Claudia Boghicevici
Claudia Boghicevici
Ședința Camerei Deputaților din 4 iunie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.76/04-06-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
10-10-2019 (comună)
08-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 04-06-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 iunie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.44 Claudia Boghicevici - declarație politică despre: "Cum încurajăm productivitatea la locul de muncă prin condițiile de accesare a fondurilor europene";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

   

Doamna Claudia Boghicevici:

"Cum încurajăm productivitatea la locul de muncă prin condițiile de accesare a fondurilor europene."

Una dintre condițiile principale pentru accesarea fondurilor europene nerambursabile este crearea de locuri de muncă. Majoritatea programelor cu finanțare europeană prevăd, drept condiție obligatorie sau criteriu de selecție cu punctaj mare, angajarea unui anumit număr de persoane, 3, 5, 7 sau mai multe, în condițiile prevăzute de lege, cu carte de muncă, pentru o perioada de minim 3-5 ani de la încheierea proiectului etc.

Or, în cazul unor proiecte cu finanțare nerambursabilă de 200.000 euro - cum a fost măsura 312 a Programului PNDR pe agricultură sau cum este în prezent schema de ajutor de stat de minimis - să angajezi între 5 și 7 oameni pentru a folosi cele câteva utilaje sau echipamentele achiziționate prin proiect (suma nu este atât de mare încât să fie vorba de echipamente de mare complexitate) poate fi un efort prea mare pentru un start-up, un IMM sau orice întreprinzător care are nevoie de fonduri europene pentru a-și dezvolta activitatea.

Pus în fața acestei situații, beneficiarul va căuta alternative pentru a bifa numărul de locuri de muncă și pentru a "împușca" punctajul: fie va angaja oameni formal, fără ca aceștia să presteze vreo activitate pentru firma lui, fie va alege cantitatea în detrimentul calității, preferând să angajeze mai multe persoane mai slab pregătite pe salariul minim, în detrimentul angajării unor profesioniști cu pretenții salariale mai mari.

Programe care ar trebui să stimuleze competitivitatea (cum e cazul POS CCE - Programul operațional sectorial pentru creșterea competitivității economice) ajung să aibă efectul contrar: în loc să încurajeze performanța la locul de muncă, încurajează crearea de cărți de muncă fără acoperire în productivitate, stimulează munca prost plătită și slabă calitativ. Condițiile de finanțare pentru multe dintre aceste programe, așa cum sunt acum, nu sunt gândite corect, nu sunt eficiente. Nu ceri crearea de locuri de muncă fără a ține cont de câți angajați poate susține beneficiarul sau de câți angajați are nevoie pentru exploatarea investiției, nu ceri pregătirea oamenilor neștiind dacă există locuri de muncă pentru ei, nu ceri înființarea de incubatoare de afaceri fără a te asigura că există interes pentru antreprenoriat în regiunea vizată.

Problema ineficienței este probabil cea mai gravă problemă românească în acest moment și este o problema structurală, la nivel național. Lucrurile se fac "ca să fie făcute", de ochii lumii (ai Comisiei Europene, în cazul nostru). Ne cer să creăm locuri de muncă? Creăm locuri de muncă, facem cum facem numai să dea bine la raport, chiar dacă aceste locuri de muncă nou create sunt artificiale, fără acoperire în muncă, fără a fi justificate de o strategie de dezvoltare națională, corelată cu o strategie națională de ocupare.

În iunie 2012, premierul Ponta declara că prioritate la finanțare pe fonduri structurale de coeziune, în perioada 2014-2020 în România, vor avea proiectele care vor crea cele mai multe locuri de muncă. De acord, reducerea șomajului este prioritatea Europei și a noastră., dar domnul Ponta și guvernul pe care-l conduce ar face bine să gândească problema în profunzime, pentru că obligând beneficiarii să angajeze peste puterile lor, îi forțează pe aceștia să recurgă la soluții alternative: să plimbe cărți de muncă de la o firmă la alta, să dea afară salariați pentru a-i angaja peste câteva luni în cadrul proiectului etc.

Ne furăm singuri căciula. Proiectele de succes înseamnă investiții competitive pe piață, care duc la dezvoltarea întreprinderii, creșterea volumului de activitate și a necesarului de forță de muncă, deci, automat, la noi angajări pentru a susține activitatea sporită. Acesta este parcursul natural într-o economie sănătoasă, nicidecum parcursul dictat de grilele de evaluare.

Ne lipsește o viziune pe termen lung care săpermită astăzi crearea bazei pentru creșterea de mâine și pentru atingerea unui echilibru structural. Trebuie rezolvate, în primul rând, problemele sistemice, altfel absorbția banilor europeni nu va avea un impact semnificativ chiar dacă toți indicatorii sunt atinși (pe hârtie).

Nu este suficient să inventăm ministere și structuri, să schimbăm oameni și organigrame, să mutăm atribuții de la o autoritate de management la alta sau să plimbăm proiecte de la un organism responsabil la altul. Nu este suficient să schimbăm fraze din pix pentru a da altă interpretare ghidurilor sau să reinventăm criterii și condiționalități. Acestea sunt și ele necesare într-o anumită măsură, pentru a îmbunătăți performanța în managementul fondurilor, dar dacă nu intervenim la bază, asupra problemelor mari, structurale, fiasco-ul accesării fondurilor europene va continua în România și după 2014.

Guvernul, prin diferitele comitete, are rolul de a identifica acele domenii de intervenție care pot genera în mod susținut creștere economică și de a prioritiza investițiile la nivel sectorial și regional, astfel încât următoarele programe operaționale să fie create în conformitate cu prioritățile reale de dezvoltare ale României.

Astăzi, când vorbim de rezultatele slabe în materie de absorbție a fondurilor europene, nu mai putea invoca lipsa de experiență. Avem deja ani 7 ani în spate ca beneficiari ai fondurilor structurale și de coeziune, ani în care dacă nu am performat potrivit așteptărilor, cel puțin am avut lecții de învățat, am simțit efectele pe pielea noastră și mă încăpățânez să cred că vom ști să folosim această experiență în beneficiul nostru.

Pentru a avea rezultate mai bune în următoarea perspectivă financiară, avem nevoie de stabilirea unor ținte de dezvoltare reale pentru perioada 2014-2020 și de integrarea obiectivelor de politici publice finanțabile din fonduri europene cu cele finanțate la nivel național. Anul 2013 este ultima șansă pentru a gândi o astfel de strategie și mizez pe responsabilitatea și buna-credință a celor care alcătuiesc politicile și trasează planurile de acțiune, că nu se vor rezuma la traducerea și "adaptarea" documentelor și strategiilor elaborate de Comisie, ci că vor elabora programe de dezvoltare specific României, după ce vor fi studiat nevoile de dezvoltare reale ale țării.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 14 octombrie 2019, 4:07
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro