Mihai Weber
Mihai Weber
Ședința Camerei Deputaților din 4 iunie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.76/04-06-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
22-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 04-06-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 iunie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.71 Mihai Weber - declarație politică privind "Regionalizarea României";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

   

Domnul Mihai Weber:

"Regionalizarea României"

Regionalizarea, unul dintre subiectele cel mai des întâlnite ale acestui an, a făcut un pas în față, în momentul în care Consiliul Consultativ pentru Regionalizare (CONREG) a publicat un raport ce vizează în mod direct reîmpărțirea României.

Potrivit acestui raport, regionalizarea României se va face în 7 sau 8 regiuni, luând în calcul migrația populației, stadiul de dezvoltare zonală, influențele culturale și, nu în ultimul rând, numărul de locuitori recomandat pentru fiecare regiune în parte.

Dacăne raportăm la modelul regionalizării din Polonia, țara cu cea mai mare rată de absorbție a fondurilor europene, România ar putea fi împărțită în regiuni cu o populație medie cuprinsă între 2,4 și 2,7 milioane de locuitori, această împărțire realizându-se în funcție de numărul de regiuni.

Construirea regionalizării din 2013 în România și prin raportare la modelul polonez statuat prin reforma din 1988 trebuie să aibă în vedere, pe lângă situațiile de similaritate, și situațiile de diferențiere contextuală între cele două țări.

Raportul numit mai sus ne prezintă o hartă a României regionalizate, cu 7 sau 8 regiuni, în funcție de modul în care Bucureștiul va fi repartizat. Plecând de la acest raport, România va fi împărțită în: Muntenia-Sud, regiune care ar putea cuprinde și Bucureștiul (Regiunea 8), Dunărea de Jos (Regiunea Sud-Est), Moldova de Nord (Regiunea Nord-Est), Transilvania Centrală (Regiunea Centru), Transilvania de Nord-Vest (Regiunea Nord-Vest), Banat-Vest (Regiunea Vest), Oltenia.

Raportul CONREG ne evidențiază și modul în care este luat în calcul și nivelul de urbanizare al fiecărei regiuni în parte, înainte ca aceasta să fie instituționalizată. Regiunile Vest și Centru, cu puternică structurare funcțională, sunt și regiuni cu un grad de urbanizare ridicat. De adăugat este și că regiunile cu un grad redus de urbanizare vor adopta, ca regiuni administrative, o serie de politici adecvate pentru reducerea deficitului de ocupare nonagricolă a populației, de infrastructură de locuire modernă.

Județele componente Regiunii Centru sunt structurate pe rețelele funcționale care leagă Sibiul, Covasna și Harghita de Brașov, Harghita de Mureș, iar Mureș și Alba de Sibiu. În Regiunea Nord-Vest, printre principalele rețele de structurare se numără cele de la Bistrița-Năsăud, Sălaj și parțial de la Maramureș la Cluj, între Maramureș și Satu Mare. Nu este uitat nici Bihorul, județ orientat în afară, în special spre Timiș și Arad. În vest, Timișul este centrul de atracție maximă, forța pentru Arad, Caraș-Severin și Hunedoara.

Regionalizarea României va conduce în mod cert la reducerea decalajului dintre regiunile slab dezvoltate ale țării și cele dezvoltate, cu alte cuvinte, actualele județe care au un indice de producție ridicat ar urma să le tragăîn sus pe cele sărace, diferența de dezvoltare între județele aceleiași regiuni fiind în unele cazuri foarte mare.

Aducând serviciile publice alături de cetățenii țării și, bineînțeles, folosind în mod eficient resursele locale, programele europene și fondurile guvernamentale, vom reuși să dăm viață unui sistem funcțional, sistem care să ajute cetățeanul să o ducă mai bine, precum și realizarea unui grad mare de absorbție a fondurilor europene.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 23 octombrie 2019, 16:22
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro