Tudor Ciuhodaru
Tudor Ciuhodaru
Ședința Camerei Deputaților din 4 iunie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.76/04-06-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
10-10-2019 (comună)
08-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 04-06-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 iunie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.56 Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - "Bârlad - cea mai mare acțiune împotriva gazelor de șist";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

   

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Bârlad - cea mai mare acțiune împotriva gazelor de șist"

România nu are în prezent un act normativ pentru reglementarea explorării și exploatării gazelor de șist și nici nu interzice explorarea și exploatarea gazelor de șist. Moratoriul privind obținerea de avize și autorizații în acest domeniu a expirat în decembrie 2012.

Multiplele controverse legate de beneficiile și riscurile legate de valorificarea gazelor de șist, absența unor studii de impact, precum și dorința cetățenilor au dus la un proiect de act normativ ce își propune reglementarea situației juridice în acest domeniu pe baza directivelor europene. Am depus și la Bârlad un proiect de hotărâre de consiliu local care vizează aceleași obiective, dar autoritățile locale temporizează introducerea acestuia pe ordinea de zi.

Proiectul legislativ prevede interzicerea utilizării fracturării/fisurării hidraulice pentru explorarea și exploatarea hidrocarburilor gazoase sau lichide pe teritoriul României și pe platforma teritorială a Mării Negre. Totodată, se prevăd sancțiuni pentru cei care utilizează această tehnică. Fapta de a utiliza fracturarea/fisurarea hidraulică constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la trei la cinci ani sau cu amendă de la 1.000.000 la 2.000.000 de lei pentru persoanele juridice sau de la 25.000 la 50.000 de lei pentru persoanele fizice.

Această lege îi obligă pe titularii licențelor de explorare exclusivă a zăcămintelor de hidrocarburi gazoase sau lichide să trimite un raport privind tehnica utilizată în explorare către autoritatea competentă ce le-a emis licența de explorare exclusivă și anularea licențelor și sancționarea celor care nu fac acest lucru în interval de 30 de zile.

Conform acestui act normativ fapta de a nu raporta în maximum 30 de zile autorității competente tehnica utilizată în explorarea zăcămintelor de hidrocarburi constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la trei ani sau cu amendă de la 50.000 la 1.000.000 de lei pentru persoanele juridice sau de la 5.000 la 15.000 de lei pentru persoanele fizice.

Fracturarea hidraulică (fracking) este o tehnică extrem de controversată, utilizată pentru valorificarea zăcămintelor de hidrocarburi (gazoase sau lichide) aflate în șisturi (roci laminate) din zona continentală sau maritimă, constând în injectarea cu mare presiune a unei importante cantități de apă amestecată cu nisip și compuși chimici în scopul fragmentării rocilor pentru a elibera gazul natural existent în acestea.

Multiplele controverse se referă atât la efectele asupra mediului, fiind invocate consumul uriaș de apă, 35.000 de metri cubi doar pentru inițiere, poluarea apei freatice și a aerului, distrugerea unei uriașe zone de teren, a florei și a faunei, scoaterea unor importante suprafețe din circuitul agricol sau producerea de cutremure și alunecări de teren, tratarea dificilă a apelor reziduale, precum și efectele nocive asupra sănătății, întrucât fluidul utilizat conține 750 de substanțe chimice, din care cel puțin 38 de substanțe extrem de toxice și 8 cancerigene.

Parlamentul European susține dreptul fiecărui stat de a lua decizii privind valorificarea gazelor de șist, dar recomandă prudență maximă în avizarea exploatării combustibililor fosili neconvenționali până la stabilirea exactă a riscurilor legate de utilizarea acestei tehnici și a unei legislații europene adecvate în acest domeniu.

Deciziile pe tema gazelor de șist trebuie să fie bazate în primul rând pe studii de impact serioase și acceptate de toți factorii, în acord cu dorințele cetățenilor, și nu sub influența politicilor de lobby.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 14 octombrie 2019, 2:45
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro