Plen
Ședința Camerei Deputaților din 20 octombrie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.110/27-10-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 20-10-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 20 octombrie 2014

2. Dezbaterea moțiunii simple intitulate "Românii de pretutindeni - victimele unui actor netalentat și dezinteresat", inițiată de deputați aparținând Grupului parlamentar al PDL și Grupului parlamentar al PNL. (rămasă pentru votul final)

   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

La punctul 2 al ordinii de zi avem dezbaterea moțiunii simple inițiate de cei 104 deputați.

În temeiul art.164, întreb dacă există vreun coleg care a semnat moțiunea simplă care dorește să își retragă semnătura? Nu. Bun.

Pentru dezbaterea moțiunii, vă prezint propunerea Biroului permanent și a Comitetului liderilor grupurilor parlamentare: Guvernul - 50 de minute, înainte și la încheierea dezbaterilor, după cum știți; 10 secunde de fiecare deputat pentru dezbateri, astfel: PSD - 31 de minute, PNL - 12 minute; PDL - 6 minute, Grupul parlamentar Liberal Conservator - 6 minute, Grupul parlamentar al UDMR - 3 minute, Grupul parlamentar al minorităților naționale - 3 minute, Grupul parlamentar al PP-DD - 2 minute, deputații neafiliați - 4 minute. În total 67 de minute. Obiecții? Nu.

Vă rog frumos să vă pregătiți cartelele.

Domnul Dolha! Domnul Dolha, cartelele!

Domnul Vlase, vă rog frumos.

Domnul Stan, domnul Steriu, cartelele! Vă rog frumos să votați. Să înceapă votul.

Video in format Flash/IOS

Bun. 156 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă.

    ................................................
Video in format Flash/IOS

Cine citește moțiunea? Domnul Dolha. Mircea Dolha, deputat. De Maramureș, nu, domnule deputat?

Video in format Flash/IOS

Domnul Mircea Dolha:

Mulțumesc, mulțumesc, domnule președinte pentru...

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Aveți cuvântul. Vă rog frumos...

Video in format Flash/IOS

Domnul Mircea Dolha:

Vă place la Maramureș, veniți de mai multe ori de obicei...

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Recunosc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Mircea Dolha:

... pe an.

Stimate domnule președinte al Camerei Deputaților,

Stimate domnule ministru delegat,

Doamnelor și domnilor deputați,

Începând din 5 martie 2014, românii asistă la cea mai slabă reprezentație din cariera actorului Bogdan-Dragoș-Aurelian Marian-Stanoevici, distribuit de regizorul său politic în rolul de ministru delegat pentru românii de pretutindeni. În semn de dispreț pentru comunitățile românești din afara granițelor, în Guvernul României a fost învestit un om fără o minimă experiență, care nici măcar la jumătate de an de la învestitură nu a înțeles încă de ce se află în Guvern, nici ce fișă a postului are, nici ce ar trebui să facă. Oricât ar mima interesul și implicarea în rezolvarea problemelor diasporei românești, a venit timpul ca actuala putere să realizeze că l-a distribuit pe domnul Bogdan Stanoevici în cel mai trist rol din cariera sa, în care s-a remarcat doar prin minciună, ipocrizie și impostură în relația cu românii de pretutindeni.

Învestitura domnului Stanoevici a fost o greșeală încă de la bun început. A recunoscut-o chiar ministrul, în data de 15 septembrie 2014, povestind unei publicații locale din Maramureș istoria tristă a modului cum a ajuns peste noapte responsabil pentru destinele a milioane de români. Astfel, în vreme ce se afla într-un concediu alături de familie, a primit un telefon din partea unui prieten vechi, care era interesat să-și umple schema de miniștri cu noi forme fără fond: "Am un post de ministru acolo. Te-ar interesa, Bogdane?", l-ar fi întrebat, conform spuselor ministrului. Fără a se preciza despre ce portofoliu este vorba, fără a i se fi solicitat măcar un CV, o scrisoare de intenție, un proiect, o listă de idei, un program, domnul Stanoevici s-a grăbit să ocupe un post călduț în Guvern pentru simpla sa calitate de a fi un prieten și apropiat al șefului Guvernului.

Până și domnul Stanoevici a stat 3 zile să se gândească la ce l-o fi recomandat să sară de pe scenă direct într-un birou de ministru. Deși spune că a trăit 22 de ani în afara țării, la Paris, nu s-a implicat niciodată în activitățile diasporei și nu a dorit să cunoască și să ajute comunitatea românească din Franța sau măcar pe vreun conațional. Nici când locuia acolo, nici acum. De altfel, la audierea de la învestitura în funcție, domnul ministru nici măcar nu a putut estima câți cetățeni români locuiesc pe pământ francez, care sunt cele mai importante comunități din Hexagon și unde se află acestea, cum, de altfel, nu a fost niciodată în stare, până în prezent, să facă măcar o evaluare numerică aproximativă a celor ale căror interese și drepturi pretinde că le reprezintă și că le apără.

Un ministru care nu-și cunoaște prerogativele nici după 7 luni de mandat

Probabil că toată lumea ar fi trecut cu vederea aceste aspecte dacă domnul ministru Stanoevici ar fi avut măcar o intenție sau măcar un proiect pentru comunitățile de români din afara granițelor României. Or, constatăm cu toții că, la șapte luni de la numirea domnului Stanoevici în Guvern, performanța sa ministerială este "sublimă, dar lipsește cu desăvârșire".

Din dorința de a intra în categoria miniștrilor cu performanțe nule și contraperformanțe greu de egalat, domnul Stanoevici s-a angajat să participe și el la competiția la care sunt deja înscriși majoritatea miniștrilor PSD "Sunt incompetent și nu îmi pasă. Îmi bat joc de români - până la capăt". Pentru că i-am analizat activitatea, noi credem că domnul Stanoevici va prinde cu siguranță podiumul în această competiție, cu distincția "pentru dezinteres total în întreaga activitate".

Pentru că domnul Stanoevici nu s-a deranjat câtuși de puțin să citească actele normative care-i reglementează prerogativele, permiteți-ne să-i spicuim câteva dintre atribuțiile prevăzute de lege, ordonanțe sau hotărâri. De exemplu, în Hotărârea de Guvern nr. 8/2013 se spune clar că "În cadrul Ministerului Apărării... Ministerului de Externe, scuzați-mă, funcționează ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, care coordonează activitățile din domeniul relațiilor cu românii de pretutindeni; ... îndeplinește atribuțiile domeniului ordonatorului principal de credite al MAE în domeniul relațiilor cu românii de pretutindeni și în principal angajează MAE în raporturile cu terții în domeniul relațiilor cu românii de pretutindeni; inițiază și avizează proiectele de acte normative, respectiv contrasemnează actele normative adoptate potrivit legii, în domeniul relațiilor cu românii de pretutindeni."

De asemenea, în Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni se stipulează clar și concis atribuțiile domnului ministru Stanoevici. Ca să ne demonstreze că a citit chiar și pe diagonală această lege, domnul ministru Stanoevici ar trebui să ne răspundă imediat la următoarele întrebări:

  • Câte acțiuni pentru păstrarea și promovarea identității culturale, lingvistice și religioase a românilor de pretutindeni ați realizat până acum?;
  • Câte organizații și asociații ale românilor de pretutindeni ați sprijinit?;
  • Câte acțiuni de inventariere și protejare a bunurilor culturale, a monumentelor istorice, religioase sau culturale aparținând moștenirii românești ați realizat?;
  • Ce evaluări a făcut pentru a identifica comunitățile vulnerabile sau amenințate aflate în diaspora?;
  • Ce strategii guvernamentale a elaborat și ce proiecte normative a inițiat pentru românii din afara granițelor țării?;
  • Ce parteneriate a demarat cu structuri guvernamentale însărcinate cu protecția minorităților și mai ales ce acțiuni a întreprins pentru dezvoltarea instituțiilor mass-media destinate românilor de pretutindeni?

Stimați colegi,

Întrebările formulate nu reprezintă decât o parte dintre prerogativele domnului ministru Stanoevici la departamentul pe care îl conduce. Cu toate acestea, știm cu toții, răspunsurile la aceste întrebări! Activitatea domnului Stanoevici este nulă. Ori de câte ori este chestionat pe aceste teme se ascunde sub falsul argument că nu este în atribuțiile sale să rezolve aceste probleme.

Domnul ministru Stanoevici nu numai că nu s-a deranjat să inițieze vreun proiect pentru românii din afara frontierelor României, dar nici măcar nu a mișcat un deget ca să continue programele deja bugetate pentru acest an, între care se numără promovarea tradițiilor românești prin festivaluri și serii de spectacole sau demararea unui proiect concret, consistent și vizibil de reînviere și păstrare a limbii române în comunitățile noastre istorice.

Ca să fim corecți, domnul Bogdan Stanoevici a înregistrat și o acțiune notabilă, la Bistrița, în care s-a prăbușit de pe o bancă. Din păcate, nici această ispravă nu i-a aparținut întru totul ministrului, fiind ajutat, ce-i drept, de doi colegi din Guvern, atât să cadă, cât și să se ridice.

Un alt lucru la care se pricepe de minune domnul Stanoevici este plimbatul fără nici un folos pe bani publici. În șapte luni, de când a preluat mandatul, domnul Stanoevici a efectuat 19 deplasări externe perfect inutile, în care s-a întâlnit cu multe persoane, mai puțin cu românii sau reprezentanții lor. 19 deplasări costisitoare, fără niciun rezultat echivoc și concret.

Cine oare nu și-ar fi dorit să viziteze Franța, Spania, Serbia, Italia, Israel, Austria, SUA, Ungaria, Ucraina, Bulgaria, Macedonia, Albania, Grecia, precum și alte locații, bineînțeles, pe banii statului? Astfel, de trei ori pe lună domnul Bogdan Stanoevici și-a făcut bagajul și a plecat la plimbare, cu bilet de business class, cu diurnă în buzunar, cazat la hoteluri scumpe și acompaniat de cohorte de funcționari. Toate acestea au însumat peste 200 de mii de lei, iar rezultatele concrete au lipsit cu desăvârșire. De fapt, eșecul total al activității domnului Stanoevici este recunoscut chiar și de către Domnia Sa. Dacă veți accesa pagina electronică a Departamentului de Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, la secțiunea Acțiuni proprii, veți constata că timpul s-a oprit în loc, în anul 2013. Fiindcă în anul 2014 activitatea departamentului lipsește cu desăvârșire. Dacă domnul Stanoevici va continua seria de vacanțe pe banii statului, îi recomandăm să meargă și la Hong Kong, Haiti, Republica Dominicană ori Dakar, ca să nu mai facă eforturi să ascundă sub pretextul vizitelor oficiale satisfacerea propriilor capricii.

Stimați colegi,

Domnul Stanoevici s-a dovedit un mim politic perfect, plimbat pe banii statului la pretinse întâlniri cu reprezentanții românilor din afara granițelor țării, dar de unde, în pozele postate pe rețelele de socializare, ne zâmbesc doar membrii PSD instruiți după aceleași scheme cu care colegii lor fraudează scrutinele din țară.

Revenind, dorim să îl informăm pe domnul Stanoevici - ministrul pe care nu l-am auzit niciodată luând cuvântul în ședințele de Guvern, că, deși nu a inițiat nici un proiect, putea măcar să se informeze dacă există proiecte inițiate, pe care să le susțină și cărora să le sprijine adoptarea.

Stimați colegi,

Știm cu toții că în Parlamentul României se află nu una, nu două, nu trei, ci patru inițiative legislative prin care noi, deputații și senatorii trimiși de oameni să le reprezentăm drepturile și interesele, le-am inițiat și susținut pentru a reduce povara taxelor consulare pentru românii din afara granițelor țării. Facem această precizare pentru că în data de 25 septembrie 2014, prezent într-o emisiune la postul de televiziune apropiat partidului, domnul Stanoevici ne acuză tot pe noi, deputații și senatorii, că nu am făcut nimic pentru rezolvarea uneia dintre cele mai spinoase probleme ale diasporei - nivelul împovărător al taxelor consulare. Da, stimați colegi care formați majoritatea parlamentară și l-ați învestit pe domnul Stanoevici ca ministru! Inclusiv pe dumneavoastră v-a acuzat. În cele șapte luni de mandat, domnul Stanoevici nu a fost măcar curios să afle ce inițiative se află pe rolul legislativ și vizează domeniul său de activitate!

Obișnuit, ce-i drept, cu reflectoarele, domnul Stanoevici s-a hazardat să afirme în fața camerelor de filmat că va reduce taxele consulare. Demersul său ar fi fost lăudabil dacă s-ar fi concretizat, însă, după modelul demagogic al partidului, nu a rămas decât o simplă promisiune!

A început mai devreme campania electorală, iar orice minciună sau promisiune care să-l ajute pe șeful de la Palatul Victoria să ajungă președinte vedem că este permisă! Trebuie să fi fost cel puțin naiv să dai crezare promisiunilor domnului Stanoevici, atâta vreme cât Domnia Sa nu știe nici care este cuantumul taxelor, nici câte taxe trebuie să plătească românii din afara frontierelor, și nici cu cât ar trebui ele să le reducă.

Pentru că Domnia Sa nu s-a deranjat nici măcar să afle numărul și cuantumul taxelor consulare, noi, semnatarii acestei moțiuni, facem un exercițiu didactic cu domnul Stanoevici. Astfel, potrivit Legii nr.198/2008, serviciile consulare pentru care se percep taxe la misiunile diplomatice și oficii consulare ale României în străinătate sunt, spre exemplu la Trieste - Italia, în număr de 43, incluzând aici și taxa pentru înscrierea certificatelor de naștere eliberate de autoritățile străine în actele de stare civilă românești - taxă pe care vă împăunați că o veți elimina și a cărei valoare era, potrivit site-ului Ministerului Afacerilor Externe, la finele lunii septembrie, de 200 de euro.

De asemenea, nici nu înțelege, nici nu face eforturi să priceapă și nici nu se preocupă de problemele reale ale românilor din afara granițelor României. Astfel, singura soluție la problema spinoasă a repatrierii rudelor decedate a fost aceea de a apela la "o chetă" printre prieteni.

Împrumutând același stil populist și demagogic, ministrul Bogdan Stanoevici s-a deprins repede cu minciuna, cu ocolirea adevărului, cu diversiunea ieftină. Domnul Stanoevici vrea să lase impresia că este eficient, că ia parte la viața românilor din afara granițelor când, de fapt, participă la întâlniri sterile, lipsite de orice concluzii sau rezultate menite să schimbe în bine viața românilor din afara granițelor țării.

Strategia sa este una lipsită de imagine, identică cu cea a șefului de la Palatul Victoria care împânzește presa cu comunicate despre întâlniri cu reprezentanții comunităților românești din afara granițelor, când de fapt este vorba despre ședințe de partid la care iau parte militanții din străinătate. Mai mult, domnul Stanoevici aleargă să își facă poze cu personalități care, în afara amabilității de a accepta să fie fotografiate protocolar alături de cei doi, evită să intre într-un dialog cu aceștia. Înainte de a fi prea târziu și de a dezbina total comunitățile din afara granițelor țării, considerăm că se impune ca domnul Stanoevici să se întoarcă la cariera care l-a consacrat, aceea de actor.

Vrând să pară și el util în fața colegilor de partid, domnul Bogdan Stanoevici a preluat în grabă și fără talent rolul de diversionist, aducând în opinia publică tema organizării primului Congres pentru Românii de Pretutindeni, eveniment pentru care deputaților din comisia de specialitate li s-a spus că nu sunt bani anul acesta. Totuși, resursele necesare au apărut ca din senin când domnul ministru i-a propus prietenului și candidatului PSD la prezidențiale ca acest congres să aibă loc pe 30 noiembrie anul acesta, iar alegerea delegaților să se facă - ce coincidență!, fix în miezul campaniei electorale. Mai mult, încălcând prevederile Legii nr. 299/2007 conform căreia Congresul trebuie organizat de către Parlamentul României, din bugetul Camerei Deputaților, ministrul delegat a înfăptuit un abuz în serviciu, substituindu-se instituției prevăzute în actul normativ și elaborând propria metodologie și programul evenimentului pe care le-a trimis apoi ambasadelor și consulatelor românești. Nu doar că s-a asigurat că selecția delegaților se va suprapune cu campania electorală, dar domnul Stanoevici a prevăzut ca fiecare candidat să-i atașeze, odată cu cererea sa, și liste de susținători care să includă, atenție, date de identificare ale acestora. Oare la ce urmau a fi folosite aceste informații personale ale acelor cetățeni din afara granițelor țării, dacă nu, deloc exclus, la furtul de voturi pentru candidatul PSD? Prins cu mâța în sac de către membrii Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, parlamentari care au făcut public abuzul ministrului Bogdan Stanoevici, acesta s-a văzut obligat ca, la ultima sa prezență la ședința Comisiei, să retragă metodologia trimisă Parlamentului, anunțând că va face o altă propunere spre analiza parlamentară. Nu a spus însă domnul Stanoevici ce soartă vor avea plicurile depuse deja la consulatele de pe întreg mapamondul de către reprezentanții românilor care doresc să ia parte la Congres, cereri ce conțineau listele de susținători cu datele acestora, și care, conform protocolului transmis misiunilor diplomatice, trebuiau să ajungă - și cred că au și ajuns o mare parte - la Ministerul Afacerilor Externe.

Până la lămurirea lucrurilor, însă, din păcate, nici în acest an, din cauza politizării excesive, Congresul mondial al românilor de pretutindeni nu va avea loc, în ciuda susținerii și dorinței unanim exprimate de către comunitățile de români din afară și, bineînțeles, a noastră, a celor care semnăm astăzi moțiunea.

Domnul Stanoevici a reușit contraperformanța de a dubla costurile ediției de anul acesta a "Diaspora Estival", program destinat românilor din afara granițelor țării, deși numărul participanților a fost același, același ca și la data desfășurării similare, anul trecut. Potrivit unui răspuns oficial al MAE, în 2013, întâlnirea organizată la Mangalia a costat 200.650 de lei pentru cazare și pentru masa participanților. Anul acesta, suma a ajuns la 415.000 lei, pentru cazare și masă, dar și pentru misterioase "cursuri de training în managementul proiectelor", organizate, dacă e să luăm în calcul costurile, cu profesori cel puțin de nivelul profesorilor de la Harvard!

Mai mult, cel mai reprezentativ moment al anului pentru românii de pretutindeni a fost transformat într-un congres de vară al PSD, cu 90% dintre invitați formați pe baza carnetului roșu de partid.

Așadar, prin toate acțiunile sale de până acum, domnul Stanoevici s-a dovedit a fi un actor complet absent din viața românilor din afara țării, atât de absent, încât nu a avut reacție publică nici măcar atunci când un număr de 138 de deputați și senatori au depus în Parlamentul României o inițiativă legislativă privind votul prin corespondență. Este vorba despre o lege de care democrația românească are neapărat nevoie, în contextul actual în care milioane de români trăiesc departe de țară.

Domnule Stanoevici,

Domnule ministru,

Ca cetățean român și european ar trebui să știți că, într-o țară democratică, nu trebuie să vorbim doar despre asigurarea dreptului la vot, ci ar trebui să vorbim despre facilitarea și crearea condițiilor de exprimare politică. Ca să vă informăm tot noi despre situația reală a diasporei, formată din cel puțin trei milioane de cetățeni, vă spunem că, la ultimele alegeri, au fost organizate cu costuri imense aproximativ 300 de secții de vot în străinătate. Un calcul simplu ne arată că, la fiecare secție de vot, ar trebui repartizați peste 10.000 de români, ceea ce înseamnă că în aceste secții ar trebui să voteze 12 alegători pe minut. Un vot la cinci secunde. Ce ați făcut dumneavoastră, domnule ministru Stanoevici, pentru a facilita acest drept al românilor de a-și exprima votul? Nimic. Ați menținut și pentru alegerile din această toamnă același număr de secții de votare, însă secțiile de votare din comunitățile unde trăiesc foarte mulți români au fost desființate și au fost înființate noi secții de votare în comunități care nu sunt bine reprezentate la nivel numeric. Astfel, în Italia, în comunitatea de la Guidonia, al doilea oraș ca mărime din regiunea Lazio, în care trăiesc 20.000 de români, nu există pentru alegerile prezidențiale nici măcar o secție de votare. La Torino, unde trăiesc 40.000 români, din două secții de votare care au fost funcționale în 2009 a rămas o singură secție. În schimb, s-a suplimentat numărul secțiilor de votare la Trieste unde, în loc de o secție de votare, s-au înființat două, în condițiile în care aici nu trăiesc nici măcar 1.500 de români. În regiunea Lazio trăiesc peste 250.000 de români, pe o suprafață de 17.400 kilometri pătrați, iar această comunitate puternică există cu doar opt secții de votare care, în general, sunt localizate în zonele unde nu există comunități importante de români. Au fost, de pildă, înființate secții de votare la Cosenza, în Italia, unde, la ultimele alegeri, au votat doar 60 de români. Au mai fost desființate secțiile de votare de la Torrejón de Ardoz, unde trăiesc 10.000 de români, și de la Girona, unde trăiesc peste 10.000 de români. La fel, în Portugalia, nu este deschisă secția de votare de la Setubal, unde se află una dintre cele mai importante comunități de români. În schimb, ați înființat o secție de votare la Vilamoura, unde este o stațiune turistică. La Vilamoura, în luna noiembrie când au loc alegerile, nu numai că nu există turiști, dar nu există nici cetățeni români care să lucreze în acest domeniu.

Similar, în Statele Unite ale Americii, a fost eliminată secția de votare de la Seattle, unde locuiesc aproximativ 25.000 de români, și a fost înființată o secție de vot în Salt Lake City, unde nu sunt mai mult de 1.000 de români.

De asemenea, în Republica Moldova au fost înființate secții de votare în localități unde există o populație majoritară rusofonă, fără cetățenie română.

Stimați colegi,

Vă rugăm să nu uitați că românii de pretutindeni sprijină economia națională trimițând anual în țară peste 5 miliarde de euro. Ei reprezintă, practic, cel mai mare investitor strategic al României. Pentru acești români adevărați, pentru cauza lor, a celor care simt românește oriunde s-ar afla, cerem adoptarea prezentei moțiuni.

De asemenea, solicităm actualului ministru:

  • să refacă actuala strategie națională privind relația cu românii de pretutindeni, în care să includă principalele probleme cu care se confruntă românii din afara granițelor țării, precum și soluțiile pe care le anticipează;
  • să facă de urgență propuneri pentru reducerea valorilor taxelor consulare plătite de către cetățenii români;
  • să găsească măsuri concrete pentru facilitarea repatrierii corpurilor neînsuflețite ale românilor care și-au pierdut viața în străinătate;
  • ca ordonator de credit, să identifice resursele bugetare, să militeze în Guvern pentru susținerea financiară a evenimentelor culturale care definesc identitatea românească în lume;
  • să participe la ședințele Parlamentului în care se dezbat inițiative legislative privitoare la românii din afara frontierelor României;
  • să nu mai cheltuiască bani publici pentru deplasări de partid sau vacanțe, care nu aduc niciun beneficiu românilor din afara frontierelor României;
  • să nu mai politizeze relația cu diaspora și să găsească cele mai bune modalități prin care românii din străinătate să-și poată exercita drepturile constituționale;
  • să inițieze o procedură de evaluare serioasă și credibilă a numărului de români care trăiesc în afara granițelor țării și să comunice permanent cu toate comunitățile de români pentru a-i sprijini și pentru a le oferi întregul suport al ministerului pe care îl coordonează.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

La mine scrie: "Vă mulțumim" în finalul moțiunii. Nu "vă mulțumesc", "Vă mulțumim." Deci ați schimbat textul moțiunii. Și eu zic la fel, să mai citiți o dată. Vă rog frumos. Vă rog frumos să spuneți vă mulțumim. Da? Rectificați, ca să nu...

Video in format Flash/IOS

Domnul Mircea Dolha:

Având în vedere dorința extrem de caldă a domnului președinte, trebuie să spun și aceste cuvinte în formula consacrată a moțiunii: vă mulțumim.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Cu plăcere.

Mulțumesc, domnule deputat.

Dragi colegi,

Avem aici...

Procedură? Da, să-mi spuneți procedura, vă rog frumos.

Video in format Flash/IOS

Domnul Octavian-Marius Popa:

Domnule președinte,

Pentru că vă simțiți atât de bine și aveți atât de mult umor, vă rog frumos să ne explicați de ce ați părăsit scaunul de președinte al Camerei în timpul citirii moțiunii. Care a fost motivația dumneavoastră? Lipsa de respect față de români? Care a fost? Explicați-ne!

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

O să vă răspund. Sesiunea de întrebări și interpelări este marțea dimineața și vă răspund cu mare plăcere la ea. Până atunci, nu există nicio obligație ca președintele Camerei să fie prezent aici. Este obligația ministrului de resort, dacă vă aduceți aminte foarte bine. Dar asta ca să putem să discutăm despre lucrurile care ne apropie, că despre lucrurile care ne despart, este cum citim Regulamentul. Unii mai deschid cartea, alții deschid cartea de bucate, alții cartea de telefoane. Eu deschid Regulamentul.

Mulțumesc foarte mult.

Domnul... Doamna deputat...

Nu mai aveți, vă rog foarte mult. Vă rog frumos să luați loc acolo. Eu pot să fac comentarii de aici, că m-ați întrebat ca președinte.

Vă rog frumos să luați loc în bancă, că sunteți cam agitat și e păcat lunea să fiți așa de agitat.

Doamna deputat Ana Birchall. A nu, scuzați-mă! Deci doamna deputat Ana Birchall e din partea Grupului parlamentar al PSD. Numai o secundă.

Domnul deputat Dolha și doamna deputat Maria Grecea din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Ioan Oltean și domnul deputat Gheorghe Tinel din partea PDL-ului.

Grupul parlamentar liberal conservator n-a nominalizat nicio persoană, UDMR la fel, minoritățile naționale sunt consecvente, nu au, PP-DD-ul la fel, deputații neafiliați, domnul Tomac.

Dragi colegi, conform Regulamentului, dau cuvântul domnului ministru Bogdan-Dragoș-Aurelian Marian-Stanoevici să-și exprime punctul de vedere.

Domnule deputat, domnule ministru, scuzați-mă, aveți cuvântul și bine ați venit în Parlament!

Video in format Flash/IOS

Domnul Bogdan-Dragoș-Aureliu Marian-Stanoevici (ministru delegat pentru românii de pretutindeni):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Bună ziua!

Vă mulțumesc pentru că îmi dați posibilitatea să răspund în fața dumneavoastră. Sper să nu vă plictisesc.

Deci numele meu este Bogdan-Dragoș-Aureliu Marian-Stanoevici, ministru delegat pentru românii de pretutindeni.

Demontarea unei moțiuni nu doar simple, ci, mai ales, lipsite de substanță.

Sunt actor, deci necalificat.

Autorii moțiunii, într-un limbaj suburban și de-a dreptul deplasat pentru un document menit a fi adus în atenția Parlamentului României își încep pledoaria printr-o acuză de-a dreptul jenantă pentru ei.

Sunt actor, așadar aș fi necorespunzător pentru a reprezenta interesele românilor de peste hotare.

Sunt mândru de vocația mea, în care dialogul inteligent, empatia și respectul pentru public sunt calități esențiale.

Sunt mândru de breasla mea. O breaslă care, la nivel național și internațional, a permis unor personalități precum Mircea Diaconu - senator, actualmente europarlamentar și oponent extrem de vocal al unui sistem corupt și subordonat puterii prezidențiale, Sidney Poitier - ambasador, Glenda Jackson - MP în Marea Britanie ori Ronald Reagan să pășească pe scena politică cu siguranță și cu responsabilitate.

Sunt român din diaspora, deci incompatibil cu actualul mandat?

Cât despre experiența mea reală, de netăgăduit de român trăitor în diaspora timp de nu mai puțin de 22 de ani, confruntat în mod direct cu povara exilului și cu experiențele, uneori dificile, ale emigrantului, se pare că nici aceasta nu m-ar califica să-i reprezint pe conaționalii mei aflați departe de casă.

Pe unii dintre semnatarii acestui trist document i-am auzit cu toții deplângând faptul că nu există încă politici și proiecte suficient de bune pentru a-i convinge pe românii care au plecat peste hotare și au acumulat experiență în societățile occidentale să se întoarcă acasă și să contribuie la progresul acestei societăți.

Câtă demagogie, însă, în aceste declarații. Atunci când un român din diaspora revine și se pune în serviciul țării sale, având beneficiul cunoașterii directe a domeniului în care urmează să-și desfășoare activitatea, reacția Domniilor Lor este una de respingere, de refuz, de superioritate nedisimulată și ofensatoare pentru toți românii trăitori pe alte meleaguri.

Ar putea suna comic, dacă nu ar fi extrem de cinic și de trist faptul că oameni care au adus milioane de români în situația de a-și părăsi țara în căutarea unui destin mai bun, oameni care au avut la îndemână toate instrumentele pentru a-și sprijini conaționalii de departe și care nu au făcut absolut nimic în acest sens își pun astăzi iscălitura pe acest document. Și mai uimitor este faptul că, printre inițiatorii moțiunii se numără un singur parlamentar din Colegiul nr.43 diaspora, iar printre semnatarii ei niciunul.

Această constatare ridică multiple semne de întrebare. Cât de bine cunosc inițiatorii moțiunii comunitățile românești din diaspora și problematica acestora? Sau au semnat Domniile Lor cu nonșalanță un document din care nu pricep mare lucru, despre care știu doar atât: că servește unor meschine interese politice.

Cine a documentat această "creație literară" și din ce surse, atât timp cât totul pare însăilat de zvonuri, anecdote și citate, multe incorect și trunchiat preluate din materialele de presă?

Cum se face că niciun parlamentar de diaspora nu a semnat această moțiune? Așadar nu a subscris la acuzele penibile și lipsite de substanță pe care le conține.

Este cazul să presupunem oare că parlamentarii de diaspora au refuzat să-și pună iscălitura pe un material pe care-l recunosc ca fiind fabulație și neadevăr? Întrebare retorică.

Sunt dedicat misiunii mele, îmi pun toată energia și competența în slujba românilor de pretutindeni, deci deranjez.

Considerațiuni generale: atunci când mă acuză de lipsă de rezultate, autorii moțiunii par să fi fost plecați într-o lungă vacanță în ultima perioadă, altfel nu-mi pot explica faptul că nu auzit nici despre anularea a două taxe consulare, a căror reducere a fost, în mod insistent, solicitată de către comunitățile românești și nici despre deschiderea Programului "Prima casă" pentru românii cu domiciliul în străinătate.

Din păcate, însă, atât lipsa cunoștințelor de limba română, cât și lipsa de logică îi biruie pe autorii moțiunii atunci când formulează următoarea propoziție - citez: "Întrebările formulate nu reprezintă decât o parte din prerogativele domnului Stanoevici la departamentul pe care-l conduce." Niște întrebări care reprezintă prerogative! Ciudat pentru oricine altcineva, însă perfect posibil pentru onorabilii care au conceput acest text.

Câteva răspunsuri punctuale.

Să revenim însă la întrebările pe care le formulează autorii moțiunii și să răspundem punctual și în spiritul legii, pe care Domniile Lor o citează fără a o înțelege în spirit și în formă.

Conform prevederilor Legii nr.321/2007 - ca să vă citez -, "Sprijinirea activităților românilor de pretutindeni se realizează prin acordarea de finanțări nerambursabile și alte mijloace de sprijin financiar în limita bugetului alocat asociațiilor, fundațiilor, organizațiilor, instituțiilor și altor persoane fizice și juridice reprezentative aparținând comunităților românești de pretutindeni din afara granițelor."

În acest context, în anul 2014, deci pe durata mandatului Bogdan Stanoevici, Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni - DPRRP - finanțează 232 de proiecte în valoare totală de 7.633.123 ron. Anul acesta, deci, peste 200 de asociații, fundații și organizații românești din străinătate și din România care dezvoltă programe, proiecte sau acțiuni în sprijinul românilor de pretutindeni beneficiază deci de sprijinul DPRRP.

În baza aceleiași legi, acordarea de finanțări nerambursabile se face pe baza evaluării programelor, proiectelor sau acțiunilor propuse de asociațiile românilor de pretutindeni prin depunerea unei cereri de finanțare în cadrul sesiunilor anule organizate în acest sens.

Așadar, nevoile și prioritățile românilor de pretutindeni sunt dictate chiar de către ei. În măsura în care aceste nevoi se transcriu într-un proiect viabil, ele vor fi analizate la nivelul departamentului și, bineînțeles, susținute în măsura posibilităților. Trebuie precizat aici că departamentul dispune de un buget limitat în raport cu solicitările primite.

În ceea ce privește inventarierea și protejarea bunurilor culturale, a monumentelor istorice, religioase sau culturale aparținând moștenirii românești, DPRRP desfășoară o serie de astfel de acțiuni de manifestări legate de bogata colecție a Bibliotecii române din Freiburg și până la susținerea acordată unor multitudini de lăcașe de cult ortodox din Belgia, Italia, Republica Moldova, Spania ori Ungaria.

Toate acestea, într-o variantă detaliată pot fi regăsite, de altfel, în acest material extensiv, pe care vi l-am pregătit separat și pe care nu-l voi citi pentru a nu vă plictisi.

În chestiunea identificării și sprijinirii comunităților românești vulnerabile sau amenințate, DPRRP acționează pentru protejarea identității comunităților istorice de români, contribuind decisiv la prezervarea și exprimarea identității culturale românești. Procesul de asumare și exprimare a identității este încurajat și sprijinit financiar de către DPRRP prin proiecte cu finanțare nerambursabilă și acțiuni proprii, proiecte care urmăresc evoluția raporturilor comunităților românești cu statul gazdă.

Programul de finanțare "Dimitrie Gusti", dedicat societății civile, s-a dovedit a fi un instrument foarte eficient în comunitățile istorice, acolo unde este necesar un plus de coeziune pentru apărarea drepturilor pentru organizarea comunității și exprimarea problemelor care trebuie gestionate.

Voi trece aici în revistă doar câteva exemple, cum ar fi: sprijinul în valoare de 170 de mii de lei în anul 2014 pentru asociațiile aromânilor din Albania; susținerea financiară acordată AVE - Uniunea etnicilor români din Bulgaria - pentru organizarea unor clase-pilot cu predare în limba română și menținerea unui centru de informare și logistică la Vidin sau proiectul depus de asociația "Lumina", a pedagogilor transnistreni a fost aprobată, urmând ca asociația să achiziționeze două mijloace de transport care sunt indispensabile pentru buna funcționare a Liceului "Ștefan cel Mare și Sfânt" din Grigoriopol. Numeroase alte proiecte le veți găsi descrise cu amănuntul tot în acest material tehnic.

Dacă vorbim despre dezvoltarea instituțiilor mass-media destinate românilor de pretutindeni, iată o foarte scurtă enumerare a tipurilor de proiecte susținute de DPRRP în anul 2014: sprijin pentru dezvoltarea structurilor mass-media ale românilor de peste hotare, în sensul dezvoltării componentei web a ziarelor și revistelor de limba română; finanțarea, strategii de pregătire pentru jurnaliștii din afara granițelor în vederea creșterii standardului de profesionalism al acestora; promovarea unor emisiuni destinate românilor din afara granițelor în grila de programe a unor posturi de televiziune și radio străine; și departamentul a sprijinit realizarea de studii și filme documentare care dezvoltă subiecte relevante pentru istoria românilor; încurajarea pentru crearea unor forme de comunicare bazate pe tehnologia modernă, cum ar fi lansarea unor platforme integrate de comunicare pe Internet, destinate românilor de pretutindeni. La fel, mai multe elemente le găsiți în această documentație tehnică.

Cât despre gogonata minciună că m-aș ascunde sub pretexte debile, este suficient pentru oricine să facă o simplă căutare a numelui meu pe Internet pentru a urmări declarațiile publice și foarte concrete pe care le-am făcut în numeroase ocazii cu privire la activitatea și responsabilitățile mele și ale DPRRP - MAE, însă probabil ar însemna să cer mult prea mult de la stimabilii inventatori de moțiuni, solicitându-le să facă același lucru.

Poate că este cazul aici să le amintesc și faptul că programele incluse în strategia DPRRP se materializează în proiecte care nu pot fi multianuale, conform legii, așadar nu pot fi continuate, ci doar aprobate și susținute în urma unor sesiuni de finanțare anuale, sesiune care, de altfel, a avut loc și are în desfășurare un număr impresionant de proiecte pentru un buget modest.

Mă străduiesc să-i cunosc și să-i sprijin pe cei pentru care muncesc, deci mă plimb și nu fac nimic.

Despre vizitele în comunități și întâlnirile cu românii de peste hotare am să vă dau câteva detalii. Pentru orice om politic responsabil, a-i cunoaște pe cei în serviciul cărora te afli, este o obligație. Se pare însă că mă fac vinovat și de acest lucru în ochii domnilor din opoziție.

Faptul că vreau să înțeleg la fața locului cum trăiesc, cum muncesc și cu ce probleme se confruntă românii din diaspora deranjează.

Faptul că vreau să văd cum sunt puse în practică proiectele susținute de DPRRP deranjează.

Faptul că inițiez dialoguri constructive cu autoritățile locale și celelalte, centrale, din țările în care trăiesc comunități de români deranjează.

De fapt, pe oponenții mei îi deranjează că am posibilitatea să aflu de la sursă, de la românii din diaspora cât de uitați și de lipsiți de sprijin s-au simțit în anii guvernărilor anterioare.

Și, nu în ultimul rând, cred că îi tulbură ideea că ștacheta va fi astfel înălțată încât, de acum înainte, orice ministru delegat și orice guvern va trebui să le acorde o atenție cel puțin egală cu aceasta, iar ăsta este un lucru cu care actuala opoziție nu vrea să-și piardă nici timpul și nici energia nici măcar ipotetic.

Ceea ce este cu adevărat supărător însă este disprețul cu care acești domni vorbesc despre oamenii cu care am avut bucuria să mă întâlnesc în comunitățile românești sau la evenimentele organizate de DPRRP, oameni pe care Domniile Lor îi califică drept instruiți să fure și să fraudeze votul românilor din diaspora.

Este trist! Ceea ce este cu adevărat iarăși trist este referirea la vizitele mele în comunitățile românești, în această referire autorii moțiunii pot să consulte site-urile MAE și DPRRP ca și paginile de social media aferente ori să parcurgă ziarele on-line ale diasporei și vor descoperi identitatea și impresiile celor cu care m-am întâlnit.

Aceste vizite și întâlniri sunt organizate în deplin respect al prevederilor legale în vigoare.

Cohortele de funcționari despre care se face vorbire în text au însemnat, în realitate, o echipă de unu, cel mult doi colaboratori din DPRRP, cunoscători ai comunității și ai proiectelor din teren.

Cât despre acțiunile proprii ale DPRRP, se pare că într-o urmărire demnă de filme polițiste, semnatarii moțiunii au descoperit și cel mai semnificativ indiciu privind lipsa de activitate a mea și a DPRRP, faptul că de pe pagina acțiuni proprii a site-ului DPRRP lipsesc acțiunile desfășurate în anul curent.

Doamnelor și domnilor,

Pagina a fost updatată, iar acțiunile inexistente au fost nu doar de domeniul cunoașterii publice, ba chiar au beneficiat de prezența în calitate de invitați a unora dintre cei mai vocali critici ai noștri.

Iată o listă succintă, detaliile legate le regăsiți în materialul tehnic pregătit.

Programul diaspora estival 2014, la care au participat peste 200 de reprezentanți "ai diasporei românești; Școala de vară "Cunoaște-ți vecinii!" - 2014, la care au participat peste 200 de tineri din comunitățile istorice de români din afara granițelor; Programul de tabere ARC 2014, care a adus în România peste 2000 de elevi, tineri, studenți și profesori însoțitori români din țările aflate în jurul granițelor și Balcani; Proiectul Presa română din străinătate, element de consolidare și promovare identitară; manifestările legate de sărbătorirea Zilei limbii române la Cernăuți, la Vidin și la Micherechi, printre altele; acțiuni realizate în parteneriat cu Institutul "Eudoxiu Hurmuzachi" pentru românii de pretutindeni, aflat în coordonarea ministrului delegat, și anume donații de carte pentru bibliotecile din comunități, Proiectul "Basm românesc", Tabăra de istorie și civilizație românească, Proiectul Interferențe culturale românești - Cartea în biblioteci.

Încă o dată, oameni care se pretind serioși și interesați de binele românilor de pretutindeni nu ezită să se umple de ridicol doar pentru a excela în activitatea lor uzuală, aceea de a călători și a căuta noduri în papură.

Reducerea taxelor consulare. Este siderant și faptul că oameni care, în trecut, atunci când aveau - ca să folosim o expresie populară - pâinea și cuțitul, au votat atunci cu ambele mâini creșterea taxelor consulare, sunt acum suspect de agitați în direcția reducerii lor și vorbesc cu insistență despre inițiativele legislative pe care le-au inițiat în acest sens, inițiative absolut fanteziste de altfel, lipsite de orice logică și temei economic și menite doar să aburească opinia publică.

Și pentru că acești critici ai mei par să-și dorească cu ardoare o carieră în domeniul comediei absurdului, Domniile Lor insistă în ideea că taxele consulare nu s-au redus. Ar fi putut măcar să aibă bunul-simț să citească ziarele, pentru a vedea că reducerea taxelor consulare a devenit fapt cu o săptămână în urmă, deci înainte de depunerea acestei moțiuni.

Congresul românilor de pretutindeni. Vârful absurdului se atinge atunci când moțiunea ajunge la tema organizării Congresului românilor de pretutindeni.

Timp de șapte ani de la votarea Legii nr.299, acești domni nu au mișcat un deget pentru organizarea acestui congres, iar acum devin cei mai aprigi comentatori ai celor ce inițiază organizarea lui în respectul deplin al legii și al românilor de pretutindeni.

Sunt acuzat că mă substitui Parlamentului în organizarea acestui eveniment. Ceea ce se uită, ce uită acești domni, este că există documente clare și o corespondență îndelungă și serioasă între instituții care dovedesc contrariul. DPRRP și MAE nu au făcut decât să propună, la cererea Birourilor reunite ale celor două Camere, un posibil buget și o posibilă metodologie pentru acest eveniment, achitându-se admirabil de această sarcină.

Faptul că în interiorul instituției în cadrul căreia funcționează, Parlamentul României, acești domni nu reușesc să se orienteze și să comunice spune foarte multe despre capacitatea lor de a onora propriile sarcini și misiunea pe care alegătorii le-au încredințat-o odată cu votul care i-a adus acolo. Cinismul lor însă nu cunoaște limite și după ce-și manifestă vehement în comisiile parlamentare dorința de a amâna congresul, vin acum să spună că nu există nevoie mai mare decât cea de a organiza cât mai urgent acest eveniment. Aiuritor și foarte trist!

Cunoașterea drepturilor fundamentale ale românilor.

Desigur, cunosc drepturile românilor. Între acestea se numără și dreptul de a fi reprezentați în mod eficient și corect în Parlamentul României. Însă acest drept nu este reflectat în niciun fel de activități precum aceea de a compune o moțiune, asemenea celei prezente, de către parlamentari care au uitat că rolul primordial al opoziției este acela de a veni cu propuneri constructive, solide, făcute în interesul celor care i-au votat.

Cât despre asigurarea dreptului la vot, despre crearea și facilitarea condițiilor de exprimare politică, pot spune fără nicio reținere că am făcut tot ce este de competența și în responsabilitatea mea pentru ca românii să poată să-și exprime alegerea în cele mai bune condiții. Atât eu personal, cât și DPRRP am dirijat către autoritățile competente, respectiv, către Direcția Consulară din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, toate solicitările, întrebările și propunerile pe care românii de peste hotare ni le-au adresat în această privință.

În același timp și în mod formal, am urmărit ca aceste solicitări să primească un răspuns. Mai mult decât atât, pe toate canalele de care dispunem, site-uri, web, pagini de social-media, participăm activ la campania de informare a românilor de peste hotare cu privire la procesul electoral, publicând documente relevante precum ghidul alegătorului, lista și coordonatele secțiilor de votare din străinătate etc., etc.

Concluzii sau ipocrizie politică crasă. În finalul documentului mi se adresează o serie de cereri imperative. Da. Ca membru al Executivului, mă aflu în serviciul cetățenilor și trebuie să răspund pentru activitatea mea în fața reprezentanților aleși ai acestora, însă nu pot răspunde unor cereri care frizează absurdul sau care sunt lipsite de obiect. Pentru ca strategia națională privind relația cu românii de pretutindeni să fie amendată și completată, trebuie să fie amendată însăși Legea nr. 299 și trebuie reformulate corelări interinstituționale care fac ca fiecare entitate din cadrul Executivului să gestioneze probleme specifice în ceea ce privește pe românii din străinătate.

Propuneri pentru reducerea taxelor consulare? Aceste propuneri au trecut de ceva vreme în sfera realității, spre informarea distinșilor semnatari ai moțiunii care nu au avut minima decență să modifice măcar textul în consecință.

În privința repatrierii corpurilor neînsuflețite ale românilor care și-au pierdut viața în străinătate, semnatarii moțiunii fac încă o dată și cu o ipocrizie cutremurătoare uz și abuz de tragedii personale ale concetățenilor lor pentru a crea o problemă acolo unde nu există de fapt. Vezi legislația țărilor europene în această chestiune, vezi numărul mult mai mic de decedați în realitate, vezi activitatea misiunilor diplomatice românești în ajutorul celor aflați în suferință și așa mai departe.

În final, după ce am lămurit toate acuzele care mi se aduc, marile și singurele întrebări care rămân sunt următoarele: de ce respectabilii parlamentari PDL nu au acționat în sprijinul propriilor cuvinte și programelor zornăitoare atunci când s-au aflat la guvernare pentru a ușura viața românilor de peste hotare, pentru a le facilita integrarea și pentru a le permite să-și conserve identitatea. De ce reprezentanții PNL, actualmente ACL, nu au ridicat asemenea întrebări și nu au acționat în spiritul rezolvării lor atunci când se aflau în USL, deci la guvernare.

Sunt convins însă că pentru răspunsuri avem foarte mult de așteptat, că în acest caz nu este nevoie de o moțiune ci de mult mai mult. De un examen de conștiință profund și radical al celor în chestiune, un examen de conștiință imperios necesar atâta timp cât semnatarii moțiunii prezintă simptomele clasice ale unui acces de politicianism ieftin, acces declanșat de campania electorală în care opoziția și-a amintit brusc de existența milioanelor de români care trăiesc dincolo de granițele României.

Le propun, așadar, tuturor semnatarilor moțiunii să-și cumpere o oglindă, să se privească adânc în ea și să încerce să nu clipească la vederea propriei ipocrizii și incapacități de a acționa.

În ceea ce-i privește pe românii de pretutindeni, oameni de nădejde, inteligenți, muncitori și plini de bun-simț, sunt sigur că aceștia, puși în fața evidenței create de acțiunile și deciziile luate de actualul Guvern în sprijinul lor și al familiilor lor rămase acasă, nu se vor mai lăsa influențați de cei care le-au pricinuit atât de mult rău pe timpul guvernării lor și îi vor sancționa corespunzător și democratic prin vot.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Dolha. Doamna Grecea?

Doamnă deputat Maria Grecea, aveți cuvântul. Timpul alocat este de 12 minute.

Video in format Flash/IOS

Doamna Maria Grecea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Stimați colegi,

În primul rând, domnule ministru, mă așteptam din partea dumneavoastră să veniți cu răspunsuri mai clare și mai concrete, pentru că de câte ori veniți în fața comisiei, veniți cu un sufleor care, din păcate, nu vă furnizează răspunsurile pe care noi le așteptăm acolo.

Ca membru în Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, am încercat prin procedurile parlamentare în vigoare să susțin inițiativele de a impulsiona guvernanții în vederea găsirii unor soluții concrete la problemele românilor din diaspora, dar trebuie să recunosc că multitudinea demersurilor nu a avut efectul scontat.

Din aceste motive, am semnat și inițiat prezenta moțiune simplă pentru a face cunoscute problemele și a trage totodată un semnal de alarmă autorităților abilitate asupra greutăților cu care se confruntă românii din afara granițelor.

Prelungirea crizei economice în țările europene este o realitate drastică care afectează preponderent cetățenii străini stabiliți temporar în țările europene, respectiv, românii plecați să muncească pentru a asigura o viață mai bună copiilor lor.

În aceste condiții, este cât se poate de evident că românii aflați dincolo de granițe sunt primii care decontează problemele din țările de adopție, iar șomajul și lipsa unor reprezentanți ai statului român care să-i ajute în dialogul cu autoritățile locale sunt probleme extrem de delicate în prezent.

Comunitățile românilor din străinătate se zbat într-un anonimat desăvârșit având o serie de probleme rămase de ani buni, fie nerezolvate, fie în stadiu de proiect. Este vorba despre nivelul exagerat al taxelor consulare, de modalitatea de lucru greoaie și birocratică din majoritatea consulatelor statului român din străinătate, de lipsa personalului consular care să-i ajute așa cum se cuvine pe români, de lipsa unor atașați pe probleme de muncă și protecție socială și multe altele.

De asemenea, lipsa de implicare a autorităților abilitate ale statului român în rezolvarea multor aspecte care îi macină pe românii plecați în afara țării, precum și procedurile extrem de anevoioase de aducere acasă a cetățenilor români decedați în străinătate sau lipsa unei strategii coerente în vederea stimulării repatrierii a milioanelor de cetățeni care își doresc să revină înapoi în țară, toate acestea sunt condamnabile.

Dincolo de incompetența și nepăsarea guvernanților, nu pot să nu remarc și figurația tristă a ministrului Stanoevici care și zilele trecute, pentru a nu știu câta oară, pe bani publici, dar de această dată însoțit și de către premierul Ponta și miniștrii Dragnea, Corlățean, Costoiu și Plumb s-au plimbat pe la Torino.

Dincolo de faptul că premierul Ponta face campanie pe bani publici, nu este în stare să răspundă nici la cele mai simple întrebări adresate de către simplii cetățeni care lucrează în Italia. Nici el, dar nici domnul Bogdan-Dragoș-Aureliu Marian-Stanoevici, ministru delegat pentru românii de pretutindeni, care ar trebui să cunoască problemele românilor de pretutindeni, să aibă o strategie clară în ceea ce-i privește și să răspundă la problemele ridicate de către aceștia, nu a fost în stare. Din păcate, pentru românii de acolo face ce se pricepe mai bine: o figurație tristă.

Stimați colegi,

Tot condamnabilă este și lipsa de reacție a ministrului Stanoevici și chiar bagatelizarea gestului colegului nostru Aurelian Mihai, care a intrat luna trecută în greva foamei în semn de protest față de modalitatea în care autoritățile noastre tratează cetățenii români din diaspora. Să nu uităm că deputatul Aurelian Mihai a recurs la acest gest în urma a numeroase demersuri făcute în scopul de a atenua o serie de greutăți cu care se confruntă românii care trăiesc și muncesc în afara granițelor țării.

Îi invit pe toți parlamentarii prezenți să susțină și să voteze prezenta moțiune simplă pentru a da o speranță românilor din diaspora atât de mult timp neglijați.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, doamnă deputat.

Ați cheltuit patru minute. Mai aveți la grupul parlamentar al dumneavoastră încă 8 minute.

Are cuvântul domnul deputat Ioan Oltean. Nu. Dumneavoastră.

Domnul deputat Tinel Gheorghe, liderul Grupului parlamentar al PDL. Aveți alocate 6 minute, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte,

Domnule ministru delegat,

Stimați colegi,

Spuneați, domnule ministru, într-un interviu în "România liberă", în primăvara acestui an, că "am refuzat să fiu cel mai tare figurant din Franța", în perioada când ați fost plecat acolo. Și tare mi-e teamă, sincer vă spun, că ați acceptat să deveniți unul dintre cei mai slabi miniștri din Guvernul Ponta 3.

Ne așteptam după data de 17 septembrie 2014, când pentru prima dată în istoria postdecembristă a Parlamentului României, un deputat intra în greva foamei pentru problemele românilor din străinătate, să ieșiți public sau s-aveți o ieșire publică în care să încercați să rezolvați această problemă. Din păcate, toată atitudinea dumneavoastră, începând cu acea dată, și vă spun că acela a fost momentul declanșator al acestei inițiative, al acestei moțiuni simple, a lipsit cu desăvârșire, domnule ministru. Ne acuzați pe noi, parlamentarii opoziției, că vă tragem la răspundere astăzi în plenul Parlamentului pentru lipsa dumneavoastră de activitate.

Da, domnule ministru, ați lipsit cu desăvârșire din spațiul public în toată această perioadă după învestirea dumneavoastră. Și semnalele trase de românii din diasporă sunt extrem, extrem de negative cu privire la activitatea dumneavoastră. Știu că e foarte ușor pentru dumneavoastră să veniți aici și să înșirați niște date pe care dumneavoastră ziceți că le aveți conforme cu realitatea activității desfășurate. Pentru noi, însă, datele sunt neconforme cu realitatea și sunt confirmate de cei pe care dumneavoastră ziceți că îi reprezentați.

Și am să vă spun despre ce e vorba. Aveți în textul moțiunii și la pagina 7, și la pagina 9, câteva întrebări extrem, extrem de punctuale. Unele foarte, foarte serioase, pentru că vine campania, sau suntem în plină campanie pentru alegerile pentru cea mai înaltă funcție în stat, președintele României, și la pagina 9, ultimul alineat, sunteți acuzat dumneavoastră că în unele comunități de români foarte importante din afara granițelor, în Italia, în Spania, în Portugalia, lipsesc secțiile de votare. Și dumneavoastră nu dați răspuns, nu spuneți.

Mai mult, avem informații, domnule ministru, că în unele comunități, în unele localități, ați redus sau ați dispus reducerea numărului de secții, de cabine de vot, de la 4 la 2, ceea ce contravine legii. E un aspect extrem de important pe care vrem să-l lămurim aici, în plenul Parlamentului, să ne spuneți ce se întâmplă. Este adevărat sau nu este adevărat?

Sunt informații, domnule ministru, că tot veni vorba de campania electorală, că ați creionat în toate aceste vizite în străinătate un plan extrem de diabolic, ca să folosesc, așa, un cuvânt drag dumneavoastră, literar, prin care comunități sau votanți PSD, în ziua votului, să facă coadă la secțiile de votare și să blocheze accesul în secții și în cabine a celorlalți români care vor să-și exprime votul. Și, iată, sunt aspecte pe care, domnule ministru, trebuie să le rezolvați.

Au fost aspecte din moțiunea simplă reliefate prin întrebări vizavi de activitatea dumneavoastră punctuală, pe proiecte, pe programe. Dumneavoastră ne-ați înșirat câteva proiecte și câteva programe care sunt disparate. Cui, la cine se referă? Să știți că nu v-am fi acuzat și nu v-am fi imputat dumneavoastră rezolvarea într-o perioadă extrem de scurtă a tuturor problemelor românilor din străinătate care n-au fost rezolvate de niciun guvern de după '89 dacă activitatea dumneavoastră publică, mai ales activitatea ministerială, ar fi scos în evidență o viziune, un program, în care să spuneți "Eu sunt ministrul Bogdan Stanoevici, ăsta este programul meu privindu-i pe românii din străinătate, încep de aici, continui și finalizez în acest mod." Nu există așa ceva.

Tot invocați că trebuie modificată legea. Au fost proiecte și inițiative legislative în Parlamentul României, nu le-ați sprijinit. Și încă o dată vă spun: faptul că Aurelian Mihai a intrat în greva foamei în 17 septembrie v-a convins și pe dumneavoastră, guvernul din care faceți parte, că reducerea taxei consulare trebuie imperios pusă în practică, de la 200 de euro cât plătește un român din străinătate pentru înregistrarea certificatului de naștere, ați hotărât că este extrem, extrem de important. Dacă ați fi venit, domnule ministru, în 15 septembrie cu propunerea, în 14 septembrie, să știți că moțiunea asta simplă poate n-ar mai fi fost dezbătută. Dacă ați fi venit și ați fi spus că locurile în consulatele...

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, mai aveți 20 de secunde.

Video in format Flash/IOS

Domnul Tinel Gheorghe:

...în consulatele noastre vor fi suplimentate și că vor avea cu cine să discute, să știți că... invocați, că poate n-am fi discutat despre moțiunea simplă. Dar așa, însă, domnule ministru...

Și încerc să închei, după părerea mea, încercați să jucați în "Noi, cei din linia întâi", încercați, dumneavoastră sugerați prin tonul discursului pe care l-ați avut, dar după părerea mea și a noastră, cred că jucați în "Trandafirul roșu". A! Pardon! "Trandafirul galben". Și nu cred că vă face cinste acest rol, domnule ministru.

Mulțumesc, stimați colegi.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS

Domnul Tinel Gheorghe:

Vă propun și vă rog să susțineți această moțiune simplă inițiată de parlamentarii opoziției.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnul deputat Varujan Pambuccian.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Timpul alocat grupului dumneavoastră parlamentar este de 3 minute.

Video in format Flash/IOS

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am o rugăminte către domnul ministru și o chestiune pe care vreau să v-o supun atenției. Noi moțiuni nu votăm. Ăsta este un lucru statornicit de mult. Rugămintea către domnul ministru este să nu jignească Parlamentul și parlamentarii. (Aplauze.)

Nu, nu! Hai să nu politizăm, vă rog frumos! Prin aplauze politizăm și nu e bine.

Am văzut foarte mulți miniștri, prim-miniștri vorbind în situații de genul acesta, e prima oară când ies cu această rugăminte.

În ceea ce privește lucrul pe care vreau să vi-l propun. Vă propun să nu privim chestiunea aceasta a românilor din diaspora ca o chestiune pur etnică. Să știți că există comunități de evrei plecați din România, de armeni plecați din România, de germani plecați din România, care acolo unde au plecat cu o generație, două, trei înainte, vorbesc limba română alături de limba maternă acasă.

Comunitățile astea nu vă cer nimic. Nu vă cer un sprijin, nu vă cer absolut nimic. Dar le puteți folosi. Și faptul că nu le folosiți, cred că este un lucru greșit. Ele sunt în aceeași măsură păstrătoarele etniei din care provin, păstrătoarele locului de unde au plecat, adică România, și buni cetățeni, absolut onorabili în țările în care au ajuns. Nu uitați de ele pentru că ele pot fi foarte buni ambasadori ai României prin prestigiul pe care-l au acolo unde sunt acum.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Am avut o discuție cu colegii din PNL și PDL, o să vorbească pe minutele alocate domnul deputat Ioan Oltean.

O să vă rog frumos, domnule vicepreședinte, dacă cumva întârzii, să continuați dumneavoastră conducerea ședinței pentru câteva minute. Mulțumesc foarte mult.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor,

Domnule ministru, v-am ascultat răspunsul la moțiune de la un capăt la altul. Vreau să vă spun, domnule ministru, că ați uitat că vă adresați celei mai distinse și înalte instituții dintr-un stat, din România, Parlamentul României. Ați folosit, domnule ministru, o serie de expresii care nu și-au găsit locul, prin care ați jignit nu numai pe cei care astăzi au semnat acea moțiune, ați jignit pe toți cei ce sunt și fac parte din Parlamentul României.

Domnule ministru,

O inițiativă parlamentară nu poate fi calificată ca inițiativă fantezistă. Nu puteți să spuneți că parlamentarii trebuie să aibă măcar bunul-simț ca să citească presa. Nu puteți spune parlamentarilor "acești domni", domnule ministru. Acești domni sunt parlamentari aleși de către popor. Nu puteți vorbi despre o inițiativă că exprimă cinism parlamentar, domnule ministru. Nu puteți vorbi, nu puteți spune că o atitudine parlamentară este calificată ca o "ipocrizie politică crasă".

Dați-mi voie să vă reproșez cu seriozitate că acest limbaj trebuie să fie străin unui ministru atunci când rostește de la cea mai înaltă tribună, tribuna Parlamentului.

Spuneați, domnule ministru, că cererile pe care parlamentarii opoziției le-au făcut prin moțiunea simplă depusă și dezbătută astăzi reprezintă cereri care vizează absurdul. Să înțeleg, domnule ministru, că cererile noastre de diminuare a taxelor consulare sunt cereri care vizează absurdul? Dumneavoastră vorbeați că deja s-au redus două. Să înțelegem că atunci când le-ați redus, ați săvârșit o faptă absurdă? Să înțelegem că cererile care vizează înființarea cât mai multor secții de votare pentru ca românii din străinătate să aibă posibilitatea să participe la viața politică românească și să participe la cea mai importantă acțiune politică, aceea de a-și da votul unei formațiuni politice, este o cerere absurdă, domnule ministru?

Să înțelegem că înființarea de consulate în țări în care populația de etnie română este în număr foarte mare, reprezintă și aceasta o cerere absurdă? Să înțelegem că faptul că astăzi consulatele din străinătate au un număr insuficient de personal și un personal necalificat care nu este în măsură să răspundă problemelor cu care se confruntă românii de pretutindeni și că cererea noastră de a îmbunătăți calitatea profesională a celor care lucrează la consulate și de a crește numărul de membri ai consulatelor, deci, a salariaților, reprezintă cereri absurde?

Domnule ministru,

M-am bucurat atunci când s-a înființat acest departament în cadrul ministerului, pentru că am zis, uite, o serie de probleme care au fost neglijate de toate guvernările de-a lungul timpului, vor fi astăzi luate în calcul și românii de pretutindeni vor avea o posibilitate de a-și manifesta și de a participa direct la toate evenimentele care au loc în țara noastră și în țara în care participă. Din păcate, astăzi constat cu tristețe, domnule ministru, și recunosc că după opt luni vă văd a doua oară, ceea ce este nepermis. Dacă eu, ca parlamentar, vă văd a doua oară, mă întreb de câte ori v-au văzut cei ce reprezintă astăzi populația acestei țări. Deci, astăzi, constat că înființarea acestui departament n-a avut niciun fel de eficiență, niciun fel de efect pozitiv. Acest material tehnic pe care l-ați tot arătat și în care spuneți dumneavoastră că se află marea dumneavoastră activitate de-a lungul celor opt luni, cu siguranță nu răspunde la întrebările care astăzi vi s-au pus aici.

Aș fi dorit, domnule ministru, să fi venit, așa cum a spus distinsul meu coleg, și să spuneți: Da. Sunt atâtea secții acolo. S-au redus dincolo pentru următoarele argumente. Că în Statele Unite sunt doar 4 consulate și există peste un milion de români. Din aceste motive... Că în Italia, Spania, în Franța, în Germania și așa mai departe sunt consulate insuficiente și cu personal lipsit de pregătire și că românii noștri stau ore întregi, zile întregi la coadă pentru rezolvarea problemelor, sunt avute în atenția dumneavoastră și că împreună cu guvernul căutați soluții. Ar fi fost un răspuns care era demn de calitatea dumneavoastră de ministru. Astăzi ați dovedit că nu aveți nimic comun cu acest departament.

Astăzi ați dovedit că sunteți străin de problemele cu care se confruntă românii din străinătate, românii noștri de pretutindeni. Și, în consecință, cred că singurul lucru demn pe care l-ați putea face astăzi este să vă prezentați demisia și să lăsați pe altcineva să conducă acest departament.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

   

În continuare, domnul deputat Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților, preia conducerea ședinței.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ioan Oltean (de la prezidiu):

Da, mai rar mi s-a întâmplat să trec de acolo direct aici, acum, în opoziție, dar, iată că se mai întâmplă.

Dați-mi voie acum, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, s-o invităm pe distinsa noastră colegă Ana Birchall să susțină puterea, evident.

Aveți cuvântul, distinsă colegă. Vă rog.

Video in format Flash/IOS

Doamna Ana Birchall:

Susțin românii din diaspora, alături de românii din România.

Domnule președinte, mulțumesc foarte mult.

Stimate colege, stimați colegi,

În plină campanie electorală, PNL-iștii lui Iohannis, alături de PDL, au ales să promoveze din nou ura și dezbinarea în Parlamentul României, în acest for care reprezintă toți românii din țară și din străinătate. Este un profund act de jignire la adresa românilor care muncesc din greu în străinătate, departe de familii și de țară, să fie târâți într-un circ politic al cărui unic scop este dezbinarea.

Ca și în ultimii 10 ani de regim Băsescu, același președinte, vă reamintesc, stimate colegi și stimați colegi, trimitea doctorii români în străinătate, dacă nu le convenea aici, acasă, în România, lipsa de respect a colegelor și colegilor din opoziție la adresa unor categorii socio-profesionale importante din societate devine evidentă în disperarea de a acapara puterea cu orice preț.

Românii din afara granițelor nu sunt un bun de troc pentru ambițiile politice ale niciunui politician, ci reprezintă, în prisma anilor de guvernare Boc-Băsescu, dovada măsurilor dezastruoase din punct de vedere social și a austerității impuse din punct de vedere economic în România în timpul acestui regim Băsescu, că doar românii din diaspora nu au plecat din țară de bine ce le era.

Stimate colegi,

Stimați colegi,

Este important să fim mai uniți în țară și este important să fim mai uniți și peste hotare. Fac apel la dumneavoastră să nu manipulați opinia publică cu privire la activitatea actualului Executiv în sprijinul românilor din țară și din străinătate. Guvernul condus de Ponta a redeschis ușile cancelariilor europene, reclădind relațiile cu prietenii și partenerii României din Europa și din lume.

Chiar astăzi, în acest moment, la București, se desfășoară summitul Uniunea Europeană - Europa de Sud-Est, găzduit de România, pentru că țara noastră prin intermediul Guvernului Ponta și-a arătat deschiderea față de partenerii internaționali, a acționat conform intereselor noastre naționale în politica externă și continuă să-și întărească poziția de lider regional atât pe plan economic, cât și social și politic. Economic, pentru că România este un hub investițional în ceea ce privește energia, industria IT, agricultura - ca să enumăr numai câteva domenii - social, pentru că România este un model de politici sociale pozitive și eficiente și politic, pentru că România trebuie să fie un factor principal de stabilitate și securitate în această regiune din ce în ce mai frământată.

Sigur că mai sunt multe lucruri de făcut, dar trebuie recunoscut că, în privința românilor din afara țării, actualul Executiv a înțeles importanța menținerii legăturilor cetățenilor români din diasporă cu țara mamă, oferind un sprijin real pentru cei care de mult prea multe ori sunt descriși la grămadă, în cele mai nedrepte moduri.

Incidentele din Italia sau din alte părți ale lumii care implică cetățeni români implică și au implicat reacții din partea unui stat european democratic în protejarea cetățenilor săi și din afara granițelor.

În același timp, așa cum am mai declarat, inclusiv de la tribuna acestui Parlament, naționalitatea nu înseamnă infracționalitate. Și oricine încalcă legea trebuie să fie pedepsit. Dar nu trebuie să acceptăm acțiuni denigratoare la adresa românilor, la adresa României. Or, tocmai același lucru se întâmplă astăzi și acum prin această moțiune cu adevărat simplă și fără scop.

Guvernul condus de Ponta este primul care oferă o viziune integrantă din punct de vedere economic și social pentru românii din diaspora cu economia națională.

Românii din diaspora care își deschid firme în România, dar își au punctul de lucru în țara în care sunt plecați vor primi bani de la stat printr-o schemă de finanțare de până la 100.000 de euro, însă cu condiția să plătească impozitul pe profit aici, în România.

În sprijinul tuturor românilor, dar și pentru a încuraja românii din afara granițelor să se întoarcă acasă, Guvernul Ponta a demarat programul "Prima mașină" și a extins programul "Prima casă" și pentru românii din diaspora, oferind pentru prima dată un sprijin real românilor care vor să se întoarcă acasă.

Alături de alte măsuri de ordin social promovate de Guvernul Ponta, precum reîntregirea pensiilor și salariilor, creșterea salariilor pentru medicii rezidenți, oportunități pentru tineri și măsuri economice, precum reducerea CAS-ului sau neimpozitarea profitului reinvestit, s-au constituit bazele unei economii dinamice cu o creștere record în primul semestru al acestui an care să susțină clasa de mijloc, motorul economiei românești, și implicit să creeze condițiile pentru creșterea locurilor de muncă, a oportunităților și pentru românii care se întorc în țară.

Reducerea presiunii fiscale asupra românilor din străinătate prin reducerea taxelor consulare a constituit și rămâne o preocupare prioritară pentru Guvernul nostru, fiind un angajament asumat prin programul de guvernare care începe pas cu pas să se îndeplinească.

Vă reamintesc că Guvernul Ponta este primul Executiv care reduce taxele consulare. Iar colegele și colegii din opoziție ar trebui să recunoască acest lucru.

Românii care demarează procedurile privind certificatele de naștere nu plătesc niciun fel de taxe timp de 6 luni. Documentele de călătorie pentru copiii de până la 6 ani sunt, de asemenea, gratuite. Decizia a fost luată în data de 7 octombrie, în aceeași ședință de Guvern prin care s-au dublat alocațiile pentru 500.000 de copii din România, într-un gest de reparație și de echitate socială pentru copiii proveniți din familiile sărace.

Nu în ultimul rând, inițiativa "SMART Diaspora" permite accesul diasporei la concursurile din administrația publică românească prin reducerile fiscale la revenirea în țară pentru o perioadă determinată, diaspora ca punte pentru investițiile străine, transfer de cunoștințe și bune practici prin intermediul unui corp de experți din diasporă și programe de fellowship și internship în instituțiile de stat, deja începute de Guvernul României.

Păstrarea tradițiilor și obiceiurilor românești și în afara granițelor este o preocupare constantă a Guvernului nostru. Și acestor eforturi li se alătură și li s-au alăturat eforturile acestui Parlament al României, inclusiv prin diplomația parlamentară.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Puterea diasporei românești este foarte mare. Iar cei ce fac parte din ea, în opinia mea, reprezintă primii ambasadori ai României în comunitățile în care au ales să locuiască.

Am încredere că printr-o mai strânsă legătură cu consulatele și ambasadele României din străinătate și o continuă implicare în comunitățile locale putem arăta că România și românii sunt mai mult așa cum ne-a descris Prințul Charles și nu cum ne descriu anumite tabloide.

Eu aș vrea să mulțumesc personal implicării și dedicației cu care biserica continuă să consolideze, să promoveze și să păstreze tradițiile românești, inclusiv limba română, prin activitățile educațional-culturale pe care le organizează pe lângă biserici în diversele colțuri ale lumii. Și în diversele deplasări pe care le-am efectuat, vreau să vă spun că este absolut impresionantă dedicația cu care se păstrează atât tradițiile și obiceiurile românești, cât și limba română.

Se tot vorbește și s-a tot vorbit înainte despre votul românilor din diasporă. Eu îmi exprim speranța și sunt convinsă că la aceste alegeri nu se va vota două secunde la fiecare vot, ca la Paris, pe vechiul mandat al PDL-ului, acum aliați ai colegelor și colegilor noștri din PNL.

Dar aș vrea să spun că trăim într-o lume a globalizării în care granițele tradiționale sunt depășite ca și concept de descriere a unui popor într-un spațiu geografic. Aderarea noastră la Uniunea Europeană, libera circulație, dreptul la muncă, accesul la piața comunitară de capital ne fac cu adevărat cetățeni ai unei construcții politice europene, mai degrabă decât cetățeni ai unui simplu stat.

Cu toate acestea, în orice loc din lume unde mergem, locuim sau muncim, suntem ambasadorii poporului român, față de care am avut și totdeauna vom avea o mare responsabilitate. Îmi exprim convingerea că și nouă, politicienilor, ne revine datoria de a fi mai uniți atunci când promovăm imaginea României în străinătate.

Fac din nou un apel la colegele și colegii mei din Parlamentul României de a nu mai exporta conflictul intern în afara granițelor și de a conștientiza imensa responsabilitate care le revine în promovarea imaginii unui popor și a mândriei de a fi român. Politica externă înseamnă în primul rând promovarea interesului național și nu cramponarea în interesul mărunt de partid.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Românii din diasporă sunt parte a unei Românii care începe de la sat sau de la oraș, pe aceste meleaguri. România a fost și este și trebuie să rămână România tuturor românilor. Legătura românilor de peste graniță cu țara mamă trebuie întărită și trebuie să dezvoltăm în continuare politici și strategii de reintegrare a celor plecați în afară, pentru îndeplinirea unității de spirit cu care ne putem identifica într-un parcurs european și democratic.

Sunt convinsă că mesajul oamenilor cu care am vorbit în colegiul meu din Vaslui, în aceste zile, este același mesaj pe care sunt convinsă că fiecare dintre dumneavoastră l-ați primit. Și anume că ne dorim cu toții să trăim într-o țară care trebuie să știe să-și cultive valorile, să învețe din greșelile trecutului, să elimine dictatura nonvalorilor, să fie mândră de bogăția sa umană și să prezinte lumii frumusețea sufletească pe care a dobândit-o acest popor în două milenii de viețuire creștină. Și din aceste motive România știți cu toții că este numită "Grădina Maicii Domnului" și cred că este important să ținem cât mai mult la mândria noastră și la modul în care suntem tratați ca români.

Îi convingem pe cei mai mulți români să fie mai uniți și în felul acesta vom fi cu toții mai puternici. Numai promovându-ne valorile autentice, ieșind din dezbinarea și tendința de tabloidizare a oricărui gest sau fapt, în goana după senzațional, și conștientizând că respectul pentru noi, ca popor, pleacă de la seriozitatea cu care reușim să ne afirmăm pe scena istoriei, numai așa vom putea să transformăm sintagma "mândru că sunt român" într-o realitate, pentru o Românie puternică în Europa și în lume, manifestată prin voința comună a românilor din țară sau a românilor de pretutindeni.

Prezenta moțiune nu reprezintă altceva decât o încercare manipulativă de a atrage diaspora în prezentele jocuri politice dâmbovițene. Diaspora este și ambasada sufletului și tradițiilor românești în străinătate și nu merită târâtă în jocurile politice și interesele meschine de partid.

Grupul PSD va vota împotrivă. Mulțumesc.

   

Domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților, reia conducerea ședinței.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult, doamnă deputat.

O să-l rog frumos pe domnul deputat Tomac.

Eugen, ai cuvântul. Te rog frumos. Ai 4 minute, da?

Video in format Flash/IOS

Domnul Eugen Tomac:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Românii de peste hotare, indiferent unde locuiesc ei, fie că ne referim la cei 3 milioane de cetățeni români care locuiesc în Uniunea Europeană, fie că ne referim la cei 300.000 de români care locuiesc în Valea Timocului și nu sunt recunoscuți de autoritățile sârbe, fie că ne referim la cei 4 milioane de români, cetățeni ai Republicii Moldova, dar în mare parte și cetățeni ai României, fie că ne referim la cei peste jumătate de milion de români din Ucraina, fie că ne referim la românitatea din Peninsula Balcanică, cu toții fac parte din corpul națiunii române.

Domnule ministru,

Am avut impresia că în fața noastră se află liderul unei fundații de binefacere și nicidecum responsabilul în cadrul Guvernului pe această problematică serioasă.

Peste hotare se află 10 milioane de suflete românești și au nevoie de sprijinul statului român, de acțiune din partea Guvernului, nu de statistici inventate sau chestiuni pe care nu le înțelegeți atunci când le prezentați.

România, de când este stat membru al Uniunii Europene, a insistat o singură dată la Consiliul European, a uzat de dreptul de veto atunci când discutam despre acordul de asociere al Serbiei la Uniunea Europeană. Am condiționat atunci Serbia să recunoască minoritatea română și să semneze Acordul privind protecția minorităților naționale, acord semnat în februarie 2012.

Din păcate, Guvernul pe care îl reprezentați dumneavoastră n-a fost în stare să ducă mai departe ceea ce am obținut. Minoritatea română din Valea Timocului nici astăzi nu are nici școală, nici biserică, nici media în limba română. Mai mult decât atât, cei peste 3,5 milioane de cetățeni români care sunt peste hotare au nevoie, la fel ca și cei care sunt prezenți în țară, de instrumente prin care să-și poată exprima dreptul la vot. Legea votului prin corespondență este singurul instrument viabil prin care românii noștri pot participa activ și la viața politică din țară, pentru că sunt parte a României.

Mai mult decât atât, am cerut în repetate rânduri - și aici vreau să fiu cât se poate de clar - am cerut în repetate rânduri să reduceți sau să eliminați taxele consulare pentru foștii cetățeni români care își redobândesc cetățenia română. Este de-a dreptul absurd să plătești aproape 500 de euro pentru a-ți reintra în drepturi. Nu ați făcut acest lucru.

Și aș mai aminti, în încheiere, un lucru extrem de important. După București, cel mai mare oraș românesc nu se află astăzi în România, ci se află la est de Prut. Chișinăul este cel de-al doilea oraș românesc, cu o populație de peste un milion de locuitori, aproape 15% din populația Chișinăului deține și cetățenie română.

Mă întreb, domnule ministru, cum pot vota cei peste 150.000 de cetățeni români din municipiul Chișinău doar în 4 secții pe care Guvernul pe care îl reprezentați le-a deschis? Imaginați-vă că la Suceava sau la Sibiu s-ar vota doar în 4 secții. Cam asta este abordarea Guvernului pe care îl reprezentați.

Prin urmare, nu înțelegeți nimic din ceea ce înseamnă relația statului român cu românii de peste hotare și e bine să lăsați pe altul mai potrivit. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul Aurelian Mihai, aveți 3 minute, vă rog frumos.

Video in format Flash/IOS

Domnul Aurelian Mihai:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnule ministru,

Nici nu știu cu ce să încep. Pentru că a avea milioane de români astăzi în afara țării înseamnă milioane de probleme.

Domnule ministru,

Aveți un comportament de parcă n-ar exista probleme în colegiul pe care eu îl reprezint, pentru că acei oameni ne-au votat. Asta este marea problemă, domnule ministru. Vă comportați ca și când acolo toate lucrurile sunt în regulă. Vă spun eu, la fel cum v-au transmis și milioane de români poate - că așa vă lăudați, că vorbiți cu milioane de oameni - că sunt probleme. Aproape 20% din populația României astăzi trăiește în afara granițelor țării. Sunt probleme foarte mari, începând de la reprezentarea pe care o avem în consulate, deficitară, și până la taxele consulare.

Așa cum am semnalat în repetate ocazii, nu vă faceți meseria. Nu sunteți pregătit pentru acest post. Cred că vă aduceți bine aminte că, în momentul în care v-am dat votul pentru învestitură, am votat pentru ca dumneavoastră să fiți ministru, pentru că mi-am dorit într-adevăr să am o persoană care mă reprezintă și care reprezintă oamenii pe care i-am cunoscut în afara țării.

Așa cum ne-am întâlnit și ulterior, v-am garantat faptul că o să fim alături de dumneavoastră și cei din comisie, însă nu ați dat dovadă de bună-cuviință și nu ați dat dovadă de faptul că ar trebui să colaborați cu noi, așa cum v-am rugat să colaborați.

Prin organizarea Congresului românilor de pretutindeni, tentativa aceea de organizare și schema pe care ați pus-o "la îndemâna" celor din afara țării, ați făcut tot posibilul ca noi, reprezentanții românilor din diaspora, să fim îndepărtați, pentru a nu avea un dialog cu cei care se află în afara țării. Însă ați folosit din plin existența instituțiilor române existente acolo: ambasade, consultate. De fapt, nu ați depolitizat, ați politizat acest demers. Și nu ați făcut bine. Nu ați onorat nici măcar Guvernul din care faceți parte. Și ați ajuns, din păcate - și v-o spun pentru că este o realitate - să fiți posibil cel mai slab ministru din actualul Guvern.

Mulțumesc totuși Parlamentului pentru că și-a spălat jumătate din păcate, pentru că într-adevăr demonstrează că este un parlament care se gândește la binele românilor din afara țării. Și o să vedeți, o să vă demonstrez că aceia pe care i-ați jignit astăzi, parlamentarii, în comisia din care fac parte, toți suntem trup și suflet pentru binele românilor din diaspora.

Pot să vă spun încă ceva, domnule ministru. Secțiile consulare care sunt inexistente nu ajută absolut deloc în demersul electoral. Dacă am fi avut consulate, nu am fi avut atâtea probleme.

Pentru că am trăit 11 ani în diaspora, pot să spun că nu este deloc îmbucurător să aflu că în Torrejón de Ardoz, la peste 10.000 de români, câți există acolo, le-ați suspendat secția electorală. Oare ce vor face și românii din Guidonia din Lazio, pentru că acolo sunt iarăși foarte mulți români? Ce vor face cei din Extremadura, din Almendralejo, din Badajos, pentru că se află la 300 de kilometri de o secție de votare?

Nu este bine ceea ce se întâmplă acolo. Și sunt probleme. Sunt probleme foarte mari.

Morții nu i-ați repatriat. De câte ori ați mers acolo, puteați măcar de fiecare dată, nu știu, 16, 20 de ori, nu mă interesează. De câte ori ați mers acolo trebuia să vă implicați direct și de fiecare dată să faceți tot posibilul măcar o persoană din cele decedate să o aduceți acasă, alături de familie.

Gândiți-vă foarte bine. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat. Vă mulțumesc mult.

Domnul deputat Marian Neacșu.

Video in format Flash/IOS

Domnul Marian Neacșu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

A fost o moțiune, în opinia mea, extrem de interesantă. Și utilă, da. Și nu-mi explicam, până la urmă, ce i-a determinat pe distinșii mei colegi să inițieze o astfel de moțiune. Și colegul meu, domnul deputat Gheorghe Tinel, m-a lămurit, ca să nu rămân nelămurit.

Dar chiar dacă m-am lămurit, n-aș putea spune că sunt mulțumit de faptul că v-ați așezat în spatele unui demers firesc, corect, poate dus dincolo de limita extremului, al colegului nostru antevorbitor.

Faptul că ați ales ca dintr-un demers al Domniei Sale, legitim până la un punct, poate prin duritate nu la fel de legitim, prin duritatea față de Domnia Sa, ați ales să faceți un demers politicianist, un demers fără temei, un demers subtil, dar mult prea subtil ca să poată altcineva decât dumneavoastră să-l înțeleagă. Un demers demagogic, în ultimă instanță.

Și dacă vreți, apreciez cu titlu personal încă o dată eforturile pe care colegul nostru le-a făcut pentru cetățenii de la Domnia Sa din colegiu. Și o dată în plus îl și felicit și, dacă vreți, exprim gratitudinea pentru faptul că a înțeles să nu fie parte a demersului dumneavoastră și nu a semnat moțiunea, pentru că dumnealui a găsit alte mijloace pentru a lupta pentru crezurile Domniei Sale.

Iar dumneavoastră, stimați colegi, cei care veniți acum să criticați ce a făcut sau ce nu a făcut, mai ales ce n-a făcut ministrul sau ce a făcut, că n-a făcut bine, sunteți aceiași care în 2010 respingeați cu multă fală un demers al unui coleg de-al dumneavoastră, domnul deputat William Brînză, un demers care se referea la exact aceeași problematică a serviciilor consulare și-l respingeați cu multă voioșie și cu 105 din cele 106 voturi ale Partidului Democrat Liberal.

Și erau acolo, în listă, cei care au votat împotriva reducerii de taxe: și doamna Anastase, și domnul Andronache, și doamna Ardeleanu, și domnul Balan, și domnul Bode, și doamna Boghicevici, și domnul Tinel și alți domni, chiar și domnul Lubanovici, mare semnatar și absent al acestei moțiuni.

Asta în condițiile în care vă citez din expunerea de motive a colegului dumneavoastră, William Brînză, care, culmea, chiar și Domnia Sa a votat împotrivă. Într-o scrisoare a reprezentanților Asociației de imigranți români din Portugalia, "Mica Românie", spuneau: "Ne alăturăm celor din Spania, semnând scrisoarea de protest privind mărirea taxelor consulare".

Într-adevăr, taxele consulare au crescut. Am fost șocați de această dublare, care a intrat în vigoare la 25 mai 2010. La unele chiar triplare, exemplu: certificatul de căsătorie de la 70 de euro la 250. Sau certificatul de naștere, de la 45 de euro la 205, dacă copilul este declarat până la 6 luni și 275, dacă este declarat după 6 luni.

Nu este un demers demagogic acesta, stimați colegi?

Unde este, dacă vreți, grija dumneavoastră manifestă, așa cum precizați, față de românii din diaspora? Aici, în 2010, când respingeați această inițiativă legislativă, sau acum, când veniți și solicitați exact aceleași măsuri care într-o măsură, într-o oarecare măsură au fost deja preluate și rezolvate de actualul Guvern, din câte știu eu, pe data de 13 - și n-a fost cu ghinion! - într-o hotărâre de Guvern, o bună parte dintre aceste taxe consulare au fost deja rezolvate.

Și, domnule Tomac, e adevărat, nu știu multe lucruri despre diaspora, încerc până la urmă să mă perfecționez, dar cel puțin mi-aduc aminte că acum vreo două luni de zile au fost aprobate 6 posturi pentru clerici în Timoc și 10 în Republica Moldova. Cred că și dumneavoastră știți lucrul acesta.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dezbaterile sunt finalizate. (Vociferări.)

Haideți cu povestea asta, nu cu mine.

Domnule ministru, aveți cuvântul pentru a răspunde la argumentele...

Domnule, știți ce faceți dumneavoastră? Ce n-ați reușit ca ministru, reușiți acum. Măcar aveți umor. E totuși o calitate aceasta. Mie îmi place. Mie îmi place umorul, așa că nu am o problemă, dar eu v-aș ruga frumos, cuvântul acela cu p pe care îl folosiți dumneavoastră v-aș ruga frumos să nu-l folosiți, că se poate întoarce câteodată dimineața, când vă uitați în oglindă și nu e frumos. Da?

Domnule ministru, aveți cuvântul.

Eu vă respect, de aceea vă rog frumos.

Video in format Flash/IOS

Domnul Bogdan-Dragoș-Aureliu Marian-Stanoevici:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Înainte de a încerca să vă dau câteva răspunsuri extrem de succinte, pentru a nu vă plictisi, motiv pentru care nu v-am citit această documentație tehnică în care veți avea toate răspunsurile la programele desfășurate de DPRRP, vreau să vă precizez că departe de mine orice umbră de intenție de a fi irespectuos față de vreun membru al Parlamentului.

Eu sunt mult prea dependent de respectul legii și respectul celor care reprezintă acest popor.

Deci dacă a fost înțeles astfel, a fost greșit înțeles.

În mod punctual, problema... formularea pe care am spus-o eu, și anume, am notat-o aici, "acești domni", țin să vă spun că aș fi preferat ca în titlul pe care l-ați pus dumneavoastră la această moțiune, în loc să scrieți "Românii de pretutindeni - victimele unui actor netalentat și dezinteresat", să fi spus altfel și să fi pronunțat "distins domn", dat fiind că domn vine de la dominus, care înseamnă stăpân. M-aș fi simțit și eu mult mai bine. Dar este un detaliu.

Moțiunea pe care dumneavoastră ați propus-o, în primul rând, conform art.112 din Constituția României, o moțiune nu pune întrebări, ci o moțiune - așa cum scrie aici, de altfel - pune o problemă de politică internă sau externă, ori, după caz, o privire... deci este un detaliu, e un detaliu.

Mai mulți dintre dumneavoastră, doamnelor și domnilor, au vorbit despre secțiile de votare, despre birourile de votare. Din păcate, îmi cer scuze, dar nu este deloc de domeniul Departamentului Românilor de Pretutindeni, ci asta ține de Ministerul Afacerilor Externe, din care noi facem parte, dar noi ne ocupăm de proiecte culturale și educaționale pentru românii din străinătate. Deci nu vă pot răspunde la această întrebare, îmi pare foarte rău. Ce pot să vă spun este că numărul secțiilor de votare este același ca în 2009, deci...

Mai departe. Mi s-a adus acuzația că nu am sprijinit în Parlament proiecte făcute de dumneavoastră. Aș fi făcut-o cu mare drag, dacă aș fi fost membru de partid și membru al Parlamentului. Nu sunt.

S-a făcut o afirmare despre "Trandafirul galben". Mi-a părut bine de această amintire pe care mi-ați trezit-o. Eu chiar am jucat în "Trandafirul galben" și sunt mândru de ce am făcut în acel film.

Mai departe s-a vorbit despre Valea Timocului, în care nu există biserici. Domnul Tomac știe foarte bine că părintele Boian, în ciuda opozițiilor pe care le are, deschide lăcașe de cult, iar noi, Departamentul Românilor de Pretutindeni, îl susținem financiar pentru a-și putea exprima această dorință legitimă de a avea biserici ortodoxe românești într-un spațiu dificil, e adevărat.

Sunt total de acord cu domnul deputat Aurelian Mihai când a spus că sunt probleme în diaspora.

Da, doamnelor și domnilor, sunt probleme cu românii de pretutindeni, probleme mari, de care noi, Guvernul României, ne ocupăm și încercăm să le rezolvăm. Pe unele chiar le rezolvăm, cum au fost proiectele despre care s-a discutat, cele două taxe care au fost e-li-mi-na-te, ca să fie clar. E vorba de taxa pentru înscrierea copiilor nou-născuți, care a fost extinsă și la copii până la șase ani, dacă înscrierea în actele românești se face la șase luni de la înscrierea în actele țării în care s-au născut acești copii, și taxa pentru titlul de călătorie pentru copiii de până la șase ani, ca, printre altele, să li se poată permite celor care nu aveau posibilitatea să plătească această taxă, și deci nu veneau în România, ca acești copii să poată să fie în legătură cu rădăcinile lor românești.

Cred că ceea ce ne unește este limba română, în care locuim cu toții, și această țară, și acești oameni de care trebuie să avem grijă.

Eu, atât cât pot, încerc s-o fac referitor la ceea ce face Departamentul Românilor de Pretutindeni.

Problema decedaților, vreau să vă spun că este mult mai mică decât pare. Ministerul Afacerilor Externe este în permanentă legătură cu toate structurile consulare din țările respective. Dar, pentru informare, vreau să spun că decedații - sutele de decedați români - de la Roma sunt în număr de șapte, dintre care cinci, pentru că sunt cu probleme juridice, se așteaptă o decizie judecătorească. Iar un alt exemplu, în regiunea Lombardia, sutele de cadavre românești abandonate sunt în număr de zero. Datele ne vin de la autoritățile italienești, deci nu sunt inventate de nimeni.

Cred că aceasta este tot ce aș putea să vă spun ca să nu vă plictisesc mai mult și vă recomand în continuare să citiți acest document tehnic pe care vi l-am pregătit pentru a putea avea răspunsuri exacte la toate întrebările pe care vi le puneți sau mi le puneți.

Vă mulțumesc foarte mult.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule ministru.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 19 octombrie 2019, 0:28
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro