Miron Ignat
Miron Ignat
Ședința Camerei Deputaților din 4 iunie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.76/04-06-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
14-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 04-06-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 iunie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.68 Miron Ignat - intervenție cu tema: "Alfabetul chirilic";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

   

Domnul Miron Ignat:

"Alfabetul chirilic"

Istoria poporului slav a avut o ascensiune mare, raportată la migrația și contactele culturale cu celelalte organizații tribale din spațiul estic european. În perioada secolelor al VII-lea și al IX-lea au apărut marile orașe slave Novgorod și Kiev, unde s-au format primele organizații tribale din spațiul estic european și au dat naștere la dezvoltarea statului slav.

În urma invaziilor hunilor, bulgarilor și avarilor ce au devastat Europa, slavii s-au infiltrat în centrul și răsăritul Europei, fiind atestați sub denumirea de "scavini", în secolul al VI-lea, după afirmațiile istoricilor Iordanes și Procopius din Cezareea. În secolul al VII-lea, slavii au pătruns la sud de Dunăre și au ajuns în jurul Peloponezului să-și concentreze cea mai mare parte a populației slave. De atunci, au fost înființate comunitățile creștine în Moravia, datorită celor doi frați, Sfinții Apostoli Chiril și Metodie, care după terminarea misiunilor diplomatice și-au început activitatea.

Cei doi frați au fost crescuți înr-o zonă bilingvă, cu vorbitori de slavonă și greacă, și au ajuns să cunoască aprofundat cele două limbi. Au compus alfabetul glagolitic pentru a putea traduce și răspândi Evanghelia în limba slavilor, slavi care erau împărțiți în mai multe grupuri etnice și care au răspândit creștinismul până la ruși. Mai târziu, alfabetul glagolitic s-a dezvoltat în alfabetul chirilic, care este folosit și în prezent în unele limbi slave.

Sfinții Chiril și Metodie au avut o misiune grea, deoarece până atunci slavii se exprimau printr-un limbaj relativ limitat, având o viață agricolă și militară. Primul contact spiritual al slavilor cu credința creștină a fost făcut prin traducerea Evangheliei în limba slavă. Cea mai mare dificultate a fost când traducătorii trebuiau să transpună limbajul teologic din originalele grecești în cel slav, care era foarte sărac în termeni religioși. Transmiterea textelor bizantine către Rusia a fost efectuată în două faze istorice. Prima a început odată cu convertirea Rusiei la creștinism, în veacul al XI-lea, când primul stat slav bulgar a fost desființat și a durat câțiva ani până la formarea celui de-al doilea stat bulgar, în anul 1185. A două fază istorică de deplasare a textelor slavone către Rusia a început în secolul al XIII-lea, pe vremea când Rusia a reluat contactele cu Bizanțul și cu țările slave sudice. Această etapă s-a numit "a doua influență sud-slavă în Rusia".

Alfabetul slav, numit glagolitic și apoi chirilic, a fost compus la mănăstirea Olimp din Bithynia în anul 855. Activitatea celor doi a fost intensă, recunoscută și apreciată de papa Nicolae, care i-a invitat la Roma. Înainte de sosirea lor la Roma, papa Nicolae a murit și a fost succedat de Adrian al II-lea, care a fost receptiv la activitatea celor doi sfinți, a aprobat folosirea limbii chirilice în cultul bisericii și le-a cerut să-și continue activitatea. Astfel, Constantin, spre sfârșitul vieții sale, a îmbrăcat haina monahală și a primit numele de Chiril, iar Metodie (Mihail) a fost hirotonit ca episcop al Moraviei și Pannoniei.

Alfabetul chirilic sau slavon, zis Azbuka, după denumirea tradițională a primelor două litere (az și buche) va rămâne în istorie. Chirilica sau slavona veche a fost folosită ca limbă de redactare a textelor bisericești, ca dialect al popoarele slave, ca limbă străină la români. Astfel, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, s-a renunțat la alfabetul chirilic și s-a adoptat alfabetul latin.

Numele celor doi sfinți a fost cunoscut în istoria bisericii, în viețile sfinților și în istoria creștinismului ca Apostolii slavilor sau ca cei întocmai cu Apostolii".

S-au împlinit 1150 ani de la crearea alfabetului chirilic, simboluri care au dus la dezvoltarea unui orizont literar și cultural slav.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 16 octombrie 2019, 3:36
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro