Árpád-Francisc Márton
Árpád-Francisc Márton
Ședința Camerei Deputaților din 23 martie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.46/31-03-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-10-2019
08-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 23-03-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 martie 2015

2. Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului.
    2.1 Márton Árpád-Francisc
 
consultă:

   

Doamna Rodica Nassar:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

Pe primul loc... nu știu dacă avem din partea Ministerului Justiției, domnul... ați venit.

Vă rog frumos. Este o întrebare a domnului deputat Márton Árpád.

Vă rog, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Liviu Stancu (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Distinsă doamnă deputat,

Distinse domnule deputat,

Onorați deputați prezenți în sală,

Am luat act, așa cum ați observat, de întrebarea pusă de domnia voastră și am observat că practic sunt două capitole de întrebări. Cred că sunteți de acord că primul capitol are un rol mai mult de întrebări retorice, ca să înțelegem contextul în care dumneavoastră ați formulat al doilea capitol.

Am înțeles cele sugerate de domnia voastră în aceste întrebări retorice și putem fi de acord cu imaginea pe care ați creat-o în aceste întrebări, în sensul rolului parlamentarului în sistemul democratic românesc. Și... ca urmare și răspunsul nostru pe care l-ați primit în scris, în prima parte, cred că se referă în mod complet la acest aspect pe care cred că observați că l-am înțeles foarte bine.

În ceea ce privește al doilea capitol, cu întrebările punctuale pe care domnia voastră le-a pus, putem să înțelegem nemulțumiri care grevează o anumită conduită a colegilor de Parlament, însă, așa cum cred că bine știți, Ministerul Justiției are rolul de a oferi societății românești instrumentele necesare pentru asigurarea unui joc echitabil, atât în viața, să-i spunem, din afara zidurilor Parlamentului, cât și în societate. De aceea, aspecte legate de încadrarea unor fapte la care dumneavoastră vă referiți în mod punctual, și anume unde încadrați fapta funcționarului public și detaliați speța, nu țin de competența Ministerului Justiției. Justiția se realizează prin instanțele de judecată. Noi nu ne putem pronunța pe încadrări de fapte în niciun caz. Nici în ceea ce privește societatea civilă în general, deci ansamblul relațiilor sociale din afara zidurilor Parlamentului, dar cu atât mai mult în cadrul instituției parlamentare, în care atitudinea domnilor parlamentari, doamnelor parlamentari este sancționată o dată în mijloacele specifice pe care vi le-ați pus la dispoziție, iar cele penale nu țin de Ministerul Justiției. Faptele... o pretinsă faptă penală este pronunțată, este analizată de organele abilitate în drept. De aceea, cu riscul de a nu crea satisfacții domniei voastre în ceea ce privește răspunsul pe care vi-l dau, sunt obligat să repet că Ministerul Justiției nu are în competență a se pronunța pe încadrări juridice în legătură cu pretinse fapte penale.

În mod teoretic, în condițiile unei dezbateri de ordin tehnic, în cadrul inițiativelor legislative, este o cu totul altă problemă. Putem discuta, putem analiza anumite lucruri pe care le putem urmări în realizarea unui cadru normativ adecvat, însă în acest spirit al unor discuții tehnice, în cadrul comisiilor juridice. Aceasta este susținerea verbală a notei scrise pe care v-am dat-o. Și cu toată... asigurându-vă de toată deferența pe care Ministerul Justiției o are față de poziția domniilor voastre, reiterez cele menționate în nota scrisă pe care v-am transmis-o. Vă mulțumim că aveți încredere să solicitați întrebări Ministerului Justiției și ne exprimăm, dacă vreți, părerea de rău că în această speță nu am putut să vă dau un răspuns care sigur v-ar satisface.

Vă mulțumesc foarte mult.

Video in format Flash/IOS

Doamna Rodica Nassar:

Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă vicepreședinte,

Domnule secretar general,

Stimați colegi,

Da, într-adevăr, a fost bine prinsă ideea care rezultă din acest set de întrebări. Eu, în mod evident, la partea a doua aș fi folosit cuvintele "abuz în serviciu", "uzurparea funcției", "amenințare și șantaj". Înțeleg inclusiv susținerea Ministerului Justiției, numai că am o problemă. Problema mea de fond este următoarea: că anumiți funcționari publici, în sensul articolului 175, deci toți cei care realizează prerogativele puterii legislative, executive sau judecătorești, vin cu niște solicitări către Camera Deputaților, câteodată semnate chiar de Ministerul Justiției, care contravin prevederilor legale și constituționale. Astfel am avut două cazuri când s-au solicitat de către onorați procurori informații legate de anumiți deputați și senatori despre ce au spus și cum au votat în comisie și în plen. Două asemenea cazuri sunt cunoscute de mine. Există cazuri în care onor conducătorul ANI a și sancționat pecuniar pe membrii Comisiei juridice pentru voturile date. Și în anumite cazuri... mă reîntorc, ba mai mult, există și o depeșă, semnată și trimisă tot prin intermediul Ministerului Justiției. Apare în cazul unui fost ministru terminologia de "infractor", deși urmărirea penală încă nu a început, pentru că s-a solicitat acordul pentru începerea urmăririi penale. Ministerul Justiției, conform art.69 din Legea nr.304/2004, are, printre altele, funcția de control, care constă în verificarea modului în care se desfășoară raporturile de serviciu cu justițiabilii. Adică atunci când mai ales prin Ministerul Justiției se trimite o solicitare către o Cameră a Parlamentului, ar fi bine ca această solicitare, prin modalitatea de formulare, să nu aibă asemenea greșeli. Și dacă se poate constata că se încalcă - am citat de fapt în întrebare, după cum ați observat bine - exact definirea faptelor care au fost comise de acest procuror și alți asemenea conducători ai unor instituții, atunci ar fi bine să nu o trimită mai departe până când persoanele respective nu se conformează cu prevederile legale.

Eventual, nu știu dacă v-ați gândit, să fie o prevedere clară în Codul penal, pentru protejarea acestei valori a parlamentarului, pentru cei care încalcă aceste valori, să fie pedepsiți într-o formă care să corespundă periculozității actului de a ataca, zic eu, însăși instituția democrației în România, adică Parlamentul.

Video in format Flash/IOS

Doamna Rodica Nassar:

Doriți să interveniți sau...? Nu.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 14 octombrie 2019, 19:02
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro