Giureci-Slobodan Ghera
Giureci-Slobodan Ghera
Ședința Camerei Deputaților din 4 iunie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.76/04-06-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
10-10-2019 (comună)
08-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 04-06-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 iunie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.12 Giureci-Slobodan Ghera - declarație politică referitoare la măsurile anunțate de Ministerul Educației Naționale;

   

Domnul Eduard Raul Hellvig:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

Invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, pe domnul deputat Ghera Giureci-Slobodan.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Ministerul Educației Naționale a anunțat intenția sa de a introduce învățământul obligatoriu de la vârsta de 5 ani - adică introducerea obligativității înscrierii la grădiniță, precum și scăderea vârstei pentru studierea celei de a doua limbi străine în școli.

Astfel, dacă până în prezent a doua limbă străină era introdusă în sistemul de învățământ din clasa a V-a, intenția este ca, pe viitor, elevii să studieze ce de-a doua limbă străină din clasa a treia.

Cele două măsuri sunt salutare în condițiile în care ținem cont de câteva aspecte deosebit de importante. Conform unui studiu realizat anul trecut, rata analfabetismului declarat este de aproximativ 10%, în timp ce sociologii declară că rata reală a acestui fenomen ar putea trece de 15%, în condițiile în care există multe persoane care nu recunosc acest lucru.

Scăderea vârstei de școlarizare obligatorie, ar aduce un plus la creșterea nivelului de alfabetizare. Alfabetizarea este un drept al omului și face parte din educația de bază, fiind esențială în lupta împotriva sărăciei, a reducerii mortalității printre copii, a egalității între sexe și asigurarea dezvoltării durabile, a păcii și democrației.

În ceea ce privește introducerea spre studiu a celei de a doua limbi străine mai devreme, adică începând cu clasa a III-a, această măsură este de natură să pregătească mai bine elevii pentru deschiderea către Europa, pentru o integrare mai ușoară și mai normală în societatea europeană.

Cunoașterea a două limbi străine va oferi oricărui tânăr român o lejeritate mai mare în accesarea unor sisteme de învățământ europene, precum și o creștere a siguranței de sine în relaționarea cu tinerii din alte țări.

Ca reprezentant al minorității croate în Parlamentul României, salut deciziile amintite mai sus. Suplimentar, cred că ar fi de dorit ca în zonele în care există minorități să existe posibilitatea ca și copiii populației majoritare, adică elevii români, să poată opta, dacă doresc, pentru învățarea limbii minorităților din zona respectivă unde trăiesc, ca cea de-a două limbă străină.

În acest fel, ar crește gradul de coeziune socială, precum și gradul de comunicare între copii.

Mai mult decât atât, consider că, pe lângă aceste măsuri, absolut salutare, este necesară demararea unor acțiuni de modificare legislativă, pentru susținerea instituțiilor de învățământ cu predare în limbile minorităților naționale.

Este și cazul școlilor cu predare în limba croată, exemplu fiind cele din comuna Carașova, unde există Liceul bilingv româno-croat, dar și școlile din satele Nermet, Iabalcea, comuna Lupac, satele Rafnic, Clocotici și Vodnic. Acordarea unor finanțări juste, care să susțină acest tip de învățământ, reprezintă condițiile de bază pentru promovarea și conservarea limbii, tradițiilor și a obiceiurilor minorităților naționale.

Vă mulțumesc.

Ghera Giureci-Slobodan - deputat Uniunea Croată din România.

Video in format Flash/IOS

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 14 octombrie 2019, 4:41
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro