Constantin Avram
Constantin Avram
Ședința Camerei Deputaților din 4 iunie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.76/04-06-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 04-06-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 iunie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.24 Constantin Avram - declarație politică intitulată "Amnistia fiscală, o soluție pentru România?";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

   

Domnul Constantin Avram:

"Amnistia fiscală, o soluție pentru România?"

Amnistia fiscală reprezintă o măsură care ar putea să dezvăluie bugetului statului și populației sume mari de bani realizate ilicit. Mă refer la anumiți cetățeni ai României, care au încercat de-a lungul timpului, și mulți dintre ei au și reușit, să își ascundă averile realizate ilicit, pe care le-au depus în diferite conturi din afara țării, prejudiciind astfel bugetul național, prin neplata impozitelor aferente. Introducerea procedurii amnistiei fiscale în aceste situații ar însemna realizarea unui compromis, în sensul că s-ar accepta eludarea legii, în schimbul colectării unor venituri imediate la bugetul statului.

Există o serie de state care au recurs la această metodă de amnistie fiscală pentru a-și repatria banii depozitați în băncile din afara țării. Pe fondul actualei crize economice și financiare, se pare că ar putea fi o soluție de urmat și pentru țara noastră. Proceduri de amnistie fiscală au avut loc în Italia, unde rezultatul a fost aproape 100 de miliarde euro aduși suplimentar la buget, Germania, Elveția sau Statele Unite ale Americii. Punctual pentru Italia, amnistia s-a pus în practică ca fiind o măsură de tip anticriză. Executivul italian a impus o penalitate de 5% asupra fondurilor repatriate sau declarate și deținute de cetățenii italieni în străinătate. Penalizarea s-a plătit la capitalul avut în afara Italiei până la 31 decembrie 2008 și repatriat sau declarat între 15 octombrie 2009 și 15 aprilie 2010. Cu toate că inițial s-a estimat că măsura de amnistie fiscală ar conduce la atragerea unei sume totale de circa 50 miliarde de euro, fondurile "repatriate" au fost în final, foarte interesant, aproape dublu decât previziunea, respectiv 95 de miliarde euro.

De curând, și Parlamentul de la Ankara a adoptat o lege prin care se prevede reducerea de la 40% la maximum 2% a taxei percepute de stat pentru repatrierea averilor deținute de cetățenii turci în străinătate. Acest act normativ stipulează ca statul turc să nu cerceteze modul ilegal în care au fost dobândite averile respective! Conform analiștilor turci, bugetul țării ar urma astfel să se majoreze, în urma acestei decizii, cu circa 100 de miliarde de euro!

Amnistia fiscală ar putea reprezenta o soluție pentru lipsa acută a resurselor bugetare și în România. În elaborarea acestui deziderat statul ar trebui să discearnă dacă nu cumva ar fi pus ulterior la zid de către populație, care ar putea reproșa, pe bună dreptate, un previzibil eșec al luptei împotriva corupției, a marilor fraude și a evaziunii fiscale.

Consider că amnistia fiscală ar putea reprezenta totuși o soluție pentru România, având în vedere adâncirea crizei europene, lipsa banilor, dar și lupta fără sfârșit dintre autoritățile statului și economia gri. Resursele de care are nevoie România pentru depășirea situației ingrate actuale și pentru acoperirea deficitului bugetar ar putea fi, așadar, un balon de oxigen demn de luat în seamă. S-ar impune o dezbatere publică pe acest subiect, având în vedere o potențială ipoteză conform căreia revenirea unor sume mari de bani înapoi în România nu s-ar putea realiza cu același succes, precum cel din Italia sau Turcia. Populația ar trebui consultată pe marginea acestei teme delicate, o asemenea decizie, neîndoios necesară, având un caracter coercitiv atunci când se bazează pe o mare aderență din partea oamenilor.

Tema amnistiei fiscale rămâne încă în discuție și analiză și referitor la IMM-uri, îndeosebi teoria conform căreia măsura respectivă ar fi oportună pentru salvarea mediului de afaceri și a capitalului autohton. În acest fel, în opinia mea, am avea posibilitatea de a salva de la insolvență și faliment puținele societăți care mai rezistă în sălbatica noastră economie de piață.

De asemenea, dacă în cazul averilor obținute ilicit în România și depozitate afară și al salvării firmelor avem încă semne de întrebare asupra oportunității acordării amnistiei fiscală, susțin cu tărie că o asemenea măsură se impune pentru cel puțin o categorie a populației. Îmi permit să îmi exprim părerea că statul român trebuie să identifice o soluție pentru bătrânii care, prin diverse situații, au ajuns să fie executați silit și să își piardă casele în care locuiesc. Există multe cazuri în România de oameni în vârstă aproape de a-și pierde locuințele, nu neapărat din cauza datoriilor către stat, ci a majorărilor și penalizările puse de Fisc pentru sumele inițial derizorii pe care le-au avut de achitat. Cred cu tărie că statul este obligat să găsească o soluție de compromis pentru persoanele în vârstă aflate în aceste situații-limită, iar ștergerea sumelor datorate ar fi un pas spre normalitate. În fond și la urma urmei, nu acești bătrâni fără posibilități de a mai munci sunt marii evazioniști ai României...

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 19 octombrie 2019, 3:03
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro