Sanda-Maria Ardeleanu
Sanda-Maria Ardeleanu
Ședința Camerei Deputaților din 4 iunie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.76/04-06-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 04-06-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 iunie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.8 Sanda-Maria Ardeleanu - declarație politică intitulată "Bucovina nu se poate topi în marea Moldovă";

   

Domnul Eduard Raul Hellvig:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

Invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PDL, pe doamna deputat Sanda-Maria Ardeleanu.

Doamnă deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi se intitulează: "Bucovina nu se poate topi în marea Moldovă".

Dezbaterile asupra proiectului de reorganizare administrativ-teritorială Liviu Dragnea au început. Toată lumea se întreabă ce se dorește cu acest mega-proiect, de ce atâta grabă, care îi sunt mizele și de ce nu s-au dat publicității și reperele care au stat la baza "formulei" aflate în dezbatere. Nu numai eu mă întreb de ce atât de puțină transparență în proiectul Liviu Dragnea, cum de au apărut acele denumiri "năstrușnice" de regiuni dacă nu ar fi să mă refer decât la "Moldova de Nord". Istoricii, de fapt, marii absenți de la dezbaterile care au loc în toată țara, prin vocea singulară a academicianului Dinu C. Giurescu, se întreabă: "Ce înseamnă "Moldova de Nord"? Ce unitate teritorială se află sub această denumire? Există o "Moldova de Sud"?

Și pentru că îi reprezint în Parlamentul României pe cetățenii din Colegiul nr. 1 Suceava, nu pot să rămân indiferentă la un subiect ce îi frământă pe toți sucevenii, pe toți bucovinenii.

"Unde este Bucovina noastră, doamnă deputat?", mă întreabă zilnic concitadinii și locuitorii acestei zone istorice care nu poate fi "topită" în marea Moldovă cu peste 3,5 milioane locuitori.

Alături de senatorul Gheorghe Flutur, începând cu luna decembrie 2012, am adunat mii de semnături pentru un proiect intitulat atunci "Suceava - capitală de regiune"". Acum, participăm la dezbateri instituționale și aș vrea să vă transmit, stimați colegi parlamentari, o parte din argumentele pe care locuitori ai Bucovinei, mediul academic sucevean le vor trimite CONREG-ului pentru susținerea unei euroregiuni cu reședința la Suceava.

Standarde UE. Nomenclatorul Unităților Teritoriale pentru Statistică (NUTS) ale UE delimitează diviziunile teritoriale ale țărilor membre pe trei niveluri: NUTS I (populație între 3 milioane și 7 milioane de locuitori), NUTS II (populație între 800 mii și 3 milioane de locuitori, constituite special pentru a fi implementată politica de dezvoltare regională) și NUTS III (populație cuprinsă între 150 mii si 800 mii de locuitori). O regiune cu peste 3 milioane de locuitori, așa cum ar fi Regiunea "Moldova de Nord" depășește cu mult numărul de locuitori prevăzut de standardele UE din NUTS II.

Argumente istorice. Suceava se numără printre cele mai vechi și mai importante așezări ale țării, începând cu domnia lui Petru I Mușat (1375-1391), Cetatea Sucevei a devenit principala Cetate de scaun a Țării Moldovei, această funcție îndeplinind-o și în vremea lui Aron Vodă (1592-1595), Ștefan Răzvan (1595) și a Movileștilor. Între 1775-1918 Suceava a fost un oraș din Imperiul Austriac (Pământurile Coroanei, Regatul Galiției și Lodomeriei și Ducatul Bucovinei), ceea ce îi conferă background-ul necesar pentru a deveni o capitală de regiune cu prestanță în istoria României. Orașul (cu excepția cartierului Burdujeni) se află în regiunea istorică Bucovina, fiind localitate de frontieră austro-ungară și al doilea centru urban al Bucovinei ca mărime și importanță după capitala Cernăuți.

Bucovina are o identitate proprie, aici trăiesc români bucovineni cu particularități economico-sociale incontestabile, ea putând fi o euroregiune distinctă alături de Moldova.

Argumente economice. În România, între anii 1997 - 1998, unitățile administrativ - teritoriale organizate la nivel județean s-au asociat în mod voluntar, conturându-se opt regiuni de dezvoltare și tot atâtea agenții de dezvoltare regională. Suceava face parte din Regiunea de dezvoltare Nord-Est, alături de Bacău, Botoșani, Iași, Neamț și Vaslui, singura regiune cu peste 3 milioane de locuitori. Acest model s-a dovedit neproductiv, deoarece Regiunea de Nord-Est a rămas cea mai săracă zonă, cu cel mai mic P1B pe cap de locuitor, și pe locul 3 în UE, în același clasament, după alte două regiuni din Bulgaria. Acest lucru demonstrează că un asemenea mod de organizare nu funcționează în beneficiul unei creșteri economice care să ridice nivelul de trai al cetățenilor din zona de Nord-Est a României.

O posibilă regiune Bucovina formată din județele Suceava și Botoșani, cu o populație de 1,3 milioane locuitori, s-ar încadra în categoria acelor entități teritoriale naționale, cu o populație cuprinsă între 800 mii și 3 milioane de locuitori, constituite special pentru a fi implementată politica de dezvoltare regională. Avem în vedere și trecutul comun al celor două județe în fosta regiune Suceava.

Modelul Poloniei, țară dată ca exemplu, prin faptul că, prin actuala ei organizare administrativ-teritorială, a absorbit 90% din fondurile europene disponibile, nu este relevant, în contextul în care, în momentul aderării la Uniunea Europeană, euroregiunile funcționau deja în această țară.

Moldova de N-E sau Moldova de Nord nu constituie un model, având în vedere că este o regiune extrem de mare, incapabilă să rezolve dezechilibrele dintre mediul rural, foarte slab dezvoltat economic, și cel urban, mult mai dezvoltat. Moldova este deja o regiune cu mari dezechilibre între zone, care, din 1998, a rămas cea mai săracă provincie a României, ceea ce arată clar că nu este un model de succes.

Posibile modele sunt din zonele Galați - Brăila sau Timișoara - Arad, având în vedere că între Suceava și Botoșani există deja o funcționalitate, care în cadrul unei regiuni mari s-ar rupe.

Suceava este județul cu cea mai mare suprafață împădurită din România (53% din suprafața teritoriului).

Argumente academice: centru universitar de prestigiu, Universitatea "Ștefan cel Mare" instruiește peste 13.000 de studenți, având un campus universitar cu o capacitate de peste 1.000 de locuri, aflat într-o continuă dezvoltare. Istoria acestei instituții de învățământ superior ne-a demonstrat că, atâta vreme cât institutul de învățământ superior de la Suceava s-a aflat sub autoritatea Iașiului, el nu s-a putut dezvolta din niciun punct de vedere, deși avea toate resursele.

Ulterior, după 1990, dobândind statutul de universitate, instituția academică suceveană a avut o dinamică de dezvoltare impresionantă. Dorim ca Suceava să-și păstreze universitatea și să se dezvolte ca centru universitar strategic pentru zonă. Studenții și profesorii de la universitatea din Suceava obțin permanent numeroase recunoașteri internaționale.

Argumente strategice: Aeroportul Internațional "Ștefan cel Mare" se află la doar 12 km de municipiul Suceava. Vama Siret se află la aproximativ 40 km de municipiul Suceava.

Argumente culturale: pe agenda administrației locale a județului Suceava se află, anual, peste 160 de manifestări culturale, din care peste 100 se desfășoară în municipiul Suceava. Cele mai importante evenimente culturale recunoscute național și internațional organizate la Suceava sunt: Concursul internațional de interpretare instrumentală "Lira de Aur"; Concursul național de artă plastică "Ion Irimescu"; Festivalul național al ouălor încondeiate; Festivalul european al artelor "Ciprian Porumbescu"; Festivalul de artă medievală "Ștefan cel Mare"; Festivalul "Cântecele neamului"; Salonul internațional de artă fotografică "Bucovina - mileniul 3"; Forumul "Dialog bucovinean" și multe, multe altele.

Argumente turistice: Bucovina pune la dispoziție peste 10.000 locuri de cazare (pensiuni, hoteluri, camping). Principala atracție turistică este vizitarea mănăstirilor pictate, construite la sfârșitul secolului al XV-lea și începutul celui de-al XVI-lea. Nu le mai nominalizez.

Cele mai importante proiecte turistice din Bucovina aduc anual mii de turiști (Paște în Bucovina, Hora Bucovinei, Târgul de Sânziene, Pelerini în Bucovina, Crăciun în Bucovina). În fiecare an, în zilele de 14 și 15 august are loc la Cacica un pelerinaj impresionant, la care iau parte peste 20.000 de pelerini, care se roagă, ascultă și meditează la cuvântul lui Dumnezeu.

Bucovina înseamnă tradiții și obiceiuri păstrate nealterate: olărit, încondeierea ouălor, țesut, prelucrarea lemnului și a pielii.

În concluzie, pentru ca standardele UE să fie respectate și vocea sucevenilor să fie auzită, vă rog să nu vă supărați, stimați colegi, dacă voi reveni, săptămânal, cu această chestiune, la ordinea zilei, atât de importantă pentru România de astăzi și de mâine, pentru fiecare român, argumentele sucevenilor trebuie să ajungă pe masa guvernanților și decidenților politici.

Întotdeauna românii s-au unit la momentele grele și, cu siguranță, o vor face și de această dată, în pragul unui nou profil al hărții României, de care avem nevoie ca stat membru al Uniunii Europene, pentru o integrare reală și credibilă în marea construcție europeană, pentru o creștere a șanselor noastre în acest spațiu comun.

Reorganizarea administrativ-teritorială reprezintă primul mare moment de solidarizare a românilor după intrarea în Uniunea Europeană. Va trebui să se țină cont și de voința noastră.

Vă mulțumesc și îmi cer scuze pentru depășirea timpului alocat.

Video in format Flash/IOS

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Mulțumesc, doamnă deputat. Nu vă faceți griji, avem timp destul pentru toate declarațiile politice, deoarece de aceea suntem în Parlamentul României.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 17 octombrie 2019, 11:27
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro