Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of February 25, 2013
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.20/06-03-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
20-04-2021
19-04-2021
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2013 > 25-02-2013 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of February 25, 2013

  1. Alocuțiunea domnului Jean-Claude Mignon, președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

   

Ședința a început la ora 16.15.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților, și domnul senator Nicolae Moga, vicepreședinte al Senatului, asistați de domnul deputat Eugen Nicolicea, secretar al Camerei Deputaților și domnul senator Alexandru Pereș, secretar al Senatului.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamnelor și domnilor colegi,

Distinși parlamentari,

Vă rugăm frumos să luați loc în bănci pentru a începe această ședință solemnă.

Domnilor colegi,

Doamnelor și domnilor senatori, vă rugăm frumos să luați loc în bănci pentru a începe ședința.

Domnule deputat Itu, vă rog frumos să luați loc în bancă.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnule chestor Drăghici, aceeași rugăminte am la dumneavoastră.

Vă mulțumesc foarte mult.

Onorabilii colegi din Grupul parlamentar al UDMR,

Domnule Oros, vă rog frumos.

Vă mulțumesc frumos, doamnelor și domnilor colegi,

Distinși deputați și senatori,

Stimați invitați,

Declar deschisă ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, consacrată vizitei în România a domnului Jean-Claude Mignon, președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Vă invit să ascultăm imnul Uniunii Europene și imnul național al României.

(Se intonează imnul Uniunii Europene și imnul național al României.)

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Este o plăcere și o onoare să avem ca oaspete la această reuniune comună a Camerei Deputaților și Senatului României pe domnul Jean-Claude Mignon, președintele celei mai vechi Adunări Parlamentare Europene.

Prezența Domniei Sale ilustrează la cel mai înalt nivel relațiile de colaborare dintre Parlamentul României și Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

În același timp, vreau să subliniez că vizita domnului președinte Jean-Claude Mignon are loc în momentul în care se împlinesc 20 de ani de la aderarea României la Consiliul Europei.

Aderarea la Consiliul Europei a fost un moment definitoriu pentru opțiunea europeană a țării noastre și a deschis, practic, drumul către integrarea europeană și euroatlantică.

Excelența Sa a donat Parlamentului României, astăzi, primul discurs pe care l-a ținut în 1993, atunci când România a aderat la Consiliul Europei și vreau să-i mulțumesc pe această cale.

Activitatea din cadrul Consiliului Europei a favorizat conectarea României la procesele politice europene, iar, în prezent, relațiile cu organismele Consiliului contribuie la modernizarea și eficientizarea instituțiilor politice românești.

În toată această perioadă, domnul președinte Mignon a fost unul dintre susținătorii marcanți ai României și ai eforturilor noastre de integrare în Comunitatea Europeană.

Domnia Sa are o lungă carieră politică și o bogată experiență începută în plan local, continuată la nivel național, în calitatea Domniei Sale de deputat al Adunării Naționale Franceze și aduse până la nivel european, din momentul în care a devenit membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Înainte de a fi ales președinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Excelența Sa domnul Mignon a deținut funcții de răspundere de la cea de primar la cea de membru al numeroaselor comisii din Adunarea Națională Franceză: Afaceri Europene, Comerț, Afaceri Externe, Cultură și apoi de membru și președinte al mai multor comisii ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei: Relații Publice și Parlament, Regulament, Imunități și Probleme Constituționale și Instituționale, Afaceri Politice și Relații Externe, apoi, cea de vicepreședinte al Grupului Partidului Popular European.

Iată, în câteva cuvinte, o carieră politică prestigioasă și o experiență demnă de invidiat.

Veți fi de acord cu mine și cu distinsul meu coleg, domnul vicepreședinte al Senatului României, că este un adevărat privilegiu să-l ascultăm pe domnul președinte Mignon, exponent al unor valori pe care ne-am angajat să le promovăm fără abatere și care stau la baza oricărei societăți democratice.

Domnule președinte,

Membrii Camerei Deputaților și ai Senatului s-au reunit astăzi pentru a aduce un omagiu acestor valori, ascultându-vă pe dumneavoastră.

În același timp, ne-am simți onorați dacă, așa cum ați exprimat intenția cu prilejul vizitei anterioare, ați evoca în alocuțiunea dumneavoastră rolul pe care îl aveți în vedere pentru România în familia țărilor Europene.

În continuarea alocuțiunii, cu permisiunea dumneavoastră, liderii grupurilor politice parlamentare ar dori să profite de această vastă experiență politică pe care o aveți pentru a vă adresa câteva întrebări pe teme de interes pentru România, dar și pentru Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

Monsieur le president,

Video in format Flash/IOS

Domnul Jean-Claude Mignon - președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei:

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Permiteți-mi să mulțumesc președintelui dumneavoastră, Zgonea, care-mi oferă această ocazie istorică, pentru dumneavoastră și pentru mine, să mă exprim în fața dumneavoastră astăzi.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Mulțumesc de a fi respectat acest angajament pe care l-am luat când ne-am întâlnit aici în luna iulie. Ne-am gândit că ar fi oportun ca președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei să se poată exprima în fața Parlamentului României.

Aș dori, de asemenea, să-i mulțumesc domnului Stroe, care, este președintele delegației parlamentare române de la Strasbourg, pentru calitatea primirii pe care mi-a rezervat-o ieri seară.

Am acceptat cu emoție să vin până aici, deși nu este pentru prima dată.

Este adevărat că sunt un obișnuit al României și revin întotdeauna cu plăcere. Nu mai știu de câte ori am venit în România. Este, poate, a 15-a oară, dar întotdeauna cu plăcere.

Evident, n-o să rămân aici, deși sunt bine primit aici, pentru că aveți simțul ospitalității într-o țară extraordinară.

Este o imensă onoare de a mă exprima, astăzi, în fața dumneavoastră, doamnelor și domnilor parlamentari, chiar aici în acest loc, care-i reunește pe cei care au reunit încrederea cetățenilor pentru a ne reprezenta aici unde se discută legile, aici unde se face politica, aici unde se hotărăște viitorul României, și pentru un parlamentar, a se regăsi într-o incintă parlamentară este un mare moment.

Personal, vizita pe care o fac în România se înscrie pe linia unor relații dintre România și Franța.

Ne leagă tradiții comune, ne leagă Brâncuși, vizita generalului Charles de Gaulle în 1968.

Aș vrea să vă spun, de asemenea, că sunt foarte fericit să știu că vizita oficială pe care o faceți în țara mea, s-a petrecut foarte bine într-un climat pe care l-ați descris azi dimineață de prietenie, de convivialitate.

Suntem conștienți că România și Franța sunt două mari țări prietene și putem face mult pentru destinele țărilor respective, și pentru construcția europeană.

În calitatea mea, nu pot decât să salut evoluțiile pozitive pe care le constatăm aici în România.

Pe plan politic, sunt satisfăcut că, după criza din vara trecută, responsabilii politici români au renunțat la metodele radicale, pentru că suntem între prieteni, dar nu vă voi ascunde că, climatul de confruntare mă neliniștise mult, pentru că am venit aici, cu Comitetul președinților Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și constat cu plăcere o coabitare.

Într-una din reuniuni, unul dintre participanți m-a felicitat pentru modul în care Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a știut să trateze această problemă.

Nu sunt aici pentru a da lecții, oricine ar fi, dar avem o anume experiență, un know-how, o misiune care ne-a fost încredințată de Parlamentele celor 47 de țări membre.

Trebuie să dăm socoteală celor 800 de milioane de europeni pe care-i reprezentăm și singurul scop al acestei deplasări, pe care am făcut-o în iulie anul trecut, era să încerc să înțeleg și să vă sfătuiesc, să vă aduc la o soluție, care să fie o soluție nobilă. Și este cea pe care ați ales-o.

Ați dat dovadă de maturitate democratică de care nu m-am îndoit niciodată.

Ați trecut de la un regim totalitar la o practică democratică. Democrația nu constă numai în aplicarea unor texte, este, înainte de toate, o practică și o stare de spirit.

Azi dimineață, în timpul mesei, unul dintre dumneavoastră mi-a spus că era pentru România un exercițiu mai greu decât pentru alte state care cunoscuseră regimurile în care trăiați înainte de 1989, și cred. Acesta este mesajul pe care am încercat să-l transmit colegilor mei. Și este mesajul pe care am încercat să-l transmit în septembrie 1993, când am fost unul dintre partizani și avocați, pentru ca Consiliul Europei să vă accepte în rândurile sale.

Nicio Constituție, oricât de perfectă ar fi, nu garantează o funcționare într-adevăr democratică, care presupune respectul celuilalt și toleranța.

Sunt reprezentantul unei țări care a schimbat deseori constituția, care a modificat-o. Constituția generalului de Gaulle a fost modificată de mai multe ori în ultimii 15-20 de ani.

Este normal ca o țară ca România să procedeze la această toaletare, la această adaptare a propriei sale Constituții.

Politica nu poate fi continuarea războiului. Democrația presupune ca majoritatea să accepte să nu abuzeze de puterile sale, chiar când textele legii o permit.

Nu trebuie să recurgem masiv la ordonanțe de urgență, și o polarizare excesivă este, de asemenea, periculoasă.

Angajamentul prim-ministrului dumneavoastră de a lucra în colaborare cu Comisia de la Veneția privind recomandările adresate autorităților române în avizul dat în luna decembrie 2012...

Am vorbit despre coabitare. Aveți în fața dumneavoastră un parlamentar care știe ce înseamnă coabitarea.

Am fost în Parlamentul francez pe rând: în opoziție, apoi în majoritate, din nou, în opoziție.

Acum sunt în opoziție, de exemplu, dar aceasta face parte din dezbaterea democratică. Deci sunt parlamentar din 1988 și de aceea, trebuie să respect democrația.

Am avut ocazia să procedez la păreri lipsite de orice spirit partizan, să garantez independența justiției și de a suprima orice tentativă de intimidare la adresa magistraților, cum se subliniază în raportul Comisiei Europene.

Aceasta presupune să ne abținem la orice discreditare a hotărârilor. Este fundamental să continuăm eforturile în care v-ați angajat pentru a lupta împotriva corupției.

În fruntea DNA trebuie numită o persoană incontestabilă și incontestată.

Este vorba despre faptul că orice persoană care este condamnată politic trebuie să renunțe imediat la mandat. Imunitatea parlamentară trebuie să permită însă exercitarea mandatului fără niciun fel de presiuni.

Așa este, dar este vorba despre credibilitatea actorilor politici în democrație. Aș mai adăuga că existența unei prese libere, independente este o condiție a democrației. Reglementarea ei trebuie să fie exercitată de către un organ absolut independent.

Vreau să salut efortul României la stabilitatea în regiune, și notez în mod deosebit faptul că a confirmat, fără niciun echivoc, că nu are absolut niciun fel de pretenții cu privire la Moldova și a liniștit astfel anumite temeri care erau un obstacol în calea rezolvării conflictului cu regiunea separatistă din Transnistria.

De altfel, România a recunoscut încă din 1991 independența Moldovei și contăm pe sprijinul dumneavoastră pentru a încuraja stabilitatea politică în această țară care ne este foarte dragă.

Am evocat această chestiune de mai multe ori în această dimineață și voi răspunde la orice întrebare care mi se va pune în legătură cu aceasta cu toată plăcerea.

S-a discutat problema minorităților naționale, care a fost rezolvată la dumneavoastră într-un mod exemplar, deși mai există anumite chestiuni de rezolvat. Această chestiune se află și acum în centrul preocupării Consiliului Europei și reprezintă o chestiune esențială în această parte a lumii, cu o istorie atât de frământată și complicată.

Este o chestiune fundamentală, care ne atinge pe toți. Există o importantă minoritate ungară, știu acest lucru. Îi salut pe cei 8% din populația totală a țării dumneavoastră. Știm că există un sistem de reprezentare a minorităților în Parlamentul dumneavoastră prin care toate minoritățile au dreptul de a se exprima în Parlament.

Între Franța și România cooperarea pe chestiunea foarte dificilă a romilor și cooperarea cu Consiliul Europei face progrese.

Din păcate, există anumite complicații. Dumneavoastră le cunoașteți, dar nu pot decât să salut acțiunea secretarului general al Consiliului Europei, care a dorit să ia inițiativa, în numele Consiliului Europei, în strânsă legătură cu ceea ce face Uniunea Europeană.

Apreciez, de asemenea, evoluțiile pozitive din țara dumneavoastră în legătură cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului, o instituție cheie în instituțiile europene.

Știu că România va rezolva prin dialog, împreună cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului, chestiunea proprietăților naționalizate care continuă să se mai afle la originea unor conflicte.

Știu că lucrați la Statutul parlamentarilor, iar Adunarea noastră a lucrat la același subiect și mai ales pe declarația unora referitoare la anumite conflicte de interese.

Am confirmat acest lucru și am confirmat, de asemenea, disponibilitatea Adunării noastre de a coopera cu dumneavoastră în legătură cu elaborarea unor amendamente pentru a împrăștia orice dubii care ar putea să existe în legătură cu sancționarea incompatibilității.

Aș dori să profit de onoarea care mi s-a făcut de a mă putea exprima în fața dumneavoastră pentru a vă prezenta activitatea mea din primul meu an de activitate la președinție.

Consiliul Europei este reprezentat de parlamentele naționale, deci este legitim și chiar indispensabil, aș spune, obligatoriu ca eu să dau seamă în fața acestora de ceea ce am făcut și în calitatea mea personală de președinte din anul 2012.

Am avut trei priorități: în primul rând, să pun la punct, împreună cu Uniunea Europeană, o relație de cooperare bazată pe încredere și complementaritate, punând capăt unei concurențe sterile.

Am anunțat, de asemenea, că-mi voi aduce contribuția la rezolvarea conflictelor "înghețate" și am anunțat, de asemenea, că voi face în așa fel încât Adunarea noastră să fie mai vizibilă și mai participativă.

În legătură cu Uniunea Europeană, să știți că l-am întâlnit, de mai multe ori, pe președintele Parlamentului European, Martin Schultz, precum și pe președinții grupurilor politice, președinții comisiilor direct interesate de activitatea noastră.

Președintele Martin Schultz trebuia să vină să se exprime în fața Adunării noastre, în iunie anul viitor și m-am apropiat, de asemenea, de Comisia Europeană, în special de Štefan Füle, care răspunde și de Extindere și Politica de Vecinătate.

Comisarul Füle s-a exprimat în fața Adunării noastre, în ianuarie, anul acesta, și am convenit să ne întâlnim din două în două luni, alternativ, la Strasbourg sau la Bruxelles.

Dorim să ne concentrăm pe subiectele de interes comun pentru mai multe țări, care se referă la politica de vecinătate.

Prioritatea noastră absolută trebuie să fie să ne atingem obiectivele pe care ni le-am propus, respectiv să avem un continent european unificat care să împărtășească aceleași valori ale democrației statului de drept și, firește, ale dreptului omului.

Chiar dacă nu am ascuns niciodată faptul că regret că Uniunea Europeană a creat o agenție cu o reprezentanță specială pentru drepturile omului și nu face apel la instituția noastră, iau act de această realitate și am întreprins demersurile necesare pentru a lucra cu toate aceste instituții.

La sfârșitul anului 2012 am profitat de ocazia de a mă întâlni, și a fost o întâlnire cu foarte bune relații, m-am întâlnit cu domnul Stavros Lambrinidis. Sper în continuare că vom avea o colaborare fructuoasă.

Țin să salut aici calitățile domnului Lambrinidis, care dorește foarte mult să lucreze cu comisarul nostru european pentru drepturile omului.

A doua prioritate a fost să contribui la rezolvarea așa-numitelor conflicte "înghețate" și voi începe cu Transnistria.

Am fost de două ori în Moldova și în această regiune. De două ori, obiectivul meu a fost să angajez un dialog și apoi la Paris sau la Strasbourg între reprezentanții Parlamentului moldav și reprezentanții Sovietului Suprem din Transnistria.

Mulțumesc pentru sprijinul pe care l-am primit tot timpul din partea Parlamentului Moldovei.

Am intenția să discut despre această problemă și cu Ucraina și, firește, și cu Rusia.

În ceea ce privește Nagorno-Karabakh, mă străduiesc să am un dialog cu Azerbaidjanul și Armenia, cele două țări interesate, căci amândouă vor deține președinția Consiliului de Miniștri al Europei.

Nu pot decât să le invit să urmeze exemplul Germaniei și Franței, care, deși au avut multe războaie, de multe ori, s-au împăcat, iar în anul acesta, în 2013, este aniversarea Tratatului de la Champs Elysée care simbolizează această reconciliere.

În ceea ce privește conflictul din Nagorno-Karabakh, ceea ce vreau să vă spun este că reprezintă o șansă pentru Azerbaidjan și o șansă pentru Armenia.

Este o șansă pentru Consiliul Europei, pentru că cele două țări vor prezida Comitetul nostru de Miniștri.

Este o șansă pe care trebuie să o sesizeze, o șansă care nu va mai reveni decât peste câțiva ani. Este un moment istoric, este pentru prima oară în istoria sa când Consiliul Europei va fi prezidat de Azerbaidjan și Armenia. Pentru prima dată în istoria lor aceste țări vor prezida acest organism creat pentru a favoriza pacea pe întregul continent.

Președinția lor trebuie să fie exemplară. Cele două țări trebuie să profite de această ocazie pentru a ne dovedi și nouă hotărârea lor, hotărârea de a găsi, în sfârșit, o soluție pentru problema din Nagorno-Karabakh.

Dincolo de aceste conflicte specifice, aș dori să proclam ura împotriva războiului și preocuparea pentru persoanele strămutate.

Vrem să spunem să nu se mai întâmple niciodată așa ceva, dacă vrem să rămânem fideli vocației noastre, dacă vrem să rămânem credincioși celor care au avut această idee fundamentală și extraordinară, în 1949, de a crea Consiliul Europei.

Este datoria noastră să facem tot ce putem pentru ca acest lucru să nu se mai repete și să punem capăt pentru totdeauna conflictelor "înghețate" sau nu, care grevează asupra continentului nostru.

De aceea, mă bucură foarte mult inițiativa recentă a Adunării Generale și a Consiliului Europei de facilitare a cooperării cu Kosovo.

Așadar, dorim o organizare mai bună și o cooperare mai bună între Adunarea Parlamentară și Kosovo rămânând, firește, absolut neutre în chestiunea statutului și față de reprezentanții Serbiei.

Din cauza crizei economice asistăm la o creștere a intoleranței, a xenofobiei, căutarea unui țap ispășitor pe continentul nostru.

Există tentația de a reveni la naționalism. Sunt convins, cât se poate de sincer, că nu trebuie să facem din Europa decât o Europă solidară și mândră de valorile sale, deschisă spre vecinii săi.

Și pentru a ilustra acest lucru, la începutul lunii ianuarie, am vizitat taberele de refugiați din Grecia, dincolo de oroarea pe care am simțit-o văzând aceste femei și acești copii deținuți în condiții umile și umilitoare, am simțit aproape fizic nevoia de a avea o Europă mai solidară.

Grecia, în pofida unei bunăvoințe reale, nu reușește să facă față tuturor refugiaților și migranților din diverse țări.

Este o problemă cu care se confruntă și alte țări: Malta, Italia, Bulgaria, precum și Turcia.

Aceasta este geografia care îi aruncă pe toți acești "nenorociți" în alte țări. De aceea, trebuie să împărțim această povară între toți membrii continentului european. Nu putem decât să ne felicităm în legătură cu dezbaterile de urgență pe care le-am avut la Strasbourg în legătură cu acest subiect.

Adunarea Parlamentară a votat o rezoluție și o recomandare, care au fost transmise Comitetului Miniștrilor, pentru ca miniștrii și guvernele celor 47 de țări să ia cunoștință de acest lucru. Personal, am calificat acest eveniment drept o catastrofă umanitară.

Aș dori să avem o adunare parlamentară mai participativă și mai vizibilă în cadrul Consiliului Europei. Pentru ca acțiunile noastre să devină mai eficace și mai vizibile în aceste perspective, m-am dus, de exemplu, în Tunisia, împreună cu președintele Comitetului Miniștrilor, cu ministrul de externe și cu președintele Comisiei de la Veneția.

Am fost și în Grecia cu subcomisia, ad-hoc, care anchetează situația migranților. M-am străduit să ameliorez - și cred cu succes - relațiile cu Comitetul nostru de Miniștri. Încercăm să fim o casă a democrației, iar puținul pe care putem să-l facem, să-l punem în practică.

Tocmai de aceea am încercat să-i asociez mai bine pe membrii adunării noastre tuturor problemelor Comitetului prezidențial și am decis, de asemenea, să organizez o întâlnire cu președinții delegațiilor naționale, să asigur legătura cu parlamentele naționale, care este fundamentală pentru organizația noastră. În concluzie, doresc să vă mulțumesc încă o dată pentru invitația pe care mi-ați adresat-o și pentru mulțumirile pe care mi le-ați adresat.

A fost o adevărată fericire pentru mine să pot să iau cuvântul în fața dumneavoastră, în fața parlamentarilor acestei mari țări, care este România, și care este chemată să-și asume încă și mai multe responsabilități în construcția europeană de mâine, în fața parlamentarilor acestei țări mari, care are o istorie foarte zbuciumată. Respect cultura dumneavoastră.

Vă rog să-mi permiteți să vă spun, în concluzie, că am fost deosebit de emoționat de curând, când am auzit imnul dumneavoastră național și m-am înclinat în fața drapelului României, care este un drapel pe care îl respect profund, un popor pe care îl respect profund, iar reprezentanții poporului care sunt aici se bucură, de asemenea, de respectul meu.

Trăiască România! Trăiască Europa!

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

În conformitate cu cele stabilite în ședința Birourilor permanente reunite, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare din cele două Camere, va putea fi adresată câte o întrebare din partea fiecărui grup parlamentar din Camera Deputaților și Senat.

Dau cuvântul reprezentantului Grupurilor parlamentare ale PSD din Camera Deputaților și Senatului.

Domnul deputat Marian Neacșu, liderul Grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaților.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Marian Neacșu:

Vă mulțumesc, domnule președinte al Camerei Deputaților.

Domnule președinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei,

Am să vă propun următoarea temă și întrebarea care va urma subsecvent.

Chiar și în societățile complexe în care trăim astăzi, avem, în continuare, nevoie de bunuri publice în accepțiunea europeană, multe dintre aceste bunuri, intangibile. De exemplu: stabilitatea financiară.

În același timp, se observă, chiar și în condițiile crizei financiare, o anumită rezistență la reglementare din partea piețelor și, în mod deosebit, a piețelor financiare.

Noul model de gândire politică presupune că undeva, în viitor, se vor înlocui statele suverane cu piețele suverane.

Sub aspect politico-economic, câștigarea încrederii piețelor pare astăzi mai importantă decât câștigarea încrederii cetățenilor.

În acest context, domnule președinte, v-aș ruga să ne precizați, în accepțiunea dumneavoastră, cum apreciați relația dintre piețe și stat sau, mai degrabă, relația dintre piețe și democrație.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

O să cer permisiunea să luăm câte două, trei întrebări și, după aceea, să-l rugăm pe domnul președinte să răspundă.

Facem două calupuri: unul de trei și unul de patru.

Din partea Grupurilor parlamentare ale PNL din Camera Deputaților și Senatului.

Domnule deputat Ionuț Stroe, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ionuț-Marian Stroe:

Domnule președinte,

Într-adevăr, discursul dumneavoastră în fața plenului reunit al Parlamentului României va deveni un reper în istoria recentă a parlamentarismului românesc. Și spun asta, pentru că președintele Jean-Claude Mignon este primul președinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei care se adresează plenului reunit al Parlamentului României.

Mulțumim pentru aprecierile dumneavoastră legate de evoluția pozitivă a temelor naționale în ceea ce privește România și sunt sigur că, la fel, ne vom ridica la așteptările dumneavoastră și ale Consiliului Europei în ceea ce privește temele de politică externă, care țin de rolul României ca factor de stabilitate politică în zona Europei de Est.

Îmi revine deosebita onoare de a vă adresa o întrebare din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.

Salutăm intensificarea cooperării dintre Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei și Uniunea Europeană în ceea ce privește promovarea valorilor comune și vă rog să ne precizați dacă există preocupare din partea organizației pe care dumneavoastră o conduceți în intensificarea unor soluții comune pentru migrația internă în cadrul Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc mult, domnule deputat.

Din partea Grupurilor parlamentare ale PDL.

Aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Romeo Rădulescu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Vă rugăm să ne împărtășiți cum vedeți soluția pentru acceptarea României în spațiul Schengen până la finalul acestui an și, coroborat, cum apreciați că le va fi garantată, în mod practic, cetățenilor români dreptul la angajare liberă, fără restricții pe piața comunitară a muncii după 1 ianuarie 2014, așa cum este stipulat în Tratatul de aderare a țării noastre la comunitatea europeană.

Aș vrea să menționez că întrebarea este provocată de apariția, în ultimii ani, în media, cu răspândire internațională, a unor consistente campanii mediatice negative îndreptate împotriva acordării drepturilor depline de rezidență cetățenilor români și bulgari ce aleg să se stabilească, chiar și temporar, în baza dreptului de liberă circulație, în diverse state membre din comunitatea europeană: Italia, Franța, iar, mai nou, Marea Britanie. Sunt exemplele cele mai notabile.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Monsieur le president, vous avez la parole.

Video in format Flash/IOS

Domnul Jean-Claude Mignon:

Vă mulțumesc foarte mult pentru aceste întrebări, care sunt, firește, deosebit de delicate.

Încerc să-mi găsesc notițele.

Prima întrebare cred că vine din partea Grupului parlamentar al PSD. Așa este.

Firește, piețele și democrația reprezintă o chestiune fundamentală care este afectată și de criza financiară. Această criză ... Am arătat slăbiciunea statelor... Soluția... Dar este o chestiune personală. Chestiunea se poate rezolva la nivel regional: întâi în Europa și, după aceea, la nivel mondial.

Salut eforturile comisarului european care se ocupă de acest lucru, pe care-l cunosc foarte bine, Michel Barnier, și pe care l-am întâlnit la Bruxelles, și care este conștient de problema pe care ați pus-o dumneavoastră. Și face recomandări foarte clare de a se evita elementele care au condus la criza financiară. În același timp, ar trebui ca statele să fie bine gestionate și să nu ajungă în situația de a fi la dispoziția pieței. Și tocmai de aceea, susțin mecanismele de stabilitate financiară, care au fost puse la punct cu destulă dificultate, după cum știți, de către Uniunea Europeană.

A doua chestiune care mi s-a pus este din partea Grupurilor parlamentare ale PDL.

Așadar, vorbeați de spațiul Schengen. Sigur că nu este cazul ca eu să mă substitui Uniunii Europene și Parlamentului European pentru a decide această problemă a spațiului Schengen, dar nu pot să uit că sunt francez, că sunt parlamentar francez, și nu pot decât să fiu bucuros de discuțiile pe care le-ați avut în Franța, cu președintele republicii franceze.

Pentru că ați evocat această problemă, este "problema Schengen", cum îi spunem noi, pentru că un prim pas... Ar trebui ca spațiul Schengen să se aplice în aeroporturi.

În ceea ce privește alte țări, știu că sunt oarecum reticente față de această măsură.

Voi uita poziția oficială a țării mele, pe care nu trebuie s-o reprezint aici - eu sunt membru al Parlamentului European, pe acesta îl reprezint și, în logica, care m-a făcut să pledez în 1993 în favoarea României - nu pot să fiu decât în favoarea unei măsuri care să aplice spațiul Schengen și țării dumneavoastră.

Nu cred că, dacă ne vom închide ermetic frontierele, ne vom rezolva problemele. Este suficient să vă gândiți la țările pe care le-am menționat. De exemplu: Grecia. O frontieră este foarte ușor de ocolit. Am fost frapat să văd situația din Grecia și frontiera dintre Grecia și Turcia. Ce se întâmplă astăzi? Această frontieră este ocolită.

Nu putem să punem bariere ermetice în jurul tuturor insulelor grecești. Deci problema trebuie abordată în mod diferit, și la Consiliul Europei avem o altă concepție în legătură cu această problemă decât la nivel european.

O altă chestiune care mi s-a pus se referă... Mă scuzați. Domnul Stroe mi-a pus o întrebare referitoare la cooperarea dintre Uniunea Europeană și Adunarea Parlamentară în legătură cu probleme de migrație.

Am răspuns puțin la această chestiune ceva mai înainte, în discursul meu. Am fost în Grecia, o să mai merg și în alte țări. Mă voi duce în Malta.

Este o problemă reală, pe care numai aceste țări nu o pot rezolva, ele singure. De aceea, trebuie să ne asumăm și noi răspunderea. Și, de aceea, am solicitat ținerea unei dezbateri de urgență în ianuarie. A fost foarte interesant. Nu numai că a fost interesant, dar au fost foarte multe persoane în sală, care au dorit să participe la o dezbatere atât de fierbinte.

Trebuie să facem acest lucru împreună cu Uniunea Europeană, care trebuie să-și asume toate responsabilitățile, iar noi, Consiliul Europei, nu trebuie să încetăm să atragem atenția populației noastre, guvernanților noștri asupra situațiilor dramatice pe care le trăiesc acești copii, femei și bărbați pentru motive pe care noi nu reușim să le rezolvăm.

Nu putem să facem în așa fel încât să nu mai existe astfel de situații, iar ei sunt obligați să-și părăsească țările.

Nu voi uita niciodată imaginea acelor copii mici, minori, încarcerați în condiții igienice oribile, femei care trăiesc în condiții pe care nici măcar nu îndrăznesc să le descriu de la această tribună, în pofida tuturor eforturilor financiare pe care le fac prietenii noștri greci.

Este o onoare pentru noi să devenim conștienți de acest lucru și să facem în așa fel încât să existe tot mai puține persoane care să dorească să migreze. Iar dacă se întâmplă acest lucru, să putem să le primim cu demnitate și să nu uităm că sunt și aceste persoane ființe umane.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Merçi, monsieur le president.

Următorul calup, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Poporului-Dan Diaconescu.

Domnul deputat Radu Popa, liderul Grupului parlamentar al PP-DD din Camera Deputaților.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Radu Mihai Popa:

Votre Excellence,

Monsieur le president,

Excelență,

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor,

Dragi colegi,

Aș dori să vă pun o întrebare referitoare la situația de la Chișinău.

Criza politică din Republica Moldova ne dovedește că statul de drept și democrația în statul membru care este membru al Consiliului Europei sunt încă fragile.

Aveți intenția de a acorda reprezentantului Moldovei posibilitatea de a descrie în sesiunea plenară situația creată ca urmare a demisiei prim-ministrului?

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule deputat.

O să rog colegii, dacă nu și-au pus căștile, să-și pună căștile, ca să înțeleagă.

(Rumoare în sală)

Ați vorbit foarte frumos.

Din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR, domnul László Borbély, mult prea cunoscut ca să mai spun și altceva.

În ce limbă doriți dumneavoastră...? Europeană să fie, a Consiliului Europei.

(Aplauze în sală)

Video in format Flash/IOS

Domnul Borbély László:

Domnule președinte Jean-Claude Mignon,

Stimați colegi,

Am o anumită experiență parlamentară și din ’90 am participat la unele discuții și în ceea ce privește Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Trebuie să vă spun că a avut un rol esențial în democratizarea societății românești mai ales între anii, evident, 1993 și 2007, dar și după aceea.

O să mă refer, evident, mai ales la problema minorităților naționale, fiind reprezentant al acestei minorități.

Am adresat câteva scrisori Consiliului Europei în acea perioadă, înainte de a deveni membru - România -, și trebuie să vă spun că multe din aceste doleanțe ale minorității maghiare s-au rezolvat, pentru că atunci trebuia să alegem ori calea confruntării, ori calea dialogului. Noi am ales cea de-a doua cale. Și aici, evident, are un rol important Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Avem un rol important noi toți, care, treptat, am rezolvat multe din aceste probleme, dar au mai rămas de rezolvat câteva probleme. Aici, aș vrea să adresez întrebarea domnului președinte.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat o recomandare și o rezoluție privind adoptarea unui protocol adițional la Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, prin care sunt stabilite standardele minime care trebuie respectate de către statele semnatare referitor la drepturile minorităților naționale.

Inițiator și raportor al acestei rezoluții a fost colegul nostru, Frunda György, care și el, timp de 20 de ani, a fost membru al Adunării Parlamentare.

Care este poziția dumneavoastră despre oportunitatea modificării Convenției Europene a Drepturilor Omului în ceea ce privește minoritățile naționale, în lumina Recomandării nr. 1994/2012 și a Rezoluției nr. 1866/2012 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei?

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc, Excelență.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, liderul acestui grup.

Domnule deputat Pambuccian, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu am să îmi arog dreptul de a vorbi în limba română.

Întrebarea pe care aș vrea s-o pun este legată de felul în care noi am rezolvat, pas cu pas, în România, o mare parte din problemele cu care se confruntă, s-au confruntat și se confruntă, minoritățile naționale. Am reușit să construim împreună un model funcțional: Avem și o serie de experiențe negative pe care am reușit să le depășim și care pot fi utile altora pentru a le ocoli, dar, într-o Europă care se integrează din ce în ce mai mult, bănuim că vom avea, la un moment dat, o problemă, și anume aceea a statelor care nu recunosc existența minorităților deloc, darămite a unor drepturi sau a unor mecanisme care să le dezvolte etnicitatea pe teritoriile statelor respective.

Cred că noi, oricând, putem sta și mărturie, putem și fi de folos cu experiența pe care am căpătat-o aici, în România, și cred că această experiență este benefică.

Pentru că diversitatea este unul din motoarele fundamentale ale dezvoltării, nu vreau să spun ce este uniformitatea.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupurilor parlamentare ale PC.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Vasile-Cătălin Drăgușanu:

Domnule președinte Mignon,

Permiteți-mi ca, înainte de a adresa ultima întrebare din această sesiune, să vă mulțumesc în numele colegilor mei, deputați și senatori din Grupurile parlamentare ale PC, pentru vizita dumneavoastră de astăzi.

Vă mulțumesc, de asemenea, pentru disponibilitatea de a răspunde la întrebările adresate de parlamentarii români.

Domnule președinte,

Discutăm cu mult interes în această perioadă despre regionalizarea României.

România este un stat puternic centralizat, lucru care a dus la tratarea diferențiată a anumitor zone din țară, regionalizarea putând rezolva această problemă. Știm însă cu toții că este un proces de lungă durată. Este nevoie de o voință politică unitară și, cu siguranță, de un sprijin susținut din partea autorităților europene.

Întrebarea este: cum credeți, domnule președinte, că ar trebui să abordeze România acest proces pentru a putea profita cu adevărat de avantajele regionalizării și pentru a evita accentuarea fenomenului de corupție locală și/sau regională?

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc și eu foarte mult.

Înainte de a-i da cuvântul Excelenței Sale domnului președinte al Adunării Parlamentare, vă reamintesc, dragi colegi, că Birourile permanente au hotărât continuarea ședinței de plen reunit, după discursul domnului președinte. Avem puncte înscrise în ordinea de zi și două voturi, așa încât, vă rog frumos să nu uitați acest lucru.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Jean-Claude Mignon:

Vă mulțumesc foarte mult și voi grupa întrebarea 2 și 3, care se referă la minorități. De fapt, nici nu-mi place cuvântul "minoritate". Este o expresie, un cuvânt pe care încercăm să-l evităm la Consiliul Europei.

Ați vorbit despre un raport care este chiar foarte important și a marcat o dată importantă. Este vorba de raportul domnului Frunda, prietenul meu.

Domnul Frunda numea în raportul său că trebuie să se ratifice toate legile europene pe această chestiune. Cerea să se ratifice Protocolul nr. 12 la Convenția pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale pe care l-au ratificat numai foarte puține țări, deoarece acest text este foarte imprecis.

Deci este foarte greu astăzi să măsurăm importanța acestuia și să se consolideze drepturile minorităților naționale. Fără a contesta pozițiile adoptate de Adunarea Parlamentară, acesta ar putea fi susținut în mod legitim și aplicarea tuturor textelor ratificate de România constituie deja o protecție absolut deloc neglijabilă. Și chiar dacă mai există probleme, dacă mai apar incidente și tensiuni, în mod ocazional, între Ungaria și România, minoritățile sunt corect protejate în această țară, deși întotdeauna se poate mai bine. Dar, pot să vă asigur că, în această chestiune, în funcție de țara în care vă aflați, ne confruntăm cu poziții uneori radical diferite.

Suntem 47 de țări, suntem toți diferiți, dar și toți egali, iar rolul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei este să regleze anumite probleme, fără a crea alte probleme noi în alte state membre, pentru care acest text nu se poate aplica.

În ceea ce privește problema Moldovei, chestiune care mi-a fost pusă de Grupurile parlamentare ale PP-DD, este o problemă foarte importantă și pe care dumneavoastră o cunoașteți, fără îndoială, mai bine decât mine.

Pentru dialog este nevoie de două persoane. Deci trebuie să fim doi pentru un dialog. Nu-mi cruț eforturile de la începutul anului 2012 pentru a încerca să adun la aceeași masă reprezentanții Parlamentului Moldovei și reprezentanții Sovietului Suprem al acestei regiuni separatiste, Transnistria.

Am crezut că am reușit, la un moment dat, dar îmi dau seama că nu este chiar așa de ușor cum ne imaginăm, deoarece nu am primit încă răspunsul din partea transnistreană. M-am întâlnit cu noul președinte al acestui partid transnistrean. Au apărut complicații noi, și anume dificultăți interne în cadrul coaliției care guvernează, în momentul de față, în Moldova.

Am fost destul de îngrijorat, dar m-am informat la domnul Filat în legătură cu această situație. Nu știam că a demisionat. Domnul Filat nu a demisionat, și astăzi este într-o poziție oarecum dificilă. Depinde de ce parte ne situăm, dar cred că, după ce am așteptat așa de mult alegerea unui președinte al republicii, coaliția care este la putere acum în Moldova nu poate să aibă această poziție ambiguă față de partenerul ei, adică față de noi, Consiliul Europei.

Cred că diversele intervenții pe care le-am făcut se înscriu pe linia dreaptă a ceea ce se face în grupul 5+2. Nici România, nici Adunarea Parlamentară, nici Consiliul Europei nu fac parte din acest grup 5+2, dar urmărim cu multă atenție lucrările acestui...

Voi pleca în curând la Kiev să mă întâlnesc cu noul ministru de externe ucrainean, pentru că Ucraina conduce OSCE în momentul de față și cred că partea moldovenească va continua să sprijine acest demers.

Va exista, sper, o întâlnire între cele două părți, iar partea transnistreană își va exprima acordul cât mai curând pentru întâlnirea celor două delegații, așa cum o dorim noi, la Strasbourg, de preferință.

A patra întrebare se referă la organizarea regională.

Mă simt oarecum stingherit să răspund la această întrebare. Franța are o anumită specificitate la care noi ținem foarte mult. Avem comune, avem structuri intercomunale, avem departamente, avem și regiuni, și avem, firește, statul. Unii consideră că sunt prea multe eșaloane administrative.

Deci asta vreți să auziți de la mine? Da, cred că este cel puțin un nivel administrativ în plus sau chiar două. Îmi pare rău că niciun guvern nu a reușit să rezolve această problemă, care ne duce la pierderea unei părți din eficiența noastră.

Avem o bogăție la care ținem, și anume comunele. Sunt câteva mii de comune la care ținem foarte mult. Nu sunt foarte multe. Poate că am putea să le reducem, dar, ținând seama de tendința spre descentralizare care se constată în ultima vreme, și a început în 1992, structurile comunale au anumite puteri deloc neglijabile.

Să dăm sfaturi unui stat cum să-și organizeze teritoriul este foarte dificil.

În cadrul Consiliului Europei avem Consiliul Autorităților Locale și Regionale. Acesta este un organism care desfășoară o muncă incontestabilă. Este evident însă că eu, ca francez, nu pot decât să vă încurajez să puneți la punct o politică de descentralizare, ținând seama de experiența vecinilor dumneavoastră și a altor state pentru a evita anumite greșeli comise de acestea. Și mă gândesc și la Franța.

Cred că am reușit să răspund sau oricum m-am străduit să răspund cât mai competent la întrebările care mi s-au pus.

Vă mulțumesc, domnule președinte, încă o dată pentru această oportunitate pe care ați oferit-o președintelui Consiliului Parlamentar al Europei de a se exprima în fața reprezentanților naționali ai României. Toate mulțumirile mele. (Aplauze)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamnelor și domnilor colegi, continuăm ședința.

Îi predau conducerea domnului senator Moga, vicepreședinte al Senatului, pentru câteva minute ca să o conduc pe Excelența Sa domnul președinte Mignon.

Vă mulțumesc.

Declar încheiată ședința solemnă de astăzi.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie mardi, 20 avril 2021, 20:18
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro