Andrei-Valentin Sava
Andrei-Valentin Sava
Ședința Camerei Deputaților din 4 iunie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.76/04-06-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 04-06-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 iunie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.78 Andrei-Valentin Sava - declarație politică cu titlul: "Deținerea președinției SEECP este o șansă pentru România de a proiecta viziunea europeană asupra unui mediu regional tot mai instabil";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

   

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"Deținerea președinției SEECP este o șansă pentru România de a proiecta viziunea europeană asupra unui mediu regional tot mai instabil"

Luni, 3 iunie 2013, Parlamentul României a găzduit un dialog instituțional extrem de important pentru definirea viitoarelor direcții de politică externă a României. Pretextul a fost oferit de participarea premierului Victor Ponta, a ministrului afacerilor externe Titus Corlățean și a președintelui Senatului Crin Antonescu la ședința Comisiilor reunite pentru politică externă din Parlamentul României, ședință consacrată discutării ultimelor evoluții din dosarul Kosovo.

Din capul locului trebuie salutată deschiderea și maturitatea actualului Guvern în abordarea unor teme care deși la prima vedere par a aparține registrului politicii externe, ele sunt incidente și pentru modelarea rolului țării noastre în politica Uniunii Europene, deci cu consecințe directe asupra viitorului fiecărui cetățean român. În al doilea rând, trebuie spus că acest amplu efort de consultare angajat de Guvernul României potențează rolul extrem de important pe care România trebuie să îl joace în următorul an din poziția de stat care deține președinția anuală a SEECP - Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est, un forum politic de dialog regional tot mai influent în politica europeană.

Se pune întrebarea: cum trebuie să abordeze România responsabilitatea conducerii acestui organism? Cum poate România să contribuie prin acest nou statut la îmbunătățirea climatului regional într-un moment destul de tensionat politic? Care este principalul obiectiv al președinției României a SEECP, în măsura în care state membre ale acestui forum -Turcia, Republica Moldova, Serbia - au fost recent sau sunt în continuare afectate de un mediu de instabilitate politică la nivel intern?

Cred că sunt în asentimentul responsabililor din Guvernul României când afirm că deținerea președinției SEECP este o șansă pentru România de a proiecta viziunea europeană asupra unui mediu regional tot mai instabil. Într-o zonă în care suntem martorii protestelor violente de stradă la Istanbul, Ankara sau Izmir, sau schimbării capilor tuturor instituțiilor principale din stat, cum a fost cazul recent la Chișinău, sau anulării din motive de dispută diplomatică a unui summit extrem de important pentru regiune, cum era cel de la Ohrid, principalul liant de dialog și de acțiune este perspectiva integrării europene. Din acest punct de vedere, România este îndreptățită să joace un rol constructiv în Procesul de Cooperare în Europa de Est, ca stat membru UE cu un guvern puternic, cu un grad de încredere ridicat în rândul populației și cu un mediu economic stabilizat.

Un alt aspect important este suprapunerea președinției României la SEECP cu perioada campaniei pentru alegerile europene care vor avea loc în toată Uniunea Europeană în perioada mai-iunie 2014. Există, prin urmare, o perspectivă favorizantă pentru promovarea temelor și valorilor europene și în rândul statelor care acum se pregătesc de aderarea la UE, state care în același timp sunt parte a SEECP. Valorizarea temelor europene în cadrul SEECP poate conduce la normalizarea și stabilizarea mediului politic în interiorul regiunii. Este în acest sens de dorit ca pe timpul președinției României incidente diplomatice ca cele legate de summitul de la Ohrid să nu se repete. Este în același sens de dorit ca perspectiva europeană a Republicii Moldova să fie promovată și prin instrumentele oferite de SEECP, cu atât mai mult cu cât criza politică de la Chișinău pare a fi în sfârșit depășită. Rezultatele summitului de la Vilnius din toamna acestui an pot fi pentru Republica Moldova proba ireversibilității drumului său proeuropean, iar România poate fi partenerul optim de drum inclusiv prin rolul său de stat care deține președinția SEECP până în iunie 2014.

În ultima parte a declarației mele vreau să vă vorbesc despre tema principală a întâlnirii de ieri, mai sus evocată. Este vorba de sensibilul subiect legat de recunoașterea independenței Kosovo în condițiile noului Plan de normalizare a relațiilor dintre Pristina și Belgrad, semnat la Bruxelles în aprilie 2013. Și din perspectiva deținerii președinției anuale a SEECP, poziția României în acest dosar trebuie acomodată intereselor de proiectare a valorilor europene în regiune. Întrebarea legitimă care se pune este în ce măsură România poate reprezenta viziunea Uniunii Europene în demersurile sale de sprijinire a integrării europene a Balcanilor de Vest dacă, la acest moment, în dosarul Kosovo, suntem parte a unei minorități de 5 state care nu recunosc independența Pristinei? Sigur, se poate răspunde nuanțat la această întrebare, se poate articula un plan în mai mulți pași prin care actuala poziție a României în raport cu problematica recunoașterii independenței Kosovo să fie flexibilizată. Precedente există. State ca Grecia și Slovacia, deși nu au recunoscut oficial independența, au sprijinit accesul Kosovo în instituții ca Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Acordul dintre Serbia și Kosovo din aprilie 2013 poate deschide noi punți de colaborare, iar România nu își poate menține un punct de vedere rigid. A trece peste marote de tipul "recunoașterea Kosovo este un precedent pentru Transilvania" ar fi un bun exemplu de maturitate pentru țara noastră. A trece peste clișee de genul "Serbia este singurul vecin cu adevărat prieten al României" ar fi o recunoaștere a faptului că, după mai mult de 20 de ani de ignorare a drepturilor comunităților românești din Serbia, tocmai perspectiva integrării europene le poate ameliora statutul și în rândul acestor comunități.

În problema Kosovo vorbim de o decizie grea, o decizie care în primul rând trebuie să întrunească consensul național, așa cum îndeobște a fost cazul în ultimii 13 ani pe scena politică românească, indiferent de tensiunile sau crizele politice de moment. Așa cum a demonstrat deja, Parlamentul poate susține la nivelul dialogului bilateral parlamentar demersul de proiectare a viziunii europene asupra regiunii și poate face acest lucru și în problema Kosovo. Partidul pe care îl reprezint în Parlament a dat el însuși proba maturității și schimbării în bine în abordarea problematicii europene. De la partidul care la sfârșitul anilor ’90 se opunea intervenției NATO în Serbia, PSD a ajuns astăzi principalul partid promotor al valorilor europene, partidul care a încheiat toate negocierile cu Uniunea Europeană, partidul care a semnat prin reprezentanții săi din Guvern aderarea României la NATO. Poziția României în dosarul Kosovo nu poate excede cadrului de valori și angajamente ale Uniunii Europene. Trebuie să începem acest dialog intern pentru a agrea de comun acord un nou drum în politica noastră externă. Un drum în care România să fie de partea marii majorități a partenerilor din familia europeană, putându-și astfel proiecta interesele. Un drum în care ne reprezentăm interesele naționale în cadrul Uniunii Europene, dar fără a leza printr-o atitudine rigidă. Deținerea președinției SEECP este un test important în această nouă direcție și sunt convins că prin parteneriatul solid dintre un premier respectat în Europa, ca domnul Victor Ponta, un minister de externe performant, cum este cel condus de domnul Titus Corlățean, și un parlament cu adevărat implicat, putem valorifica la maximum această responsabilitate.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 18 octombrie 2019, 4:59
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro