Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of May 25, 2015
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.96/29-05-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
20-04-2021
19-04-2021
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2015 > 25-05-2015 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 25, 2015

5. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.  

     

După pauză

 
     

În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bună seara!

Declar deschisă ședința consacrată răspunsurilor orale la întrebări. Avem înscriși unu, doi, trei, patru, cinci...

 
Video in format Flash/IOS Lucia-Ana Varga

Doamna Varga Lucia, dacă doriți să mai readresați întrebarea? Aveți dreptul, conform regulamentului. Nu.

Din partea...

Domnul András Király, secretar de stat. Vă rog.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Király András György (secretar de stat, Ministerul Educației și Cercetării Științifice):

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Ministerul Educației și Cercetării Științifice este preocupat de accesul și participarea la educație a principalelor grupuri educaționale vulnerabile, populația din mediul rural și zonele defavorizate, populația de etnie romă, copiii cu nevoi speciale de educație, alte grupuri vulnerabile, cum ar fi copiii instituționalizați, emigranți, copiii străzii, copiii seropozitivi.

Pentru încurajarea participării școlare și a reducerii abandonului, ministerul a dezvoltat un sistem de reglementări centrate pe aspecte specifice, a elaborat planuri naționale de incluziune socială și a pus în aplicare programe de intervenție destinate diferitelor grupuri țintă.

Măsurile și programele aplicate de către Ministerul Educației și Cercetării Științifice sunt:

  1. Măsuri de intervenție directă asupra cauzelor și a efectelor fenomenului de neparticipare școlară, prin introducerea în legislație a Programului "A doua școală", la nivelul învățământului obligatoriu: organizarea clasei pregătitoare începând cu anul școlar 2012-2013 într-un mod mult mai flexibil; asigurarea de rechizite școlare gratuite pentru elevii din învățământul primar și gimnazial proveniți din grupuri dezavantajate; decontarea abonamentelor de transport emise de operatorii de transport; continuarea Programelor "Cornul și laptele", "Fructe în școli", "Școală după școală", "Bani de liceu", "EURO 200".
  2. Măsuri care vizează flexibilizarea structurii anului școlar, în funcție de condițiile locale de climă, relief și specificul ocupațiilor din zonă.
  3. Măsuri pentru stimularea participării la educație a copiilor și tinerilor de etnie romă, prin acordarea unui număr sporit de locuri subvenționate în învățământul superior, special destinate candidaților romi, precum și a unor locuri speciale la admiterea în licee: înființarea de clase/grupe în cadrul școlilor normale și a colegiilor pedagogice pentru formarea viitorilor învățători; elaborarea de programe, manuale și materiale auxiliare pentru limba romani și pentru istoria și tradițiile minorității romilor.
  4. Măsuri de protecție socială, în vederea facilitării accesului la educație al copiilor și tinerilor, prin gratuitatea învățământului, asigurarea de servicii și facilități instituționale, prin acordare de burse sociale, protecția socială a copiilor și a elevilor cu nevoi educative speciale, prin instituții adecvate.
  5. Programe de intervenție cu susținere financiară externă. Ministerul Educației și Cercetării Științifice, în cadrul Strategiei naționale privind educația timpurie 2000, în perioada 2006-2015, implementează două proiecte, în scopul construirii sau reabilitării unor unități de învățământ preuniversitar, respectiv Proiectul de reformă a educației timpurii și Proiectul de educație timpurie incluzivă.

România contribuie activ la realizarea cadrului strategic pentru cooperare europeană în domeniul educației și formării profesionale, ET 2012, iar unul dintre obiectivele asumate pentru orizontul 2020 este reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii, la un nivel sub 11,3%.

Pentru atingerea obiectivelor educaționale ale Strategiei Europa 2020 ministerul a elaborat strategia privind reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii.

Referitor la numărul copiilor care au abandonat școala în ultimii cinci ani, menționăm că Institutul Național de Statistică este instituția abilitată să ofere aceste informații.

Vă mulțumesc pentru întrebare.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Doamnă deputat, vă rog. Un minut.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Lucia-Ana Varga:

Bună ziua!

Ori nu știe, ori nu răspunde ministerul. Am întrebat foarte clar: în ultimii cinci ani, câți copii abandonează școala în România? Și vreau să știu răspunsuri corecte, concrete, nu trimiteri la Institutul de Statistică, motiv pentru care voi relua interpelarea până când mi se va răspunde.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul... Mai vreți să comentați? Nu. Vorbiți la microfon, domnule deputat! Am închis, dar nu putem face așa, să vorbim unii cu alții, deci avem un regulament. Doamna a pus întrebarea, ministerul a răspuns, i-am dat înapoi replica, ministerul nu mai are nimic de răspuns. Reluați întrebarea de câte ori doriți.

Domnule deputat, nu vorbiți, veniți la microfon și invocați o procedură, ceva, nu vorbiți cu mine așa, că nu suntem la nuntă! Îmi pare rău să vă spun treaba aceasta!

 
Video in format Flash/IOS Eugen Bejinariu

Domnul Bejinariu Eugen? Nu este în sală. Răspunde domnul secretar de stat Iulian Jugan la prima întrebare. Am înțeles că în locul doamnei Jugănaru.

Vă rog.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Iulian Jugan (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cu privire la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 2138B, având ca subiect "Exploatarea materialului lemnos din județul Suceava", vă comunicăm următoarele:

Referitor la reglementarea activității de exploatare forestieră din punct de vedere al protecției mediului, menționăm următoarele:

APM Suceava nu a emis autorizații de mediu pentru activitățile de exploatare forestieră unităților industriale Holzindustrie - Sucursala Rădăuți, SC Egger România SRL și SC Egger Techologia SRL.

Masa lemnoasă folosită în procesul tehnologic al acestora este achiziționată prin participarea la licitațiile organizate, conform legii, de către administratorii/proprietarii de fond forestier la licitațiile organizate în acest sens.

Autoritatea de mediu, APM Suceava, emite autorizații de mediu pentru activitatea de exploatare forestieră - cod CAEN 0220, conform Ordinului nr. 1798/2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizației de mediu, cu modificările și completările ulterioare, numai firmelor care dețin un certificat valabil de atestare/reatestare emis de Comisia de atestare a operatorilor economici în activitatea de exploatare forestieră.

Referitor la poluarea aerului cu formaldehidă și pulberi de melamină, rezultate din activitatea unității SC Egger Techologia SRL, menționăm următoarele:

Activitatea acestei firme, fabrică de adezivi, este reglementată prin Autorizația Integrată de Mediu nr. 11 din 26 octombrie 2011, emisă de Agenția Regională pentru Protecția Mediului Bacău, cu respectarea prevederilor Ordinului ministrului nr. 818/2003 privind procedura de emitere a autorizației integrate de mediu, cu modificările și completările ulterioare, revizuită în data de 15 ianuarie 2014, valabilă până în anul 2021.

Unitatea monitorizează poluanții specifici, respectiv formaldehida din emisiile provenite de la instalația Formox și de la instalația de producere a adezivilor și rășinilor de impregnare și, respectiv, pulberile de melamină din emisiile provenite de la silozul de melamină.

Frecvența de monitorizare a emisiilor în aer pentru parametrul formaldehidă la coșul aferent instalației de postcombustie catalitică - Instalația Formox este continuă, instalație proprie, și trimestrială, laborator acreditat.

Măsurătorile continue sunt efectuate cu ajutorul unui spectometru de tip Gasmet, iar valorile sunt afișate pe un panou electronic la poarta de acces în amplasamentul platformei industriale.

Frecvența de monitorizare a emisiilor în aer pentru parametrul formaldehidă la coșul aferent instalației de spălare a gazelor de la instalația de adezivi este trimestrială pentru parametrul pulberi melamină, la instalația de filtrare siloz melamină este anuală, măsurătorile fiind realizate de laboratoarele acreditate.

Nu au fost înregistrate depășiri ale valorilor-limită de emisie stabilite prin autorizația integrată de mediu, la niciunul din cei doi parametri în decursul funcționării unității, așa cum dovedesc rapoartele de încercări emise de laboratorul acreditat. Totodată, rapoartele lunare de monitorizare transmise APM Suceava de către Societatea Egger Technologia SRL, cu rezultatele automonitorizării continue a formaldehidei la coșul instalației FORMOX indică menținerea în permanență a poluantului sub valoarea limită de emisie reglementată.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin instituțiile din subordine, depune eforturi în vederea îndeplinirii obligațiilor în ceea ce privește controlul conformării cu legislația din domeniu a instalațiilor și a activităților care constituie surse cu impact semnificativ asupra mediului, în general, și asupra calității aerului, în special, atât prin condițiile impuse în actul de reglementare, cât și prin controalele efectuate de personalul Gărzii Naționale de Mediu.

În ceea ce privește tăierea arborilor în scop industrial, precum și perioada contractată pentru exploatarea metrilor cubi de material lemnos, vă comunicăm că gestionarea pădurilor din țara noastră se realizează pe baza obligativității respectării regimului silvic, stabilit prin reglementări specifice. Acestea au tocmai scopul de a asigura îndeplinirea cu continuitate atât a funcției pădurii de a furniza masa lemnoasă necesară nevoilor economice și sociale ale societății noastre, cât și a celorlalte funcții de protecție - socială și de mediu.

Volumul de lemn posibil de recoltat în fiecare an de pe suprafețele forestiere se stabilește, în mod riguros, prin planurile de management, iar cel care provine din pădurile proprietate publică a statului, administrate de Regia Națională a Pădurilor, se vinde la licitațiile publice pe care le organizează în acest scop, inclusiv în județul Suceava.

În acest context, dorim să vă informăm că operatorii economici menționați nu mai achiziționează lemnul de la Regia Națională a Pădurilor pe baza contractelor de vânzare-cumpărare pe termen lung privind masa lemnoasă, care au expirat și nu mai sunt în vigoare.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Lucia-Ana Varga

Doamna Varga, mai aveți o interpelare. Dacă doriți să mai completați ceva înainte? Nu. Dacă nu, tot domnul Jugan vă va răspunde.

La numărul 3, domnule secretar de stat, da? "Strategia de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung".

Video in format Flash/IOS  

Domnul Iulian Jugan:

Da, domnule președinte.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Iulian Jugan:

Strategia națională de management al riscului de inundații pe termen mediu și lung a fost elaborată în spiritul prevederilor Directivei 2007/60 a Parlamentului European și a Consiliului privind evaluarea și gestionarea riscurilor la inundații, costurile totale de implementare pentru perioada 2010-2035 fiind de aproximativ 17,5 miliarde de euro.

Principalele ministere implicate sunt: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Transporturilor și Ministerul Economiei.

Un rol determinant în activitatea de apărare împotriva inundațiilor și aplicarea măsurilor pentru gestionarea riscului la inundații și desfășurarea acțiunilor de prevenire, pregătire, operative și de intervenție, de reconstrucție, de reabilitare revine Administrației Naționale "Apele Române", instituție publică de interes național, aflată în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

Măsura E din Planul de acțiune pentru implementarea strategiei prevede elaborarea și punerea în aplicare a planurilor de management al riscului la inundații și a schemelor directoare.

Cerințele Directivei Inundații implementate până în prezent sunt etapizate astfel:

Într-o primă etapă se face evaluarea preliminară a riscului la inundații, respectiv identificarea inundațiilor istorice semnificative și a zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații, iar în etapa a doua: elaborarea hărților de hazard și de risc la inundații.

În vederea evitării și reducerii impactului negativ al inundațiilor, pe baza hărților de hazard și de risc la inundații, strategia prevede elaborarea planurilor de management al riscului la inundații.

Etapa de elaborare a acestor planuri de management al riscului la inundații se află în derulare și va fi finalizată în decembrie 2015.

Planurile de management al riscului la inundații iau în considerare aspectele relevante, cum ar fi: costurile și beneficiile, dimensiunile inundațiilor și itinerariile acestora și zonele care au potențialul de a reține apa din inundații, cum ar albiile majore cu retenție naturală, obiectivele de mediu din articolul 4 al Directivei 2000/60, gestionarea solului și a apei, planificarea spațiului, utilizarea terenurilor, conservarea naturii și infrastructura de navigație și portuară.

Planurile de management al riscului la inundații pot include și promovarea practicilor de utilizare durabilă a terenurilor, îmbunătățirea capacității de retenție a apei, precum și inundările controlate ale anumitor zone în cazul unor inundații.

La nivel european se pune tot mai mult accentul pe măsurile nestructurale și soluțiile de tip infrastructură verde, astfel fiind recomandate măsuri de management natural al inundațiilor, măsuri orientate pe creșterea capacității de stocare temporară a apei provenite din inundații și care, în același timp, pot furniza servicii pentru ecosisteme. Conceptul dezvoltat la nivelul Uniunii Europene poartă denumirea de Măsuri Naturale de Retenție a Apei.

Cerințele europene prevăd ca selectarea măsurilor structurale, măsurile tradiționale de gestionare a inundațiilor, respectiv lucrările de reabilitare a infrastructurii de apărare existente, investiții noi pentru construirea de baraje, diguri, regularizări cursuri de apă, să se bazeze în primul rând pe analiza cost-beneficiu, incluzând aici, în măsura în care este posibil, și evaluarea beneficiilor de mediu.

Pentru anul 2015, Administrația Națională "Apele Române" are aprobate fonduri pentru lucrări de prevenire a efectelor produse de inundații și reducerea dimensiunii acestora, prin:

Programul de gospodărire a apei. Are o valoare totală aprobată pentru anul 2015 de 571.700.000 de lei.

Valoarea totală a cheltuielilor aprobate pentru mentenanța lucrărilor hidrotehnice din administrare, prin Planul tehnic de întreținere și reparații la infrastructura de gospodărire a apelor, aproximativ 30% din Planul de gospodărire a apelor, reprezintă 174.700.000 de lei.

Sumele programate pentru activitatea de Plan tehnic sunt următoarele: în trimestrul I sunt planificate 38.400.000 de lei; în trimestrul al II-lea - 52.400.000 de lei; în trimestrul al III-lea - 52.400.000 de lei, iar în trimestrul al IV-lea - 31.500.000 de lei.

Coeficienții, procentele practic, alocate în anul 2015 pentru principalele activități din Planul tehnic sunt: pentru exploatare - 35%; pentru întreținere - 40%; reparații în regie proprie - 13%; întreținere și igienizări cursuri de apă, vorbim de cursuri neamenajate - aproximativ 12%.

În ceea ce privește obiectivele de investiții cuprinse în lista obiectivelor de investiții cu finanțare integrală sau parțială de la bugetul de stat, valoarea totală aprobată pentru 2015 pentru investiții este de 82. 990.000 de lei, iar pentru construcții-montaj - 69.612.000 lei.

Fondurile asigurate prin Programul BDCE sunt de 20.274.000 de lei, respectiv 18.800.000 de lei, iar fondurile asigurate de la bugetul de stat sunt de 62.716.000 lei, respectiv 50.811.000 lei.

În ceea ce privește obiectivele de investiții cuprinse în lista obiectivelor de investiții cu finanțare prin Programul POS Mediu-Axa 5, aprobată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, vorbim de o valoare totală pentru anul 2015 de 986.852.000 lei pentru investiții, respectiv 708.895.000 lei pentru construcții și montaj.

În privința obiectivelor de investiții cuprinse în lista obiectivelor de investiții cu finanțare prin Programul FSUE, vorbim de o valoare totală la nivelul acestui an de 2.174.000 lei pentru investiții, respectiv 1 milion 828 mii de lei pentru construcții și montaj.

Fonduri asigurate de ABA Someș-Tisa, avem 415 mii lei, respectiv 305 mii lei, iar de ABA Siret - 1.759.000 lei, respectiv 1.522.000 lei.

Obiectivele de investiții cuprinse în lista obiectivelor de investiții cu finanțare din surse proprii, aprobată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prevede o valoare de 17.932.000 de lei, vorbim de investiții, respectiv 14.267.000 lei, construcții și montaj.

Menționăm faptul că, pentru sumele alocate, administrațiile bazinale de apă au încheiate acte adiționale și grafice de eșalonare a lucrărilor, ce sunt urmărite lunar, în funcție de realizările raportate de constructori.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă deputat, vă rog, un minut.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Lucia-Ana Varga:

Îi mulțumesc domnului secretar de stat că mi-a dat un răspuns amplu, un răspuns care confirmă încă o dată subfinanțarea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, atât de necesare implementării strategiei de management al riscului la inundații. Aceste sume se confirmă, sunt de șase ori mai mici decât necesarul a fi alocat, necesar eșalonat pe fiecare an, conform strategiei de management al riscului la inundații și nealocând aceste sume vom vedea la primele viituri afectate locuințele oamenilor și chiar puse în pericol viețile acestora. Cred că în al doisprezecelea ceas, poate la rectificare, ministerul să solicite fondurile necesare pentru implementarea acestor măsuri prevăzute în Strategia de management al riscului la inundații și să realizeze lucrări de apărare atât de necesare protejării populației.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Și eu vă mulțumesc, doamnă deputat.

Domnule secretar de stat, dacă mai aveți ceva de completat? Nu.

Mai sunt două interpelări la care s-a solicitat amânare.

Închidem ședința.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 17,27.

 
     

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie mercredi, 21 avril 2021, 3:03
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro