Cornel-Mircea Sămărtinean
Cornel-Mircea Sămărtinean
Ședința Camerei Deputaților din 4 iunie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.76/04-06-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-10-2019
08-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 04-06-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 iunie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.85 Cornel-Mircea Sămărtinean - declarație politică având subiectul "Fondurile pentru consolidare antiseismică, decimate de actualul Guvern USL";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

   

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

"Fondurile pentru consolidare antiseismică, decimate de actualul Guvern USL"

Guvernul va reduce la jumătate, în următorii trei ani, cuantumul fondurilor de la bugetul de stat destinate primăriilor pentru lucrări de consolidare a blocurilor cu risc seismic. Asta deși experții au atenționat de multe ori că numeroase imobile sunt în pericol iminent de prăbușire în caz de cutremur. Este și cazul Timișoarei, unde se estimează că aproape 600 de blocuri au un risc mare de prăbușire în caz de cutremur. Pe de altă parte, nici municipalitatea timișoreană nu a excelat cu derularea unor proiecte de acest gen în ultimii ani.

Fondurile prevăzute să fie alocate de la bugetul de stat în următorii trei ani pentru consolidarea clădirilor cu risc de prăbușire în caz de seism sunt cele mai mici din "istoricul recent". Pentru acest an se estimează că vor fi cheltuite zece milioane lei pentru consolidarea blocurilor cu risc seismic.

Estimarea asumată pentru următorii trei ani relevă, însă, că alocarea de la bugetul de stat va fi redusă la jumătate, respectiv la 4 milioane de lei în 2014, 4,5 milioane de lei în 2015 și 5 milioane de lei în 2016. Tăierea de fonduri este pregătită în contextul în care în 2011 era anunțat că pentru consolidarea blocurilor vor fi alocate câte 20 de milioane de lei atât în 2013, cât și în 2014.

Într-un document oficial redactat încă din 2006, experții tehnici au avertizat Guvernul că lucrările de reducere a riscului seismic al clădirilor existente trebuie considerate ca fiind de interes național, deoarece un potențial cutremur de tipul celor înregistrate în 1977 sau 1940 ar putea produce pierderi mai mari, din cauza deteriorării în timp și majorării numărului de imobile grav afectate de seisme. În acel document se arăta că pe lista tuturor clădirilor care trebuie consolidate se află aproximativ 3.000 de imobile, dintre care 600 sunt încadrate în clasa I de risc seismic, iar clădirile vulnerabile sunt amplasate în special în București, în județele aflate sub influența zonei seismologice din Vrancea, în Banat și zona Făgărașului.

La aceste prognoze, deloc optimiste, s-a adăugat anul trecut un studiu făcut public de către reprezentanții Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale - asociația societăților de asigurare care vând polițe de asigurare obligatorie a locuințelor. Conform acestuia, un seism similar celui din martie 1977 ar putea duce la dispariția totală a 44.600 de locuințe. Cu o magnitudine de 7,2 pe scara Richter, seismul din 1977 a produs aproape 750.000 de locuințe afectate la nivelul României, iar daunele au însumat două miliarde de dolari. Este greu de spus ce efect va avea pe plan local această decizie a Guvernului de a diminua fondurile alocate pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat, pentru că Primăria Timișoara, de exemplu, nu a excelat în implementarea sau măcar inițierea unor proiecte de consolidare de acest tip, argumentul adus de fiecare dată în discuție fiind legat de faptul că mulți dintre proprietari ar fi refractari și nu doresc să se implice într-un astfel de demers.

Aceasta deși în România sunt în vigoare unele prevederi legislative de acest fel din spațiul comunitar, prevederi ce le dau posibilitatea proprietarilor din clădirile cu risc seismic ridicat să solicite realizarea de lucrări de consolidare, putând plăti statului contravaloarea acestora fără dobânzi mari aferente, pe o perioadă lungă. Însă pentru ca acest program să funcționeze este nevoie de o cooperare între asociațiile de locatari, autoritățile locale și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, care finanțează aceste lucrări. Din cele cunoscute de mine, lucrurile s-au oprit doar la nivelul asociațiilor de locatari.

La Timișoara, în clădirile din zona istorică a orașului, care au un risc crescut de prăbușire în caz de cutremur, proprietarii sunt de regulă pensionari. Aici au mai existat pe parcursul anilor dezbateri legate de inventarierea clădirilor cu risc seismic. Municipiul Timișoara este considerat, din acest punct de vedere, una dintre zonele cele mai vulnerabile, pentru că aici sunt multe clădiri istorice la care nu s-au mai făcut de foarte multă vreme lucrări de consolidare și care au o structură de rezistență șubrezită.

Deși la București sau la Iași s-au realizat inventarieri foarte clare privind clădirile cu risc seismic ridicat, la Timișoara lucrurile nu sunt bine definite. Direcția de Urbanism a Primăriei Timișoara a întocmit o listă provizorie a clădirilor multietajate din oraș, identificate cu risc seismic, listă ce conține 588 de blocuri, imobilele vizate fiind cele construite înainte de anul 1978. Conform acelorași estimări inițiale, cele mai expuse clădiri din Timișoara, în cazul unui cutremur de peste 5 grade pe scara Richter, sunt cele aflate în centrul istoric al orașului, ridicate în secolul al XVIII-lea, din zidărie și cărămidă. Un studiu al Institutului de Proiectări din Timișoara avertiza că, în oraș, din 40 de clădiri istorice analizate, majoritatea au un risc de peste 50% de prăbușire în cazul unui seism. Clădiri vechi cu risc seismic mare au mai fost identificate pe străzile Eugeniu de Savoya, Odobescu, Ștefan cel Mare, Martir S. Iordan și pe Intrarea Lupului.

Președintele Asociației Proprietarilor din Zone Rezidențiale din Timișoara a afirmat că trebuie impulsionați cumva proprietarii din clădirile cu risc seismic ridicat să se implice în lucrările de consolidare a imobilelor. Pe de altă parte, sunt și clădiri în zona centrală care sunt în totalitate în proprietatea unui întreprinzător care obține sume fabuloase din chirii. Acest tip de proprietar ar trebui, fără discuție, să suporte într-o măsură mult mai mare cofinanțarea lucrărilor de consolidare.

Zona Timișoarei, ca și a Banatului în general, este una imprevizibilă din punct de vedere seismic. Un lucru e sigur: în toate statele vest-europene se alocă fonduri mari pentru restaurarea și consolidarea clădirilor vechi, monumente istorice, care au un risc seismic ridicat. În România anului 2013 situația este total diferită. Într-un fel arată clădirile din centrul Vienei și în cu totul alt fel arată centrul Timișoarei. Se poate vedea din stradă că multe din clădirile din zona centrală a Timișoarei sunt șubrezite, iar de pe ele cad țigle, cornișe și alte elemente arhitectonice.

În concluzie, cu alocările bugetare reduse la jumătate, Timișoara rămâne și la acest capitol la stadiul de inventariere și studii.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 15 octombrie 2019, 4:48
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro