Plen
Ședința Camerei Deputaților din 7 octombrie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.119/15-10-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 07-10-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 7 octombrie 2013

22. Prezentarea pe scurt de către deputați a interpelărilor adresate membrilor Guvernului.  

     

Domnul Miron Tudor Mitrea:

      ................................................
Video in format Flash/IOS  

Și am o listă a deputaților care au depus interpelări, o parte dintre dânșii sunt prezenți, o parte, nu. Cei prezenți probabil că doresc să și le prezinte sub formă succintă.

Domnul Mihail Secară a depus 4 interpelări. Este? Nu este.

Petru Movilă - o interpelare, Aurelian Mihai - 4 interpelări, Vasile Iliuță - o interpelare, Sorin Avram Iacoban - o interpelare, Tamara Ciofu - o interpelare, Liliana Mincă - o interpelare, Anton Doboș - două interpelări.

 
Video in format Flash/IOS Viorel-Ionel Blăjuț

Viorel Blăjuț, prezent. Vă rog să prezentați pe scurt obiectul interpelării dumneavoastră. Domnule deputat, aveți microfonul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Viorel-Ionel Blăjuț:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Nu mai este nicio îndoială că asistăm, peste tot în lume și, bineînțeles, în România, la schimbări dramatice de regim climatic. Astfel, la noi în țară au avut loc, doar în ultimii ani, fie secete prelungite, fie, mai ales, inundații masive care sunt soldate, din nefericire, și cu victime omenești.

Ce este de făcut, pentru a veni în ajutorul oamenilor, tot mai des afectați de modificările climatice, mai ales în sprijinul celor loviți de revărsarea apelor?

În primul rând, este nevoie de o supraveghere mai atentă a tuturor bazinelor hidrografice.

Tocmai de aceea, voi aduce din nou în discuție Barajul Lunca Pașcani, județul Iași.

După cum se știe, lucrările au început din anul 1985, pe vremea regimului comunist, adică aproape acum 30 de ani, și au consumat, până azi, mai mult de 100 de milioane de euro.

Scopul complexului hidroenergetic era atât de a produce curent electric ieftin, cât și de protejare a locuitorilor din zonă de desele inundații provocate de râul Siret.

Din păcate, în acest moment, nu se mai întâmplă nimic în Lunca Pașcani, deși Hidroelectrica a ieșit din insolvență, iar Guvernul a promis de mai multe ori bani pentru continuarea lucrărilor.

Mai menționez că proiectul inițiat prevedea ca Hidroelectrica să construiască atât barajul, cât și centrala electrică.

Ulterior, în ecuație au intrat și Apele Române, care și-au arătat disponibilitatea de a participa la lucrări.

Suma necesară finalizării proiectului ar fi, potrivit ministrului delegat pentru energie, Constantin Niță, de circa 825 de milioane de euro, adică o sumă considerabilă.

În aceste condiții, în care devine tot mai evident că Guvernului îi va fi imposibil să aloce fie și o tranșă rezonabilă din această sumă, propun atenției dumneavoastră următoarea variantă de lucru: în ce măsură există posibilitatea legală ca proiectul să treacă în cea mai mare parte a sa, adică îndeosebi partea ce privește lucrările de regularizare și de îndiguire în subordinea Mediului. În acest mod, apare posibilitatea fericită de a accesa fonduri europene destinate mediului, atât de necesare deblocării proiectului.

Consider că nu mai avem nevoie să tergiversăm lucrările de la Pașcani. Nici vremurile, dar nici vremea nu ne așteaptă.

Solicit răspunsul scris la problema ridicată.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Urmează domnul deputat Alexandru Nazare - două interpelări, nu este prezent.

Laurențiu Chirvăsuță - o interpelare, Cezar Cioată - o interpelare, Dénes Seres - o interpelare, Camelia Bogdănici - o interpelare, Vasile Gudu - o interpelare, Ileana Dumitrache - două interpelări, Claudia Boghicevici - o interpelare, Eusebiu-Manea Pistru-Popa - două interpelări.

Ioan Benga. Vreți să o prezentați pe scurt, domnule deputat? Domnule profesor, aveți microfonul. A, dumneavoastră sunteți? Iertați-mă. Domnule Pistru, aveți dreptate. Ați venit din spate; m-ați atacat din spate, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Eusebiu-Manea Pistru-Popa

Vă rog, aveți microfonul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Eusebiu-Manea Pistru-Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Dan Șova, ministru delegat pentru proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine.

Obiectul întrebării este situația pasajelor aflate pe centura de ocolire a municipiului Arad, respectiv peste liniile de cale ferată Arad-București și linia de cale ferată Brad-Curtici.

Domnule ministru Dan Șova, în calitate de parlamentar al județului Arad am demarat o campanie pentru sensibilizarea Guvernului, astfel încât la rectificarea bugetară din luna august 2013 să fie refinanțate și pasajele Aradului.

Din păcate, așa cum am estimat, rectificarea bugetară a fost negativă la ministerul pe care-l conduceți cu un minus de peste 200 de milioane de euro. Astfel, județul Arad a rămas din nou fără bani pentru continuarea lucrărilor la pasaje, în timp ce, în luna aprilie 2013, parlamentarii USL se arătau foarte optimiști, afirmând că există resurse financiare pentru continuarea acestor lucrări.

Vă rog, domnule ministru, să ne precizați atât mie, cât și celor peste 21 de mii de arădeni, care au semnat o petiție pentru continuarea lucrărilor, care sunt măsurile pe care le veți întreprinde pentru finalizarea pasajelor din municipiul Arad?

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Ioan Benga

Poftiți, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Benga:

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Varujan Vosganian, ministrul economiei.

Obiectul interpelării: Întreprinderea Mecanică Reșița, trecut sau viitor.

La Reșița, capitala Banatului de Munte și municipiu reședință de județ, nevoia locurilor de muncă este mai stringentă și mai arzătoare ca niciodată.

La Reșița, oamenii se văd lipsiți de perspectivele unui viitor pentru ei și pentru copiii lor.

Ei nu mai cred în promisiuni, în doctrine, în speranța unei Reșițe în care să muncească așa cum s-a întâmplat cu generații întregi, vreme de secole. Speranța li se risipește, pe zi ce trece.

În contextul acestei realități dureroase, cu sabia lui Damocles deasupra capului, căutăm soluții pentru locuitorii acestui oraș, cei mai mulți dintre ei specializați pentru a servi cu succes și în mod direct numeroase ramuri ale industriei.

Un posibil răspuns la necesitatea găsirii unor locuri de muncă în afara unui investitor care târzie să apară ar putea veni chiar din interior. Este vorba aici de Întreprinderea Mecanică Reșița, fostă uzină producătoare de armament, astăzi având denumirea de SC Arsenal SRL și aflată sub tutela Companiei Naționale ROMARM.

Societatea a fost creată în anul 1972 pentru a răspunde necesităților impuse de politica de apărare a țării și a fost echipată pentru fabricația produselor militare, în special produse de artilerie de calibru mare și mijlociu. Este locul unde a fost produs tunul obuzier de calibru 152 de mm, cel mai mare fabricat vreodată în România.

Altădată considerată o perlă a realizărilor din domeniul armamentului, în care-și desfășurau activitatea peste 1.500 de reșițeni, fosta Întreprindere Mecanică nu mai produce nimic de ani de zile, fiind o unitate aflată în conservare și peste care s-a așternut o liniște suspectă.

Desigur, oportunitatea imediată ar fi aceea a relansării la Reșița a industriei de armament, lucru benefic pentru cei care nu au un loc de muncă, dar și pentru suflul economic al orașului de pe Bârzava.

Dar, fiind un tip pragmatic, știu că acest fapt nu se poate realiza peste noapte.

Ceea ce vreau să cunosc este poziția și intenția Cabinetului ministerial al economiei față de ceea ce mai semnifică azi Societatea Arsenal Reșița, fostă IMR, în ideea în care pe această platformă și în halele IMR-ului de altădată se pot realiza în continuare diverse operațiuni industriale, aici aflându-se în dotare mașini, unele de foarte mare performanță. Iar, dacă nu mai există competență și cerere pe piața industriei de armament, în care Întreprinderea reșițeană IMR avea o tradiție incontestabilă, cum putem să reevaluăm potențialul acestei societăți și să-i găsim o nouă destinație din punct de vedere al producției?

Am vrea să știm ce a mai rămas din întreprindere în timpul conservării.

Nu renegați plusul de valoare pe care l-a dat Reșița modernizării României, prin mâinile oamenilor ei, vreme de generații, pentru că, renegându-l, ne renegăm istoria.

Ajutați Reșița să renască pentru binele ei și al acestei țări.

Deputat Ioan Benga, Colegiul nr.1 Reșița.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Sorin-Avram Iacoban

Domnul Iacoban.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Interpelare adresată domnului ministru Eugen Gheorghe Nicolăescu, ministrul sănătății.

Subiectul: Situația juridico-funcțională a Institutului "Cantacuzino", Filiala Iași.

Domnule ministru Nicolăescu, în urma înaintării deciziilor de concediere a celor 23 de salariați din cadrul subunității Iași a Institutului "Cantacuzino", rezultă faptul că activitatea acestui institut încetează începând cu data de 21 octombrie 2013.

Mai mult, am analizat și hotărârea Consiliului de administrație nr.151 din 19 august 2013, prin care s-a aprobat planul de închidere a Subunității Iași, cu termen de finalizare a acțiunii la 31 octombrie.

Trecând peste faptul că, din punctul nostru de vedere, pentru care avem și argumente, deciziile de concediere nu respectă cerințele de formă prevăzute de Codul muncii, nu înțelegem care au fost motivele reale sau cele simulate pentru care s-a stabilit, în mai multe hotărâri ale Consiliului de administrație, planul de închidere a Subunității Iași, prin hotărârea nr.151, nr.152 și nr.153 din 16 septembrie 2013.

Vă întrebăm, de asemenea, curioși, de ce se dorește închiderea acestei subunități, dacă din 2005 și până în 2010 subunitatea nu a înregistrat pierderi, așa cum rezultă dintr-un document economico-financiar al cărui numărul de înregistrare este 2013 din 16 februarie 2011, fapt pentru care vă dăm următoarele exemple: 2005 - total valoare producție, 6 milioane; total cheltuieli, 2.500.000; produse: polidin 383.172 de cutii și exemplele pot continua în sprijinul a ceea ce am declarat anterior.

Deși în anul 2010 nu s-a produs niciun medicament, valoarea produselor rezultă din livrările directe sau transferul către București a dozelor care se mai aflau pe stoc.

În afara produselor mai sus menționate, subunitatea Iași a realizat și alte produse și semifabricate, care au adus venituri importante, cum ar fi: aerodin, bronhodin 5 diluții, anatoxină tetanică nativă pentru imunizarea cailor, anatoxină tetanică purificată și concentrată. Prețul de livrare a produselor realizate de Institutul "Cantacuzino" Filiala Iași este unul foarte mic, așa cum rezultă dintr-o listă de livrare cu prețuri valabile de la 1 iunie 2010, document care este înregistrat la Institutul "Cantacuzino" București cu nr.7931 din 31 mai 2010.

Menționăm că în anul 2011, în Institutul "Cantacuzino" de la București s-au realizat 1.000.300 de doze vaccin tetanic adsorbit, doze la care s-a folosit substanța activă produsă de Filiala Iași.

De asemenea, precizăm că dosarul de fabricație pentru produsul polidin a fost valabil până în anul 2012.

Nu putem trece cu vederea nici faptul că la nivelul produselor Orostim și ibc 10 s-au înregistrat cele mai puține reacții adverse față de produsele similare din Europa, iar produsul polidin este unic în Europa, prin modul de prelucrare și temporizare și prin tulpinile folosite la producție, ceea ce înseamnă că oprirea producerii acestui vaccin va duce la privarea totală a populației de acest imunomodulator, atât timp cât lipsa acestui produs nu poate fi suplinită din import. Nu în ultimul rând trebuie precizat că Polidinul se fabrică doar la Iași, fiind creația cercetătorilor ieșeni, după o perioadă de 50 de ani de cercetare.

Având în vedere cele precizate, vă rugăm să aveți amabilitatea de a ne răspunde la următoarele întrebări:

De ce se preferă închiderea Institutului "Cantacuzino" - Filiala Iași, în locul retehnologizării fluxurilor și ariilor de producție, atât timp cât la institut se produc medicamente unice în Europa și atât timp cât filiala are o balanță pozitivă în ceea ce privește valoarea produselor realizate prin comparație cu valoarea cheltuielilor?

Care au fost motivele pertinente și concludente pentru care s-a hotărât închiderea subunității de la Iași, atât timp cât ați declarat că producția realizată la institut va putea fi reluată doar peste câțiva ani și atât timp cât nu se poate realiza substituirea produselor de la Iași cu alte produse din import, care să aibă aceleași efecte terapeutice și aceleași efecte secundare?

De ce Ministerul Sănătății nu dorește implementarea unui proiect de retehnologizare a liniei de producție, prin atragerea de fonduri europene?

Solicit răspuns scris și oral.

Cu deosebit respect, deputat Sorin-Avram Iacoban, Colegiul 10 Iași.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Liliana Mincă

Doamna Mincă. Vă rog. Doamnă deputat, aveți microfonul.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Liliana Mincă:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Victor-Viorel Ponta, primul-ministru al Guvernului României.

Subiectul interpelării: Concediați groparii imm-urilor

Domnule prim-ministru,

Peste 700 de mii de firme din România, cu afaceri mai mari sau mai mici, dar care contribuie substanțial la consolidarea bugetului de stat, încă așteaptă facilitățile fiscale promise de USL în campania electorală.

Milioane de familii care supraviețuiesc recesiunii economice tocmai datorită acestor imm-uri din diverse sectoare de activitate încă așteaptă ca actualul Guvern să implementeze programele și proiectele economice care să conducă la creșterea nivelului de trai.

La aproape un an de guvernare haotică, soarta imm-urilor încă este jucată la ruleta uceniciei politice.

La aproape un an de gestionare a intereselor acestei țări, măsurile cu care ați defilat în campania electorală au rămas la stadiul de promisiuni.

În ritmul acesta, aclamatul Program de guvernare 2013-2014 tinde să devină o biblie a lui Pinocchio, un bestseller al actualului Guvern.

Ritmul actual de creștere economică de 3%, menținerea ponderii datoriei publice totale în pib la un nivel sustenabil, semnificativ mai mic decât nivelul de 60% din pib-ul fixat prin Tratatul de la Maastricht, orientarea spre investiții, reducerea CAS, reducerea fenomenului muncii la negru cu până la 18%, relaxarea fiscală, indexarea pensiilor cu rata inflației sunt doar o parte dintre promisiunile cu care ați amăgit electoratul.

Având în vedere preconizata modificare și statutară legal a impozitului forfetar, precum și aberanta modificare a Codului insolvenței, există la nivelului Guvernului vreo strategie potrivit căreia sectorul imm-urilor trebuie redus în România?

Reprezentanții imm-urilor din România continuă să pomenească zilnic acest Guvern care nu face altceva decât să-i ducă în pragul falimentului.

Economia subterană pare să fie ultima alternativă, iar reprezentanții Guvernului continuă să susțină la emisiunile TV din România că ne aflăm pe drumul cel bun.

Având în vedere cele mai sus prezentate, domnule prim-ministru, vă rog să binevoiți a răspunde următoarelor întrebări:

care sunt măsurile pozitive adoptate în primul an de mandat și ce programe de investiții și dezvoltare economică reală ați promovat până acum?

2. cât timp este necesar să mai treacă pentru ca actualul Guvern să stabilească dacă se va reduce cota de CAS sau dacă va crește salariul minim garantat?

3. cât de răspândit este, la ora de față, fenomenul muncii la negru în România, ca urmare a implicării sau a neimplicării instituțiilor de resort?

4. care sunt înlesnirile fiscale adoptate și care ar trebui să conducă spre dezvoltarea imm-urilor?

Solicit răspuns în scris și oral.

Deputat Liliana Mincă, Circumscripția electorală nr.7 Botoșani, Colegiul uninominal nr.3

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc foarte mult și scuze că nu m-am uitat destul de în stânga.

Domnul deputat Pâslaru - 4 interpelări, domnul deputat Constantin Adăscăliței - o interpelare.

 
Video in format Flash/IOS Constantin Adăscăliței

Domnule deputat, aveți microfonul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Constantin Adăscăliței:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea din această seară, dragi colegi, domnule președinte, este adresată domnului ministru Varujan Vosganian, ministrul economiei, și are ca obiect Societatea Comercială Fortus S.A.

În calitate de deputat ales al județului Iași, supun atenției domnului ministru situația actuală a societății comerciale fostul mare combinat de utilaj greu înființat în anul 1976 care, bineînțeles, cum știe toată lumea, e una dintre cele mai mari investiții în perioada comunistă și a concentrat încă din primii ani game variate de producție industrială, în special ansamble și subansamble pentru industria grea și în mod special turnătorie, prelucrări mecanice, sonde, siderurgie.

În 1993 au loc la acest combinat primele restructurări.

În ’97, acțiunile Fortus sunt transferate către APAPS și, în procent de 81%, aceste acțiuni vin și preiau cumva sarcinile cele mai grele pe care le are unitatea din acea perioadă.

În 2000 apar concendierile colective.

În 2003 are loc prima încercare de privatizare și capitalul acestei societăți este cumpărat de Societatea Metalexportimport, societate cu capital autohton.

În 2007, Metalexportimport este cumpărată de rosatomstroy, societate cu acționariat rusesc.

În același an, acționarii ruși declară insolvența acestei societăți comerciale.

Sigur că cea mai gravă situație este că în 2009 peste 300 de salariați din cei aproximativ 2000, rămași sunt disponibilizați cu salarii compensatorii, se respectă un anumit algoritm de calcul, ca pentru fiecare angajat și pentru fiecare an lucrat în întreprindere, salariatul să primească un salariu mediu de aproximativ 1.200 lei la acea vreme, până în prezent, acești oameni nu și-au primit plățile compensatorii.

În 2010, încă 300 de salariați sunt disponibilizați, care au parte de același tratament.

În 2013, printr-o hotărâre a instanței de judecată, s-a anulat contractul de privatizare cu partea rusă, statul român redevenind acționar majoritar prin AVAS.

În prezent, Fortus SA se află în insolvență, administrată de EURO BUSINESs LRJ și desfășoară activitate cu aproximativ 700 de salariați. Nici aceștia nu și-au primit salariile în ultimele 9 luni de zile.

De aceea, vin la microfonul Camerei Deputaților și spun, domnule ministru, că suntem obligați să dispunem imediat măsuri la această unitate. Și, în primul rând, ar trebui identificate soluții care să ducă la achitarea de urgență a salariilor compensatorii pentru cei 600 de salariați disponibilizați în 2009 și 2010 și, în al doilea rând, implicarea AVAS și ANAF și analiza planului de reorganizare pentru identificarea unei viziuni comune în ceea ce privește achitarea datoriilor și rentabilizarea, măcar parțial, a acestei societăți.

Solicit răspuns scris și oral.

Constantin Adăscăliței, deputat ales în Circumscripția Electorală nr.24, Colegiul nr.3.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule Adăscăliței.

Domnul Ion Munteanu - o interpelare, Mihai-Răzvan Sturzu - o interpelare, Dorel Covaci - una, Sorin Stragea - una, Ovidiu-Cristian Iane - una, Dumitru Niculescu - una, Simona Bucura Oprescu - una, Vasile Popeangă - una, Raluca Turcan - una.

Acestea sunt interpelările depuse astăzi.

Vă mulțumesc.

Declar închisă ședința de astăzi.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 18,55.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 11 iulie 2020, 12:05
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro