Marian Ghiveciu
Marian Ghiveciu
Ședința Camerei Deputaților din 4 iunie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.76/04-06-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 04-06-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 iunie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.97 Marian Ghiveciu - declarație politică având subiectul "Securitatea resurselor de apă";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

   

Domnul Marian Ghiveciu:

"Securitatea resurselor de apă"

În România, ecosistemele montane joacă un rol important în retenția apei și reglarea cursurilor de apă de suprafață. Să nu uităm că 2/3 din resursele de apă ale țării sunt asigurate de munții noștri împăduriți - de pădurile de munte.

Se spune, astfel, pe drept cuvânt, că pădurile bazinelor hidrografice montane și dealurile, sunt "casa apelor îmbelșugate și regulat curgătoare" (Gh.Ionescu-Șișești și M.Drăcea, 1920).

În memorabilele versuri eminesciene apare legătura dintre codru și apă, "Codrul - frate cu românul/De secure se tot pleacă/Și izvoarele îi seacă".

Existăși un proverb românesc, și anume: "Când distrugi pădurea îți seacă izvoarele".

Pădurea, prin prezența ei, prin procesele fiziologice ale componentelor ei influențează puternic procesele hidrologice și deci circuitul apei în natură.

Faptul că zona montanăîmpădurităîn proporție de 60% furnizează în jur de 2/3 din volumul mediu al apelor scurse (deși munții ocupă doar 21% din suprafața României) și participă la balanța hidrologică cu peste 45% din volumul total de apă confirmă din plin acest lucru.

Scurgerea apei rezultată din precipitații, a unei cantități de 100 m3 apă, este aproape de 6 ori mai mare în teren deschis, față de pădure.

Un hectar de teren împădurit poate înmagazina, în primii 50 de cm de la suprafață, o cantitate de apă din precipitații de 1.460 m3. Deci este justificată afirmația că "...pădurea, în complexitatea ei ecosistemică, reține o cantitate de apă egală cu aceea reținută de un baraj" (Resmeriță, 1983).

După unele cercetări FAO, s-a dovedit că pădurea reține de 3 până la 6 ori mai multă apă decât vegetația de pășune.

Pădurile au o influență pozitivăși asupra calității apelor, în sensul îmbogățirii acestora în ioni și al diminuării procentului de amoniac.

Intervențiile antropice asupra pădurii pot produce decalaje hidrologice și la mari distanțe (în spațiu și timp), care vor fi greu de suportat și acceptat de generațiile viitoare. Încălzirea globală, criza alimentarăși a resurselor de apă sunt provocări ce pot fi atenuate de om prin împăduriri.

Încălzirea globală generează criza alimentară. Se știe că prin ridicarea temperaturii mediului cu un grad Celsius peste temperatura optimă a anotimpului, se reduce producția de cereale cu 10%.

În timp ce temperaturile cresc, cantitățile de apă se micșorează, deoarece fermierii folosesc apa pentru irigații.

În timp ce solul și apa dispar, temperatura Pământului crește și criza alimentară în lume se adâncește. Ca urmare, poate apărea o geopolitică periculoasă a insuficienței hranei.

Populația globului este în continuă creștere. Se prognozează că la nivelul anului 2050 vom fi circa 9 miliarde de locuitori. Desigur, este greu de asigurat hrana pentru o asemenea populație, mai ales în condițiile reducerii producției agricole din cauza încălzirii globale.

Soluțiile pentru rezolvarea provocărilor amintite pot fi:

- mijlocul cel mai eficient îl constituie extinderea suprafețelor de terenuri ocupate cu vegetație forestieră. Rezervele de teren pentru împăduriri la nivel global se ridică la peste 1 miliard de hectare;

- un alt mijloc pentru împiedicarea crizei resurselor de apă în România îl constituie înăsprirea cadrului legal privind protecția bazinelor hidrografice și conștientizarea pe deplin a societății de importanța unei resurse naturale de apă care în prezent este ieftină și abundentă.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 19 octombrie 2019, 2:57
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro