantă se dorește din nou a fi impusă prin asumarea răspunderii Guvernului.

Procedura corectă ar fi fost deschiderea de negocieri asupra acestui subiect pentru a se ajunge la un consens cât mai larg. Atât alegerile locale, cât și cele parlamentare trebuie să se desfășoare decalat și la termen, la datele previzibile. Este contrar bunei practici stabilite de Consiliul Europei a se aduce modificări importante legislației electorale în mod unilateral și cu mai puțin de un an înainte de data acestora.

Motivele invocate pentru această decizie sunt neconvingătoare.

Comasarea ar crea un abuz prin sfidarea regulilor democrației și ar antrena tot statul în campanie electorală la sfârșit de an. Într-o astfel de campanie ar fi implicați toți primarii, consilierii locali, președinții de consilii județene, parlamentarii, plus multe alte instituții abilitate să supravegheze și gestioneze întregul proces electoral, inclusiv poliția și jandarmeria. Nu trebuie ignorat nici riscul afectării procesului electoral prin producerea unei confuzii în rândul electoratului, obligat să folosească un număr mult mai mare de buletine de vot.

Există, de asemenea, riscul scăderii gradului de transparență, deoarece comasarea celor două tipuri de alegeri poate influența și mecanismul de finanțare a partidelor politice, mai ales că sumele folosite pentru fiecare campanie în parte nu se vor putea identifica distinct.

Dacă s-ar fi dorit neutilizarea bugetului local sau central pentru campania electorală, aceste alegeri ar fi trebuit stabilite în ianuarie 2013, ca o dovadă că domnii candidați nu sunt interesați să folosească banii publici, pentru că nu ar fi avut timp să atace bugetele noi, și să le plaseze la sfârșitul anului 2012. O campanie electorală ar trebui să se facă din banii proprii ai candidaților și partidelor, nicidecum amestecând resursele bugetelor locale sau de stat.

În plus, în ciuda desfășurării concomitente a ambelor scrutine, alegerile se vor desfășura în circumscripții diferite, fiind, astfel, evident faptul că vor exista cheltuieli diferite pentru organizarea birourilor electorale, ceea ce înseamnă că și costurile pentru organizarea secțiilor de votare, pentru tipărirea buletinelor de vot și pentru plata resurselor umane rămân aceleași. Economia de resurse invocată nu e susținută de date și chiar dacă ar fi, ar reprezenta mult mai puțin decât un plan de austeritate realizat prin tăierea numărului parlamentarilor, a parcului auto sau prin mutarea înapoi în clădirea istorică din Dealul Mitropoliei și închirierea Casei Poporului unui operator comercial.

Alianța pentru o Românie Curată nu este de acord cu schimbarea datei alegerilor decât printr-un larg consens. Se pronunță împotriva asumării răspunderii de către Guvern și avertizează contra multiplelor propuneri privind alegerile, din care destule au caracter de malpraxis electoral, care ar aduce mai multe dezavantaje decât beneficii democrației românești."

Acest protest a fost semnat de următoarele organizații, membre ale Alianței pentru o Românie Curată: Societatea Academică Română, CNS Cartel Alfa, academia de advocați, Centrul Român de Politici Europene, Alma Mater, Asociația pentru educație și cercetare EDU CER, Asociația Salvați Bucureștiul, Societatea Timișoara, Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociația Pro. Do. Mo, Centrul de Resurse pentru Participare Publică, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, Asociația "Salvați Dunărea și Delta!", Asociația Mișcarea Civică, Miliția Spirituală, Fundația Culturală "Timpul" și Alianța Civică."

Stimați colegi, dacă disprețuiți opoziția, dacă disprețuiți o parte a poporului român, nu disprețuiți și societatea civilă.

Vă mulțumesc.

(Aplauze)

Doamna Roberta-Alma Anastase:

8 minute a durat această intervenție.

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Costică Canacheu, în numele Grupului parlamentar al PDL. 7 minute... Nu, scuze.

Domnul Costică Canacheu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Domnule președinte,

Onorat auditoriu,

Vin la tribună pentru a încerca să devoalăm împreună o situație care ar putea deveni periculoasă, nu pentru noi, cei de aici din sală, inclusiv pentru invitați, care cunoaștem bine ce semnificație are această zi - una a jocului democratic, oarecum plictisit, de sfârșit de an, înaintea Crăciunului, fără semnificații majore -, ci pentru aceia în numele cărora noi spunem că vorbim.

Ce vreau să devoalez? S-a vorbit aici de anul 1992 și că atunci am avut alegeri separate și că atunci Comisia de la Veneția ne-a cerut să facem acest lucru. S-a strecurat o eroare, nu știu dacă intenționată.

Anul 1992 era, ca urmare a evenimentelor desfășurate în septembrie 1991, o exemplificare a democrației originale pe care noi o trăiam - țineți minte bine, nu?! Țineți bine minte ce se întâmpla în septembrie 1991! Cădea un guvern, pentru că democrația originală avea instrumente la îndemână să sară peste alegeri, peste moțiuni de cenzură, peste ședințe ale Parlamentului, să cheme - nu?! - cetățenii, deținătorii puterii și legitimității absolute, să surpe acel guvern, să punem un guvern - nu?! - provizoriu, cu ce misiune, stimați colegi, puțini din aceia vechi, care erați atunci? Să țină alegeri în 6 luni de zile, adică în primăvară. Ce s-a întâmplat în democrația noastră originală? Pentru că era riscul ca reprezentanții acelei democrații originale să nu câștige alegerile în primăvară, au fost amânate pentru septembrie, ceea ce ne-a adus un mare și decisiv prejudiciu pentru democrația noastră autentică, pe care voiam să o promovăm, noi, unii, care am participat la evenimentele din 1989, care am intrat în politică, care am încercat să punem pe șinele bune România de atunci.

Era prim-ministru - pentru că mă întreabă un fost ministru de externe de atunci - era prim-ministru domnul Theodor Stolojan. Era, atunci, un important susținător al președintelui Ion Iliescu, importantul și decisivul personaj - nu?! - care ne-a condus pe calea democrației originale. Așa că să nu folosim argumente, premise false, pentru că ajungem la concluzii false.

Situația din acest an și anul următor impune coerență, coeziune, comunicare, dialog și lucru împreună. Nu am sentimentul că noi vom fi favoriții pentru anul 2012 la alegerile generale și locale. E foarte posibil ca dumneavoastră să fiți favoriții. Ca să fiți însă favoriții nu trebuie să facem aici demagogie, ci să mergem acolo, la acei cetățeni care vor vota și să-i facem prin demersul nostru să înțeleagă mai bine ce vor vota în 2012 - o continuare a democrației originale începută în septembrie 1991 sau un demers pentru o guvernare responsabilă, pentru o guvernare care să pună cetățeni, comunități și stat într-o gestiune coerentă a evoluției noastre economice, sociale, culturale pentru următorii ani în Europa mare și integrată. De aceea Guvernul își asumă acest proiect de lege, nu pentru a avantaja un partid sau altul. Nu vor fi asemenea avantaje în 2012. Oamenii, concetățenii noștri vor fi mult mai atenți și mult mai pregătiți să voteze pe cine trebuie, adică pe cel care face, pe cine merită să fie votat, prin faptele pe care le face. Iar această abordare despre care dumneavoastră spuneți că la 22 de ani de la evenimentele din 1989, în România cetățenii încă nu vor ști ce să voteze arată că...

(Proteste din sală, strigăte)

...guvernele și parlamentele care s-au scurs în acești 22 de ani nu și-au îndeplinit misiunea. Nu noi am avut majorități și nu noi am avut guverne. De doi ani avem, pentru prima oară în istoria politică a partidului nostru, premier, de doi ani de zile, premier și coaliție majoritară. Dacă dumneavoastră credeți că asta este condiția alegătorului român, eu resping această aserțiune. Nu, alegătorul român știe să aleagă, alegătorul român va înțelege exact ce trebuie să facă în 2012 pentru el, pentru familia lui, pentru comunitatea lui și pentru statul nostru, țara noastră România.

Vă doresc "Crăciun fericit!". "La mulți ani!"

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Mulțumesc domnului deputat Canacheu.

Îl invit acum la microfon pe domnul senator Adrian Țuțuianu.

Domnul Adrian Țuțuianu:

Doamna președinte a Camerei Deputaților,

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Doamnelor și domnilor miniștri,

M-am gândit, în pregătirea intervenției mele, dacă ar fi bine să evit argumente care s-au spus și repetat de sute de ori din momentul lansării de către Partidul Democrat Liberal a subiectului legat de comasarea alegerilor. Adică ce să fac? Să reiau toate adevărurile punctate de colegii mei? Să reiau problema lipsei de argumente a PDL în sprijinul acestei decizii? Să reiau problema unei informări corecte și complete, în sprijinul nerealizării acestei măsuri? Să reiau recomandările Comisiei de la Veneția? Răspunsul este, inevitabil, da. Pentru că așa trebuie procedat, pentru că am ajuns în situația în care numai prin repetarea de zeci, sute și mii de ori a acestor adevăruri putem croi un mod rațional de rezistență fermă împotriva a ceea ce cred eu că este cel mai îngrozitor abuz al unei puteri politice din ultimii 22 de ani.

Motivul pentru care s-a ajuns la un asemenea gest îl cunoaștem cu toții: spaima. Spaima PDL de a se trezi evacuat de pe scena politică românească. La pata pe care a produs-o acest partid în peisajul politic autohton așa ar fi corect, așa ar fi igienic. Dar de aici și până la a maltrata principiile fundamentale ale unui stat de drept povestea nu mai ține de riscuri, ci de un sistem bolnav, toxic, irecuperabil, cum, de altfel, s-a putut lesne observa în gestionarea incoerentă, bâlbâită de către Guvern a subiectului, cu toate implicațiile sale, de la argumente invocate la respingerea acuzațiilor.

Argumentul nr. 1 al PDL - o cafea și o apă plată pentru democrație. Prima scuză care le-a ieșit pe gură domnilor de la putere în sprijinul anomaliei comasărilor alegerilor a fost cea financiară: s-a invocat economisirea unei sume de aproximativ 20 de milioane de euro prin acest demers abuziv, adică un euro pe locuitor sau ca grotescul să fie complet, o cafea și o apă plată pe cap de român. Atât de prost susținut, atât de neconvingător tratat în nota de fundamentare a proiectului, de unde lipsesc orice indicatori financiari, atât de jalnic abordat de reprezentanții puterii a fost acest argument, încât s-a prăbușit de la primele silabe.

De cât penibil trebuie să se fi umplut unii dintre PDL-iști, jelindu-se de lipsa banilor pentru un proces democratic?! Cum să-i accepți pe domnul Boc și domnul Igaș scuzându-se că n-au bani?! Cum să nu te revolți auzindu-i pe baronii din PDL din teritoriu, adevărați jefuitori în slujba partidului, invocând lipsa banilor pentru organizarea alegerilor? Nu-i aberant tabloul?! Adică să furi ca în codru și să vii apoi să te plângi că nu sunt bani pentru alegeri e, fără doar și poate, apogeul tupeului și al lipsei de bun-simț din ultimii 22 de ani.

Dacă Partidul Democrat Liberal ține musai să economisească niște bani îi recomand eu câteva direcții unde trebuie să apeleze. Să apeleze la asfaltangii de casă, rugându-i frumos să nu mai suplimenteze cheltuielile kilometrului de asfalt cu mai mult de 200%. Poate să apeleze la constructorii de patinoare, rugându-i să facă lucrări cu doar de 3 ori mai mare decât prețul real. Poate să apeleze la Silviu Bian, fostul președinte al ANOFM și vicepreședinte al PDL Alba, să-i dea o parte din mita electorală ridicată de procurori. Poate să apeleze la baronul de Maramureș, Mircea Man, pus și el sub învinuire de DNA pentru luare de mită la o lucrarea de circa 22 de milioane de euro, adică fix exact cât vrea domnul Boc și domnul Igaș să economisească prin abuzul comasării. Poate să apeleze la baronul Florin Popescu, de la Dâmbovița sau la baronașul de Târgoviște, Gabriel Boriga, cel care face locuri de joacă de 10 ori mai scumpe decât prețul real. Sau poate vorbim cu domnul Stoia să apeleze la "number one", iar domnul Stoia o să primească comisionul - ne obligăm noi să facem o chetă publică. Eu cred că acest argument nu stă în niciun fel în picioare.

Argumentul nr. 2 al PDL - eficiența măsurilor de reformă. Unii reprezentanți ai PDL, jenați și ei de prostia economiei de o cafea și o apă plată, au început să caute disperați alte explicații, ajungând la formulări de toată jena. Spune așa un coleg parlamentar din Grupul parlamentar al PDL: "În primul rând, comasarea alegerilor va însemna continuarea și eficientizarea măsurilor de reformă ale Guvernului". Ați auzit bine: "măsuri de reformă ale Guvernului". Vă puteți da seama la ce inepții s-a ajuns. Să invoci drept argument continuarea celor mai aberante și bolnave măsuri de care a fost capabil un Guvern vreodată reprezintă o sinceră amenințare din partea PDL. Ce înseamnă să continui măsuri de reformă? Să insiști pe tăierea de salarii și înghețarea de pensii? Să crești TVA la 30%? Să elimini orice subvenție și orice ajutor social? Să scazi investițiile străine sub 50% pe an? Cât de perfid trebuie să fii să invoci asemenea monstruozități?!

Al treilea argument. Reiau și eu teza susținută în Codul bunelor practici în materie electorală, adoptat de Comisia pentru democrație prin drept de la Veneția care spune ca elementele fundamentale ale dreptului electoral nu trebuie deloc modificate cu mai puțin de un an înaintea alegerilor și trebuie tratate la nivel constituțional sau la nivelul superior al unei legi ordinare. Schimbarea regulilor, stimați colegi, în timpul jocului, chiar înaintea sau în timpul alegerilor nu favorizează alegerile democratice.

Vă întreb și pe dumneavoastră, cum, de exemplu Franța nu s-a gândit să comaseze alegerile. Anul viitor, în Franța se organizează două tipuri de scrutin la o diferență doar de o lună între ele: prezidențiale în mai, legislative în iunie, fără ca nimeni să se fi gândit pe acolo că este nevoie să se maltrateze principiile statului de drept. Evident însă că Sarkozy nu și-ar fi permis niciodată să facă ceea ce face domnul Boc. Este și acesta un mod de raportare la valorile care guvernează familia europeană. Din păcate, cu Emil Boc și PDL la putere, România devine un simplu vagabond al acestei familii.

Zilele trecute, pe un post național de televiziune, academicianul Dinu Giurescu și Lucia Hossu Longin discutau despre comasare. Vă recomand tuturor să citiți cartea academicianului Dinu Giurescu "Falsificatorii alegerilor din 1946". Sunt acolo avertismente istorice solide asupra faptului că abuzul comasării alegerilor săvârșit de Guvernul Boc se înscrie într-un tipar de nelegiuiri menit să distrugă fundamentele democratice ale statului de drept, reducând România la statutul de țară bananieră.

Vorbim, repet, de un lanț al nelegiuirilor, atunci și acum, de o similitudine care pe mine unul mă îngrozește, de la votul prin fabrici și uzine la ce înseamnă astăzi turismul electoral încurajat deșănțat, de la manevrarea comisiilor electorale - atunci se impuneau câte doi membri din partea fiecărui partiduleț, oferind blocului partidelor democratice, condus de comuniști, majoritatea și posibilitatea lejeră de abuz, astăzi domnul Boc ne propune ca în comisia care va trasa colegiile electorale să fie câte doi reprezentanți de fiecare partid politic, asigurându-și o majoritate confortabilă a puterii în aceste comisii care desenează colegiile electorale -, la cultivarea aproape agresivă a sentimentului de ură, ambalat atunci în conceptul luptei de clasă, la ce înseamnă astăzi, instigarea de către Traian Băsescu și PDL a tuturor categoriilor socio-profesionale una împotriva celeilalte: pensionari contra salariați, privați contra bugetari, pacienți contra medici, părinți contra profesori, elevi contra profesori, civili contra polițiști, de la frauda majoră comisă de blocul guvernamental dirijat în 1946 de Partidul Comunist la recentul episod de astăzi de la Neamț, când blocul PDL-UNPR a desfigurat procesul electoral prin furt și șpagă electorală.

Stimați colegi, trăim vremuri hotărâtoare pentru viitorul democrației în România. Demersul discreționar, unilateral, antidemocratic al comasării alegerilor transformă România într-o junglă fără reguli. Ecuația democratică este anulată, valorile pentru care niște oameni au murit acum 22 de ani sunt anulate. Alegerile libere sunt anulate, statul de drept este anulat și pentru asta istoria nu-i va ierta pe cei care fac aceste lucruri. Și nu-i va ierta, în primul rând, pe cei care o ignoră, repetând, fidel și cu bună știință, abuzurile pe care alții le comiteau în 1946. Și românii trebuie să-i cunoască pe cei care îi întorc în gaura neagră a acelor ani - PDL, UNPR, UDMR și Grupul minorităților naționale. Aceste partide, aceste formațiuni sunt groparii statului de drept din România, motiv pentru care vom vota moțiunea de cenzură. Vă mulțumesc.

(Din acest moment conducerea ședinței este preluată de domnul senator Vasile Blaga, președintele Senatului.)

Domnul Vasile Blaga:

Mulțumesc, ați utilizat 12 minute.

Are cuvântul domnul deputat Octavian Bot, din partea Grupului parlamentar al PNL și va încheia lista vorbitorilor domnul senator Toni Greblă, din partea Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Octavian Bot:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Față de situația în care ne aflăm - și nu spun "vizavi" de situația în care ne aflăm, cum spun unii pretențioși - încep prin a mă întreba dacă nu ar trebui să modificăm art. 1 din Constituția României și să nu mai spunem că în România respectarea Constituției este obligatorie. Am putea spune, simplu: respectarea Constituției este aleatorie. Ne aflăm din nou în fața unei angajări a răspunderii sau a asumării răspunderii - diferența semantică este evidentă - a Guvernului și până aici, nimic nou. A devenit de pe acum o practică curentă acest mod de legiferare. Ne-am obișnuit deja cu inversarea rolurilor dintre Parlament și Guvern.

Cred că, tot în această logică, ar trebui să modificăm și art. 69 din Constituția României în care se spune că: "În exercitarea mandatului deputații și senatorii sunt în serviciul poporului". Am putea spune mult mai simplu: "În exercitarea mandatului deputații și senatorii sunt în serviciul Guvernului sau, de ce nu, și mai și, în serviciul președintelui". Ce popor?! Ce treabă are poporul cu asta?! Ce contează democrația reprezentativă?!

Gândind în aceeași logică, cred că și art. 73 din Constituție ar trebui modificat. Se spune că Parlamentul adoptă legi și se enumeră ce legi - constituționale, ordinare, organice. Am putea spune mult mai simplu: "Parlamentul ascultă angajări sau asumări de răspundere, după caz". Iar pentru așa ceva nu cred că am avea nevoie de două Camere ale Parlamentului. Ar fi nevoie de o singură Cameră și asta poate prea mult, după cum gândește cineva.

Dar să revenim la oile noastre și să vorbim pe ce își asumă răspunderea Guvernul. Este corect a spune "își asumă" pentru că, dacă și-ar angaja răspunderea, Guvernul ar trebui să riște și să-și pună pielea la bătaie. Dar, așa?!

Văd că s-a hotărât ca cei de la putere să nu voteze. Asta echivalează, după părerea mea, cu un mandat imperativ, interzis de Constituție.

Invocând urgența, Guvernul își asumă răspunderea asupra legii privind comasarea alegerilor, lege din start neconstituțională. Care urgență?, mă întreb. Pentru că am aflat, cumva, peste noapte, că peste un an, anul viitor vor avea loc alegeri? Știam încă din 2008 că la epuizarea mandatului de 4 ani va trebui să se organizeze alegeri.

Sigur că problema nu este atât de gravă, cu toate că este grav că se comasează alegerile, dar și că se încalcă Legea administrației publice locale, Legea nr. 215/2001, prin care se încearcă prelungirea mandatelor aleșilor locali, ceea ce este interzis expres de lege. Legea prevede doar situații speciale în care se poate prelungi acest mandat. Se vorbește, într-adevăr, și am auzit mari specialiști ai puterii, care dau ca argument în favoarea prelungirii mandatului de 4 ani, că un consiliu local sau un primar, un președinte de consiliu județean își poate continua mandatul până când se constituie noul consiliu local sau până depun jurământul ceilalți. Atenție, în Legea nr. 215/2001 se vorbește și se dă posibilitatea prelungirii mandatului numai până la constituirea noului consiliu ales și, repet și subliniez, noul consiliu ales. Așadar, ar trebui să se aleagă un nou consiliu, un nou primar, un nou președinte de consiliu județean și de-abia atunci s-ar putea prelungi acest mandat, dar legea limitează doar la maximum 20 de zile până când se constituie legal noul consiliu.

Zilele trecute, la prezentarea bugetului de stat pe 2012, făceam un exercițiu de imaginație: stăteam cu ochii larg închiși - precum în romanul lui Arthur Schnitzler - și mă imaginam într-o sală de teatru unde se juca "O scrisoare pierdută!". Auzeam cuvinte mari, precum "țărișoara mea, România", "poporul", "Europa". Brusc, am deschis ochii și am văzut în persoana prezentatorului atât pe Cațavencu, cât și pe Farfuridi, dar și pe Brânzovenescu, la un loc. Numele Europa era invocat obsesiv. Devenise deja un substantiv comun. La buget, conta Europa. Acum, când ni se propune comasarea alegerilor, comasare nelegală, nu mai contează ce spune Europa prin Comisia de la Veneția.

Organizarea simultană a alegerilor, adică la grămadă, cred că va transforma alegătorii români într-o masă de cetățeni turmentați, care se vor mișca haotic prin secțiile de votare, întrebându-se: "Eu cu cine votez?"

Mărturisesc că nu am citit "Levantul" lui Mircea Cărtărescu, pentru că nu-mi place. Am citit "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război" de Camil Petrescu la timpul potrivit, în perioada liceului. Am citit în schimb cartea lui John Hallowell "Temeiul moral al democrației", unde se trage un semnal de alarmă de care cred că ar trebui să ținem seama cu toții. Se spune că nicio guvernare nu este mai ușor de suspectat de degenerare în anarhie decât democrația. Pesemne, domnul Traian Băsescu ține morțiș să ne demonstreze că este așa. Același autor ne spune că un partid politic, atât prin definiția, cât și prin natura sa, ține seama neapărat - și subliniez - neapărat de existența partidelor politice rivale, deoarece nu va exista niciodată o înțelegere unanimă cu privire la mijloacele cele mai bune de a promova interesul națiunii și binele comun. Recunoașteți cumva PDL în această situație?

În ultimă instanță, cred că în povestea cu comasarea alegerilor Partidul Democrat Liberal nu are niciun amestec. De altfel, nici nu are voie să voteze. Găselnița aceasta năstrușnică și nesăbuită a fost descoperită la Cotroceni, de către cel care, probabil, când se uită dimineața în oglindă își spune: "L’etat ç’ést moi". Sper să nu continue cu: "Aprčs moi, le deluge". Ironia sorții a făcut ca în decembrie 1989 să aibă loc premiera filmului regizat de Dan Pița, "Noiembrie, ultimul bal". Atunci, un regim de tristă amintire avea să treacă în uitare. Traian Băsescu vrea, cu orice preț, să ni-l readucă în actualitate.

Domnul Vasile Blaga:

Domnule deputat,

Ați depășit timpul.

Domnul Octavian Bot:

Coincidență sau nu, alegerile viitoare vor avea loc tot în noiembrie, alegeri viitoare comasate, amânate, și nu mai spun rima care ar urma, adică fraudate.

Urmează oare seria a doua de la "Noiembrie, ultimul bal"? Poate ne ajută maestrul Sergiu Nicolaescu sau maestrul Mircea Diaconu.

Până la vot însă, dacă președintele izbutește să citească "Levantul", i-aș recomanda să citească un roman admirabil al lui Milan Kundera "Valsul de adio".

Vă doresc tuturor înțelepciune politică și un "Crăciun fericit!" (Aplauze în sală)

Domnul Vasile Blaga:

Mulțumesc mult.

Îl invit la microfon pe domnul senator Toni Greblă, care încheie discursurile parlamentarilor.

(Din acest moment conducerea ședinței este preluată de doamna deputat Roberta-Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților.)

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Dacă nu este domnul senator, atunci încheiem aici dezbaterile pe marginea moțiunii de cenzură.

În încheierea acestor dezbateri, intervenția prim-ministrului, domnul Emil Boc.

Domnul Emil Boc:

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Eu cred că populismul economic este mult mai periculos pentru democrație decât comasarea alegerilor, și ceea ce s-a întâmplat în anul 2008, când s-au majorat nejustificat cheltuieli sociale pentru un pumn de voturi în favoarea PNL-ului și PSD-ului, adică populismul economic, a adus atât de multe necazuri României și românilor în 2009, în 2010 și în 2011.

Vă spuneam că miza anului 2012 este anul economic. Aceasta este miza anului 2012. (Rumoare și aplauze în sală)

(De la balconul Camerei Deputaților se strigă: "Rușine, rușine, rușine să vă fie!" Aplauze în sală)

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Domnule prim-ministru,

Vă rog să continuați. Vă rog să asigurați liniștea în plen.

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc.

Eu cred că orice om rațional din această țară înțelege faptul că, în acest moment, cel mai mare pericol pentru democrația românească este reprezentat de populismul și demagogia economică. (Aplauze și rumoare în sală)

Și am să spun asta ori de câte ori voi avea ocazia. Recunosc libertatea de exprimare, dar, în același timp, nu pot să nu constat că, atunci când România este dusă în pragul falimentului prin politici populiste, acestea sunt acelea care, din nefericire, au aderență în continuare la opoziție. (Vociferări în partea de sală ocupată de Grupurile parlamentare ale PNL și de Grupurile parlamentare ale PSD)

Anul 2012 vă spuneam că nu este un an obișnuit. Traversăm cea mai gravă criză economică din ultimii 60 de ani. Prin efortul României și al românilor, am reușit să ne stabilizăm din punct de vedere economic.

Ce vreți să facem în 2012? Vreți din nou, cu populisme și demagogie, să compromitem soarta României? (Vociferări în sală)

Răspunsul nostru este nu. Invitația noastră este să dăm un semn de responsabilitate, raționalitate și, în primul rând, în anul 2012, să ne preocupe soarta României, a românilor, a locurilor de muncă, a investițiilor și a fondurilor europene. Aceasta este cea mai importantă provocare pentru noi. Și provocarea constă în aceea că România, prin efortul românilor, stă mai bine decât multe state din Uniunea Europeană sub aspectul deficitului și al datoriei publice.

Vreți să compromitem această stabilitate? Eu spun că nu. De aceea, apelul responsabil este ca în 2012 să organizăm alegeri - da, locale și parlamentare -, să avem o participare foarte bună la vot, încât românii să decidă în cunoștință de cauză și să decidă destinul localităților și destinul guvernării României după 2012. Dar, cel mai important lucru este să nu scufundăm România din punct de vedere economic prin campanii electorale care, din nefericire, blochează activitatea economică a țării într-un an, repet, când este în joc consolidarea economică a României.

Distinși colegi din opoziție,

Nu am înțeles, de fapt, ce doriți. Și o să încerc, împreună cu dumneavoastră, să aflu despre ce este vorba.

Dumneavoastră spuneți că a realiza comasarea alegerilor în luna noiembrie a anului viitor, sau când vom decide... ( Vociferări în sală)

Potrivit calendarului electoral, ele se pot organiza cu 20 de zile înainte de expirarea mandatului actualului Parlament, care este 11 decembrie 2012. Deci, probabil, în prima decadă a lunii noiembrie 2012 se pot organiza alegerile comasate. Spuneți că aceste alegeri comasate reprezintă un atac la democrație, un atentat, un furt al democrației, dar, dacă le-am organiza mai devreme, nu ar fi niciun fel de atac la democrație, ar fi o mare democrație. Păi, decideți-vă, dragi colegi! (Vociferări în sală)

Reprezintă sau nu un atac la democrație comasarea alegerilor? Dacă sunt în noiembrie, e un atac. Dacă sunt în iunie, e democrație. Nu vă dați seama cât de ilogic este argumentul dumneavoastră?

Eu știu că miza dumneavoastră o reprezintă alegerile anticipate, pentru că ați plecat de la 67%... (Vociferări în sală)

Doamna Roberta-Alma Anastase:

O să vă rog să asigurați liniștea în sală.

Domnul Emil Boc:

Eu știu că vă doriți cu disperare, de ani buni, alegeri anticipate. Cred că ați greșit. Ați greșit, pentru că ați plecat - mă refer la USL - de la 67%. Astăzi sunteți la 46% și, în primăvară, veți fi sub 40%, conduși de demagogia domnului Victor Ponta și de somnul domnului Antonescu. Acolo veți ajunge în primăvară și, de aceea, doriți alegeri anticipate, doriți comasare în vară.

Repet, de ce e mai bună comasarea din vară decât comasarea din toamnă? (Vociferări în sală)

Dragi colegi,

Ați avut ocazia și în anii anteriori să avem alegeri comasate prezidențiale și parlamentare. Vă reamintesc faptul că, până în anul 2004, aceste alegeri au fost împreună și nu au reprezentat niciun fel de atac la adresa democrației. Vă reamintesc faptul că, în 1996, nu ați organizat alegeri locale în luna februarie, la termen, cum trebuia, ci le-ați organizat, printr-o hotărâre de Guvern, în luna iunie, fără niciun fel de lege în Parlament.

Vă reamintesc, de asemenea, faptul că, în 2007, ați amânat alegerile europarlamentare din mai pentru luna noiembrie, fără niciun fel de lege. Deci nu este cazul să dați lecții de morală și de democrație. Este bine să vă uitați în oglindă, în primul rând. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PDL din Camera Deputaților și Senat)

Și nu în ultimul rând, dragi colegi, spuneați că alegerile comasate sunt din nou un mare atentat la adresa democrației. Asta ați spus.

Am o mare întrebare și vă dau dovada supremă a ipocriziei de care dați dovadă astăzi. Vă invit să vă respingeți moțiunea de cenzură, pentru că nici dumneavoastră nu credeți în ea. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PDL din Camera Deputaților și Senat)

Aveți ceva de comentat la această afirmație? (Vociferări în sală)

Vă prezint un material. Un material de 25 de pagini, care reprezintă amendamentele PNL la Proiectul de lege privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale și alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat din anul 2012, precum și pentru modificarea și completarea Titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului și pentru modificarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali

Păi, distinși colegi, dacă sunteți împotrivă, de ce ați făcut amendamente la proiectul de lege? (Vociferări în sală)

De fapt, știți bine că sunteți de acord, pentru că și primarii dumneavoastră sunt de acord cu comasarea alegerilor, pentru că vor să-și ducă proiectele până la capăt. Dumneavoastră, doar de fațadă, faceți un exercițiu de ipocrizie aici. Da, USL face un exercițiu de ipocrizie, pentru că la art. 1, care presupune comasarea alegerilor, vă citesc amendamentul Grupului parlamentar al PNL: nemodificat, adică susține comasarea alegerilor.

Asta este realitatea. Îl aveți aici, cu semnăturile liderilor grupurilor parlamentare. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PDL din Camera Deputaților și Senat)

Și vreau să vă mai dau o veste. În aceste 25 de pagini de amendamente am acceptat un amendament, îl aveți în lege. Sunteți parte la legea privind comasarea alegerilor. Și atunci, unde este această demagogie și până unde pleacă ea? (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PDL din Camera Deputaților și Senat)

Deci încă o dată, distinși colegi, asta este adevărata față a opoziției: demagogie în linie, populism economic și demagogie politică.

În consecință, vă invit și vă solicităm un act de responsabilitate pentru salvarea anului economic 2012 și respingerea acestei moțiuni de cenzură.

Vă mulțumesc tuturor.

(Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PDL din Camera Deputaților și Senat și vociferări din partea Grupurilor parlamentare ale PNL și PSD din Camera Deputaților și Senat)

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Cu intervenția prim-ministrului, am încheiat dezbaterile generale. Urmează să ne exprimăm votul asupra moțiunii de cenzură.

Vă reamintesc faptul că moțiunea de cenzură se adoptă cu votul majorității deputaților și senatorilor. Votul este secret și se exprimă prin bile. În conformitate cu prevederile regulamentare, fiecare parlamentar primește o bilă albă și una neagră. Bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru. Bila neagră introdusă în urna albă și bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot contra moțiunii.

Am să-i invit pe domnii chestori să-și ocupe locurile. Secretariatul General aduce urnele.

Domnilor senatori Berceanu și Marcu, chestori ai Senatului, începem cu lista de la Senat. În același timp, domnul senator Alexandru Pereș, secretarul Senatului, va da citire listei senatorilor.

Ca să putem începe, am să-i invit pe domnii chestori să vină la tribună.

Domnul Alexandru Pereș:

Albert Álmos - prezent, nu votează
Andrei Florin-Mircea - prezent, nu votează
Andronescu Ecaterina - prezentă
Antonescu George-Crin-Laurențiu - prezent
Arcaș Viorel - prezent
Ariton Ion - prezent, nu votează
Badea Viorel-Riceard - prezent, nu votează
Banias Mircea-Marius - absent
Bara Ion - prezent, nu votează
Bașa Petru - prezent, nu votează
Bădescu Iulian - prezent
Bălan Gheorghe-Pavel - prezent
Belacurencu Trifon - prezent
Berca Gabriel - prezent, nu votează
Berceanu Radu-Mircea - prezent, nu votează
Bîgiu Marian-Cristinel - prezent
Bîrlea Gheorghe - prezent, nu votează
Blaga Vasile - prezent, nu votează
Boagiu Anca-Daniela - prezentă, nu votează
Boitan Minerva - prezentă
Bokor Tiberiu - prezent, nu votează
Borza Dorel-Constantin-Vasile - prezent, nu votează
Bota Marius-Sorin-Ovidiu - prezent
Calcan Valentin-Gigel - prezent, nu votează
Câmpanu Liviu - prezent, nu votează
Chelaru Ioan - prezent
Chirvăsuță Laurențiu - prezent, nu votează
Chivu Sorin-Serioja - prezent, nu votează
Cibu Constantin-Sever - prezent, nu votează
Coca Laurențiu Florian - prezent
Constantinescu Florin - prezent
Constantinescu Viorel - prezent, nu votează
Cordoș Alexandru - prezent
Corlățean Titus - prezent
Crăciun Avram - prezent, nu votează
Cseke Attila-Zoltán - prezent, nu votează
Daea Petre - prezent
David Cristian - prezent
David Gheorghe - absent
Diaconescu Cristian - prezent, nu votează
Diaconu Mircea - prezent
Dobra Nicolae - prezent, nu votează
Dumitru Constantin - prezent, nu votează
Fekete-Szabó András-Levente - prezent, nu votează
Feldman Radu-Alexandru - prezent, nu votează
Filip Petru - prezent, nu votează
Fodoreanu Sorin - prezent, nu votează
Frâncu Emilian-Valentin - prezent
Frunda György - absent
Găină Mihăiță - prezent
Geoană Mircea-Dan - prezent
Ghișe Ioan - prezent
Greblă Toni - prezent
Grosu Corneliu - prezent, nu votează
Günthner Tiberiu - prezent, nu votează
Hașotti Puiu - prezent
Hărdău Mihail - prezent, nu votează
Humelnicu Augustin-Daniel - prezent, nu votează
Ichim Paul - prezent
Igaș Traian-Constantin - prezent, nu votează
Ion Vasile - prezent
Iordănescu Anghel - prezent, nu votează
Jurcan Dorel - prezent, nu votează
Lazăr Sorin-Constantin - prezent
Luca Raymond - prezent
Mang Ioan - prezent
Marcu Gheorghe - prezent
Mardare Radu-Cătălin - prezent
Marian Ovidiu - prezent, nu votează
Marian Valer - prezent
Markó Béla - prezent, nu votează
Mazăre Alexandru - prezent
Măgureanu Cezar-Mircea - prezent, nu votează
Mărcuțianu Ovidius - prezent, nu votează
Meleșcanu Teodor-Viorel - prezent
Mihăilescu Petru-Șerban - absent
Mitrea Elena - prezentă
Mitrea Miron-Tudor - prezent
Mîrza Gavril - prezent
Mocanu Alexandru - prezent, nu votează
Mocanu Toader - prezent, nu votează
Moga Nicolae - prezent
Mustățea Vasile - prezent
Mutu Gabriel - absent
Necula Marius-Gerard - prezent, nu votează
Nedelcu Vasile - prezent, nu votează
Nicoară Marius-Petre - prezent
Nicoară Romeo-Florin - prezent
Nicolaescu Sergiu-Florin - prezent
Nicula Vasile-Cosmin - prezent
Nistor Vasile - prezent
Niță Mihai - prezent, nu votează
Onofrei Orest - absent
Oprea Dumitru - prezent, nu votează
Oprea Mario-Ovidiu - prezent
Panțuru Tudor - prezent, nu votează
Pașca Liviu-Titus - prezent
Păran Dorin - prezent, nu votează
Pereș Alexandru - prezent, nu votează
Pintilie Vasile - prezent, nu votează
Plăcintă Sorina-Luminița - prezentă, nu votează
Pop Gheorghe - prezent
Popa Cornel - prezent
Popa Mihaela - prezentă, nu votează
Prodan Tiberiu-Aurelian - prezent, nu votează
Prunea Nicolae-Dănuț - prezent
Rasaliu Marian-Iulian - prezent, nu votează
Rădulescu Cristian - prezent, nu votează
Rădulescu Șerban - prezent
Robu Nicolae - prezent
Rotaru Ion - prezent
Rușanu Dan-Radu - absent
Rușeț Ion - prezent, nu votează
Saghian Gheorghe - prezent
Savu Daniel - prezent
Sârbu Ilie - prezent
Sbîrciu Ioan - prezent, nu votează
Secășan Iosif - prezent, nu votează
Severin Georgică - prezent
Silistru Doina - prezentă
Staicu Dumitru-Florian - prezent, nu votează
Stănișoară Mihai - prezent, nu votează
Șova Dan-Coman - prezent
Tămagă Constantin - prezent
Toma Ion - prezent, nu votează
Țopescu Cristian-George - prezent
Țuțuianu Adrian - prezent
Udriștoiu Tudor - prezent, nu votează
Urban Iulian - prezent, nu votează
Valeca Șerban Constantin - prezent
Vasilescu Lia-Olguța - prezentă
Verestóy Attila - concediu medical
Voicu Cătălin - prezent
Voiculescu Dan - prezent
Vosganian Varujan - prezent

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Pe procedură, vă rog.

Domnul Mihăiță Calimente:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Aud - și nu este prima dată - sintagma "prezent, nu votează". Vreau să vă spun că am în mână procedura de vot de la Camera Deputaților și, probabil că la fel este și la Senat. În toată secțiunea a 5-a, la "Procedura de vot", nu există niciun fel de sintagmă "prezent, nu votează". Asta înseamnă că dumneavoastră exercitați un mandat imperativ. O să-mi spuneți că nu este așa. Poate că nu-i așa, dar se vede că sunteți toți cu aceeași minte atunci, dacă nu este așa. Iar, pe de altă parte, ceea ce faceți dumneavoastră arată că nu vă reprezentați electoratul care v-a trimis în Parlament.

(Vociferări din partea Grupurilor parlamentare ale PDL din Camera Deputaților și Senat)

Știu că nu înțelegeți lucrurile astea, pentru că nu le-ați citit niciodată, nu vă interesează și, de fapt, sunteți aici ca să ridicați mâna numai când vi se spune. Păcat că nu este și celebrul jurist constituționalist, prim-ministrul, că v-ar explica el cum stau lucrurile. Și, ca să le înțelegeți, puneți mâna pe carte și citiți! Nu este o rușine.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Am să-l invit acum pe domnul deputat Nicolae Mircovici, secretar al Camerei Deputaților, pentru...

 

Domnul Mihai Alexandru Voicu (de la tribună):

Voicu.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

... domnul deputat Mihai Voicu, scuze, pentru a da citire listei deputaților.

Îi invit pe domnii deputați Motreanu și Seres Dénes, chestori ai Camerei Deputaților, pentru a înmâna bilele.

(Discuții în sală)

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Adomniței Cristian Mihai - prezent
Albu Gheorghe - prezent, nu votează
Alecu Valeriu - prezent, nu votează
Almăjanu Marin - prezent
Amet Aledin - prezent, nu votează
Ana Gheorghe - prezent
Anastase Roberta-Alma - prezentă, nu votează,
Andon Sergiu - prezent
Andronache Gabriel - prezent, nu votează
Anghel Florin Serghei - prezent, nu votează
Antal István - prezent, nu votează
Antochi Gheorghe - prezent
Apostolache Mihai Cristian - prezent, nu votează
Ardeleanu Sanda-Maria - absentă
Arion Viorel - absent
Atanasiu Teodor - prezent, nu votează
Avram Marian - absent
Axenie Carmen - prezentă, nu votează
Balan Ioan - absent
Balcan Viorel - prezent, nu votează
Banu Mihai - prezent, nu votează
Barbu Sulfina - prezentă, nu votează
Barna Maria Eugenia - prezentă, nu votează
Bădălan Eugen - absent
Bădulescu Adrian - prezent, nu votează
Bănicioiu Nicolae - prezent
Bărbulescu Daniel-Ionuț - absent
Bejinariu Eugen - prezent
Berci Vasile - prezent
Béres Ștefan Vasile - prezent, nu votează
Blaga Iosif Veniamin - prezent, nu votează
Bleotu Vasile - prezent
Boabeș Dumitru - prezent
Bobeș Marin - prezent
Bode Lucian Nicolae - prezent, nu votează
Boghicevici Claudia - absentă
Boiangiu Victor - prezent, nu votează
Boldea Mihail - absent
Borbély László - prezent, nu votează
Bordeianu Dan - prezent
Bostan Emil - absent
Bot Octavian - prezent
Botiș Ioan-Nelu - prezent, nu votează
Boureanu Cristian Alexandru - prezent, nu votează
Brătianu Matei Radu - prezent
Brînză William Gabriel - prezent, nu votează
Buciuta Ștefan - prezent, nu votează
Bud Nicolae - prezent, nu votează
Buda Daniel - prezent, nu votează
Buda Viorel-Vasile - prezent
Budurescu Daniel-Stamate - prezent, nu votează
Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu - absent
Buican Cristian - prezent
Burcău Doina - prezentă
Burlacu Cristian-Ion - prezent, nu votează
Burnei Ion - prezent
Buta Sorin Gheorghe - absent
Calimente Mihăiță - prezent
Canacheu Costică - prezent, nu votează
Cantaragiu Bogdan - prezent, nu votează
Cazan Mircea Vasile - prezent
Călian Petru - prezent, nu votează
Călin Ion - prezent
Cărare Viorel - prezent, nu votează
Câmpeanu Mariana - prezentă
Chircu Doinița-Mariana - prezentă, nu votează
Chirilă Constantin - prezent, nu votează
Chiriță Dumitru - prezent
Chisăliță Ioan Narcis - absent
Chițoiu Daniel - prezent
Chiuariu Tudor-Alexandru - prezent
Cindrea Ioan - prezent
Ciobanu Gheorghe - absent
Ciocan Gheorghe - prezent
Cionca-Arghir Iustin-Marinel - absent
Ciucă Liviu-Bogdan - prezent
Ciuhodaru Tudor - prezent
Coclici Radu Eugeniu - prezent
Coroamă Gheorghe - absent
Covaci Dorel - prezent
Cristea Victor - prezent
Cristian Horia - prezent
Croitoru Cătălin - absent
Damian Ioan - prezent
Dascălu Constantin - absent
Derzsi Ákos - prezent, nu votează
Dobre Ciprian Minodor - prezent
Dobre Cristina Elena - prezentă, nu votează
Dobre Victor Paul - prezent
Dolineaschi Andrei - prezent
Donțu Mihai-Aurel - prezent
Dragomir Gheorghe - prezent
Drăghici Mircea-Gheorghe - prezent
Drăghici Sonia-Maria - prezentă
Drăgulescu Iosif Ștefan - prezent, nu votează
Dugulescu Marius Cristinel - prezent, nu votează
Dumitrache Ileana Cristina - absentă
Dumitrescu Cristian-Sorin - prezent
Dumitrică George Ionuț - prezent
Dumitru Georgică - prezent, nu votează
Dumitru Ion - prezent
Dușa Mircea - prezent
Edler András György - prezent, nu votează
Erdei Dolóczki István - prezent, nu votează
Farago Petru - prezent, nu votează
Farkas Anna-Lili - prezentă, nu votează
Fenechiu Relu - prezent
Firczak Gheorghe - absent
Florea Damian - prezent
Florescu Adrian - prezent, nu votează
Fuia Stelian - prezent, nu votează
Gabor Gheorghe - prezent
Ganț Ovidiu Victor - absent
Gavrilescu Grațiela Leocadia - prezentă
Geantă Florian Daniel - prezent, nu votează
Georgescu Filip - prezent
Gerea Andrei Dominic - prezent
Gheorghe Tinel - prezent, nu votează
Gherasim Vasile - prezent, nu votează
Ghiță Cornel - prezent, nu votează
Ghiță-Eftemie Stelian - prezent, nu votează
Ghiveciu Marian - prezent
Giurgiu Mircia - prezent, votează
Gliga Vasile Ghiorghe - prezent
Göndör Marius-Sorin - prezent, nu votează
Gorghiu Alina-Ștefania - prezentă
Gospodaru Gabriel-Dan - prezent, nu votează
Grama Horia - prezent
Grosaru Mircea - prezent, nu votează
Gurzău Adrian - prezent, nu votează
Gust Băloșin Florentin - prezent
Hogea Gheorghe - absent
Holban Titi - prezent
Holdiș Ioan - prezent, nu votează
Horj Pavel - prezent
Hrebenciuc Viorel - prezent
Iacob Ridzi Monica Maria - prezentă, nu votează
Iacob Strugaru Stelică - prezent, nu votează
Ialomițianu Gheorghe - prezent, nu votează
Iancu Iulian - prezent
Ibram Iusein - prezent, nu votează
Iftime Dragoș-Adrian - prezent, nu votează
Ignat Miron - prezent, nu votează
Ionescu George - prezent, nu votează
Iordache Florin - prezent
Iordache Luminița - prezentă, nu votează
Iorguș Zanfir - absent
Irimescu Mircea - prezent
Itu Cornel - prezent
Jipa Florina Ruxandra - prezentă
Jolța Nicolae - prezent
Kelemen Atilla-Béla-László - absent
Kelemen Hunor - prezent, nu votează
Kerekes Károly - prezent, nu votează
Korodi Attila - prezent, nu votează
Kötő Iosif - prezent, nu votează
Leșe Doru Brașoan - absent
Liga Dănuț - absent
Longher Ghervazen - absent
Lubanovici Mircea - prezent, nu votează
Luca Ciprian-Florin - prezent
Lup Silvestru Mircea - prezent
Lupu Mihai - prezent
Macaleți Costică - prezent
Manda Iulian Claudiu - prezent
Manolescu Oana - prezentă, nu votează
Marian Dan Mihai - prezent, nu votează
Marin Mircea - prezent, nu votează
Marinescu Antonella - prezentă
Martin Eduard-Stelian - prezent
Márton Árpád-Francisc - prezent, nu votează
Máté András-Levente - prezent, nu votează
Mazilu Constantin - absent
Merka Adrian-Miroslav - prezent, nu votează
Militaru Constantin Severus - absent
Mircovici Niculae - prezent, nu votează
Mitrea Manuela - prezentă
Mocanu Adrian - prezent
Mocanu Vasile - prezent
Mocioalcă Ion - prezent
Moldovan Carmen Ileana - prezentă
Moldovan Emil Radu - prezent
Morega Dan Ilie - absent
Motreanu Dan-Ștefan - prezent, nu votează
Movilă Petru - prezent, nu votează
Munteanu Ioan - absent
Mustea-Șerban Răzvan - prezent, nu votează
Nassar Rodica - prezentă
Năstase Adrian - prezent
Neacșu Marian - prezent
Nechifor Cătălin-Ioan - prezent
Neculai Marius - absent
Negoiță Robert Sorin - prezent
Negruț Clement - prezent, nu votează
Nica Dan - prezent
Nica Nicolae-Ciprian - prezent
Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent
Nicolicea Eugen - prezent, nu votează
Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae - prezent
Niculescu-Mizil Ștefănescu Tohme Oana - absentă
Nistor Laurențiu - prezent
Niță Constantin - prezent
Nițu Adrian Henorel - absent
Nosa Iuliu - prezent
Novac Cornelia Brândușa - prezentă, nu votează
Oajdea Daniel Vasile - prezent
Olar Corneliu - prezent, nu votează
Olosz Gergely - prezent, nu votează
Oltean Ioan - prezent, nu votează
Oprea Gabriel - absent
Oprișcan Mihai Doru - prezent, nu votează
Orban Ludovic - prezent
Pál Árpád - prezent, nu votează
Palașcă Viorel - prezent
Palăr Ionel - prezent
Paleologu Theodor - prezent, nu votează
Pambuccian Varujan - absent
Pandele Sorin Andi - absent
Panțîru Tudor - prezent
Pardău Dumitru - prezent, nu votează
Păduraru Nicușor - prezent, nu votează
Păsat Dan - absent
Păun Nicolae - absent
Pâslaru Florin-Costin - prezent
Petö Csilla-Mária - prezentă, nu votează
Petrescu Cristian - prezent, nu votează
Petrescu Petre - prezent
Pieptea Cornel - prezent
Pirpiliu Ștefan Daniel - prezent, nu votează
Plăiașu Gabriel - prezent
Pocora Cristina-Ancuța - prezentă
Ponta Victor-Viorel - prezent
Pop Georgian - prezent
Pop Virgil - absent
Popa Florian - prezent
Popa Octavian-Marius - absent
Popeangă Vasile - prezent
Popescu Adrian - prezent, nu votează
Popescu Cosmin Mihai - prezent, nu votează
Popescu Dan-Mircea - prezent
Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - prezent
Popov Dușan - prezent, nu votează
Popoviciu Alin Augustin Florin - absent
Postolachi Florin - prezent, nu votează
Potor Călin - prezent
Preda Cezar-Florin - prezent, nu votează
Prigoană Vasile-Silviu - prezent, nu votează
Radan Mihai - prezent, nu votează
Rădulescu Adrian - prezent, nu votează
Rățoi Neculai - prezent
Rebenciuc Neculai - absent
Resmeriță Cornel-Cristian - prezent
Riviș-Tipei Lucian - prezent, nu votează
Rizea Cristian - prezent
Rogin Marius - prezent, nu votează
Roman Gheorghe - prezent, nu votează
Roman Ioan Sorin - prezent
Roșca Lucreția - prezentă
Rusu Valentin - absent
Sava Andrei-Valentin - absent
Săftoiu Ana Adriana - prezentă
Săniuță Marian-Florian - prezent
Săpunaru Nini - prezent
Sârbu Marian - prezent, nu votează
Scutaru Adrian George - prezent
Seremi Ștefan - prezent, nu votează
Seres Dénes - prezent, nu votează
Socaciu Victor - prezent
Solomon Adrian - prezent
Soporan Vasile Filip - absent
Spînu Teodor-Marius - prezent, nu votează
Stan Ioan - prezent
Stan Ion - prezent
Stan Nicolae - absent
Stanciu Anghel - prezent
Stavrositu Maria - prezentă, nu votează
Steriu Valeriu-Andrei - prezent, nu votează
Stoica Mihaela - prezentă
Stragea Sorin Constantin - prezent
Stroe Ionuț-Marian - prezent
Stroe Mihai - prezent, nu votează
Stroe Radu - prezent
Stroian Toader - absent
Surpățeanu Mihai - prezent, nu votează
Surupăceanu Mugurel - prezent
Șandru Mihaela Ioana - prezentă, nu votează
Ștefan Viorel - prezent
Știrbeț Cornel - prezent, nu votează
Știrbu Gigel-Sorinel - prezent
Tabără Valeriu - prezent, nu votează
Tabugan Ion - prezent, nu votează
Taloș Gheorghe-Mirel - prezent
Tărâță Culiță - absent
Tătaru Florin-Cristian - prezent
Teodorescu Horia - prezent
Tița-Nicolescu Gabriel - absent
Tîlvăr Angel - prezent
Toader Mircea-Nicu - prezent, nu votează
Trandafir Teodora Virgina - absentă
Trășculescu Alin Silviu - prezent, nu votează
Tudose Mihai - prezent
Turcan Raluca - absentă
Tușa Adriana Diana - prezentă
Țaga Claudiu - prezent, nu votează
Țintean Ioan - prezent
Țîmpău Radu Bogdan - prezent
Țurcanu Florin - prezent
Țurea Răzvan - prezent, nu votează
Udrea Elena Gabriela - prezentă, nu votează
Uioreanu Horea-Dorin - prezent
Uricec Eugen Constantin - absent
Vainer Aurel - absent
Varga Attila - absent
Varga Lucia-Ana - prezentă
Vasile Aurelia - absentă
Vasilică Radu Costin - prezent
Vișan Gelu - prezent, nu votează
Vîlcu Samoil - prezent, nu votează
Vladu Iulian - prezent, nu votează
Vlase Petru Gabriel - prezent
Vlădoiu Aurel - prezent
Voicu Mădălin-Ștefan - prezent
Voicu Mihai Alexandru - prezent
Voinescu-Cotoi Sever - prezent, nu votează
Vreme Valerian - prezent, nu votează
Zamfirescu Sorin Ștefan - prezent, nu votează
Zătreanu Dan-Radu - prezent, nu votează
Zgonea Valeriu Ștefan - prezent
Zisopol Dragoș Gabriel - prezent, nu votează
Zoicaș Gheorghe - prezent

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Am să invit membrii celor două Birouri permanente ale Camerei Deputaților și Senatului să meargă în sala unde-și desfășoară în mod obișnuit ședința Biroul permanent al Camerei Deputaților pentru a efectua numărătoarea.

  ................................................

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Îl invit la microfon pe domnul secretar Mihai Alexandru Voicu să citească procesul-verbal.

Domnul Mihai Alexandru Voicu: Proces-verbal

referitor la rezultatul votului exprimat de către deputați și senatori asupra moțiunii de cenzură inițiată de 200 de deputați și senatori, ca urmare a angajării răspunderii Guvernului asupra Proiectului de lege privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale și a alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat din anul 2012, precum și pentru modificarea și completarea Titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali.

Numărul total al deputaților și senatorilor - 465;

Numărul total al deputaților și senatorilor prezenți - 338;

Numărul total de voturi exprimate - 213;

Numărul de voturi anulate - 0;

Numărul total de voturi valabil exprimate - 213;

din care:

  • voturi pentru adoptarea moțiunii de cenzură - 209;
  • voturi contra moțiunii de cenzură - 4.

Potrivit art. 113 alin. (1) din Constituția României, moțiunea de cenzură se adoptă cu votul majorității deputaților și senatorilor, ceea ce reprezintă minimum 233 de voturi pentru.

Ca urmare a faptului că din totalul de 465 de parlamentari au fost prezenți 338, din care 209 au votat pentru moțiunea de cenzură, se constată că nu a fost întrunită majoritatea cerută de Constituție.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulțumesc. Moțiunea de cenzură fiind respinsă, potrivit art. 114 alin. (3) din Constituție, Legea privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale și alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat din anul 2012, precum și pentru modificarea și completarea Titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului și pentru modificarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali este adoptată.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie jeudi, 22 avril 2021, 1:37
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro