Dorel-Gheorghe Căprar
Dorel-Gheorghe Căprar
Ședința Camerei Deputaților din 30 septembrie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.106/10-10-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 30-09-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 30 septembrie 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.57 Dorel-Gheorghe Căprar - declarație politică referitoare la "Necesitatea dialogului dintre clasa politică și societatea civilă";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Dorel-Gheorghe Căprar:

"Necesitatea dialogului între clasa politică și societatea civilă"

În România, rolul societății civile este încă minor în ce privește influențarea deciziilor politice, economice și de interes public. Lunga perioadă de tranziție a României a fost însoțită de inerția sau subdezvoltarea acestei laturi. În Europa de Vest și în special în țările cu puternică tradiție democratică organizațiile societății civile participă efectiv la dezbateri publice pe teme precum: măsurile de protecție a persoanelor defavorizate, a mediului înconjurător, politica de imigrație, mergând până la aspecte relativ abstracte, care țin de starea morală a societății.

Nicolae Manolescu definea societatea civilă drept ansamblul formelor de organizare care asigură "o solidaritate și o capacitate de reacție spontană a indivizilor și a grupurilor de indivizi față de deciziile statului și, mai în general, față de tot ce se petrece în viața de zi cu zi a țării," adică, pe scurt, un întreg sistem de structuri care implică cetățeanul în diferitele sale ipostaze de membru într-o organizație neguvernamentală, într-un sindicat sau într-o organizație patronală.

De aceea, cercurile politice și structurile economice trebuie să conștientizeze și să anticipeze beneficiul unei societăți civile active. Un beneficiu de lungă durată, care rezultă din prezența unei societăți civile active, este faptul că există un mecanism independent de alertă pentru situațiile în care sistemul democratic tinde să derapeze.

Clasa politică se plânge de multe ori, retoric, de fisuri în ce privește formele și punțile de comunicare cu populația României. Iar reciproca este și ea valabilă. Nu este suficient să apari la un talk-show ca parlamentar sau reprezentant al unei instituții centralizate a statului pentru a explica sau dezbate teme de interes național, de multe ori vitale pentru existența compatrioților noștri. Ce reprezintă un proiect politic, economic, social sau cultural fără un dialog direct? Pe de altă parte, la nivelul cetățenilor țării, nici atitudinea de tipul "Nu mă implic în viața cetății pentru că deciziile se iau oricum peste capul meu", nu este o atitudine sănătoasă sau constructivă.

Sistemul de democrație parlamentară este bazat pe principiul conform căruia autoritatea în stat aparține poporului, statului (vox populi - vocea poporului). Electoratul însă nu asigură totdeauna reflectarea perfectă a societății civile, la fel cum și societatea civilă nu înseamnă automat electoratul. Deci, consultarea societății civile, poziției diferitor organizații și asociații, asigură desfășurarea unui proces democratic cât mai larg.

Personal, consider că niciun proiect inițiat, dezvoltat de mine la nivel național, regional sau local nu a primit un contur realist până nu am apucat să mă consult în cadrul unor dezbateri publice cu membrii societății civile. Fie că a fost vorba despre inițiativa mea parlamentară "Producem românește, mâncăm românește!" sau despre mari teme naționale, de interes public, cum ar fi "Reducerea CAS", nu am ezitat și nu voi ezita niciodată să mă îndrept către organizațiile sociale, civice și patronale pentru dialog. Evident că aceste structuri au de cele mai multe ori în componența lor specialiști de certă valoare în domenii variate de activitate, iar nivelul lor de expertiză poate fi vital pentru conturarea coerentă a unui proiect de anvergură.

Vă pot asigura că în județul Arad, în colegiul meu, am întâlnit oameni cu viziune, expertiză și păreri extrem de fundamentate. Iar acest lucru cred că este valabil pentru societatea civilă românească în ansamblul ei. Consider că marile teme naționale, fie că este vorba despre independența energetică, despre procesul de apropiere de Republica Moldova sub cupola UE sau chiar de sănătatea alimentară a cetățenilor țări, nu pot fi tranșate fără consultări publice extinse.

Prin esența ei, societatea civilă nu vizează consolidarea unor personalități și grupuri, ci promovarea intereselor cetățenilor.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 18 octombrie 2019, 12:22
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro