Plen
Ședința Camerei Deputaților din 22 iunie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.123/26-06-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
06-12-2021 (comună)
06-12-2021
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 22-06-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 22 iunie 2015

  1. Alocuțiunea domnului Olemic Thommessen, președintele Parlamentului Norvegiei.

   

Ședința a început la ora 16,15.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Ion-Marcel Ciolacu și Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dragi colegi,

O să rog liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii în sala de plen.

Liderii grupurilor parlamentare au fost informați cu privire la procedura pe care o avem. Vom avea 20 de minute discursul președintelui Parlamentului Regatului Norvegiei, oferirea din partea Camerei Deputaților înaltului oaspete a distincției instituției noastre, pe care o știți foarte bine, Colanul Camerei Deputaților, după care la ora 17,00 vom avea în plenul reunit discursul Președintelui României cu privire la Strategia Națională de Apărare, după aceea închidem ședința de astăzi și ne vedem mâine la ora 13,00 în plenul reunit pentru dezbaterea cu privire la Strategia Națională de Apărare.

Doamnelor și domnilor,

Președintele Parlamentului Norvegiei.

Vă rog frumos să luați loc.

Deschid lucrările de astăzi ale Camerei Deputaților cu ședința consacrată vizitei în România a Excelenței Sale, domnul Olemic Thommessen, președintele Parlamentului Regatului Norvegiei.

Excelențele Voastre, distinși membri ai Parlamentului din Regatul Norvegiei,

Stimați colegi,

Este pentru noi, membri ai Camerei Deputaților, și pentru mine personal, o onoare și o bucurie să le urăm bun venit oaspeților noștri din legislativul de la Oslo, să-l prezint pe invitatul nostru, Excelența Sa, domnul Olemic Thommessen, președintele Parlamentului norvegian, distins membru al Stortingetului din anul 2001 și președinte al Adunării din anul 2013. (Aplauze.)

Sunt convins că formația de avocat a domnului Thommessen a avut un rol esențial în cariera prodigioasă a Domniei Sale, încununată cu această distincție, funcție importantă de președinte al Stortingetului. Această din urmă funcție îl plasează pe locul doi în stat, după Regele Harald al V-lea al Norvegiei, primind și onoranta și distinsa titulatură, din partea presei norvegiene, de președinte al democrației, fapt cu atât mai remarcabil în contextul tradiției constituționale norvegiene, veche de peste 200 de ani.

Vă cer permisiunea să apreciez, în acest cadru, importanța pe care legislativul norvegian o acordă diplomației parlamentare multilaterale, prin găzduirea unor acțiuni de anvergură, cum ar fi: Conferința europeană a președinților de parlamente din statele membre ale Consiliului Europei sau reuniuni ale comisiilor de specialitate ale organizațiilor parlamentare internaționale, dar și susținerea unor campanii de promovare a drepturilor omului, de asemenea, cu expunere internațională.

Reiterând aceste înalte considerații, vreau să amintesc în fața Domniilor Voastre faptul că am fost onorat să particip la Conferința europeană a președinților, în numele dumneavoastră, în 2014, în legislativul norvegian.

Am constatat că și eu, și președintele Thommessen împărtășim opinii comune în ceea ce privește problemele din agenda europeană. Nici un an mai târziu am bucuria de a-l revedea astăzi, aici, pentru a ține un discurs în plenul Camerei Deputaților din Parlamentul României.

Înaltul nostru oaspete urmează să împărtășească reflecțiile Domniei Sale cu privire la rolul democrației, ca proces dinamic între cetățeni și Guvern, despre rolul parlamentelor în apărarea valorilor comune la nivel european, o temă de mare actualitate atât în țara noastră, cât și în contextul european.

Your Excellency, you have the floor.

   

(Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Olemic Thommessen - președintele Parlamentului Regatului Norvegiei:

Stimate domnule președinte al Camerei Deputaților, Valeriu Ștefan Zgonea,

Membri ai Parlamentului,

Membri ai Guvernului,

Excelențele Voastre, aș spune, dragi prieteni români,

Eu sunt profund onorat să mă aflu în fața unei adunări atât de distinse.

Oportunitatea de a vizita colegi din alte parlamente nu este numai un privilegiu, este și un instrument valoros în munca noastră - pentru obiective comune, ale unei Europe de pace și ale unei Europe democratice. Schimbul de idei, de experiențe și aspirații este unul dintre cele mai importante aspecte ale cooperării interparlamentare. Toți știm că democrația nu poate fi considerată de sine stătătoare, nu este ceva ce doar este sau poate fi adoptat prin lege și statut. Anul trecut Norvegia a sărbătorit bicentenarul de la adoptarea Constituției, a fost un an de mari celebrări nu numai pentru Constituție, dar și pentru 200 de ani de dezvoltări democratice.

Permiteți-mi, dacă se poate, să împărtășesc cu dumneavoastră un număr de lecții importante pe care le-am învățat din această sărbătorire. Constituția norvegiană din 1814 a fost un produs al războaielor napoleoniene și al erei de revoluții din Europa. În acel moment a fost cea mai democratică Constituție din lume, iar astăzi este a doua cea mai veche încă în vigoare. Nu numai acest lucru merită celebrat, dar, în același timp, ne dă și posibilitatea să reflectăm, deoarece, în ciuda Constituției destul de democratice, Norvegia nu a fost un stat cu adevărat democrat începând din 1814. Democrația norvegiană s-a dezvoltat de-a lungul ultimilor 200 de ani și pe acest parcurs s-au luat decizii mai bune sau mai puțin bune. Apariția unei culturi democratice adânc înrădăcinate și a mentalității nu au fost fără abateri și impedimente. Scopul nostru a fost să facem ca bicentenarul din 2014 să fie o oportunitate de a examina istoria democrației norvegiene și felul în care s-a dezvoltat spre ceea ce este azi.

Noi nu numai că învățăm din trecut, dar suntem mai bine pregătiți pentru provocările de mâine. Pentru aceasta a trebuit să trecem prin anumite perioade neplăcute ale istoriei noastre. Suntem convinși că democrația norvegiană de astăzi este una puternică și că suntem mai bine pregătiți pentru a face față provocărilor și amenințărilor, cunoscându-i istoria. Aceasta include să fim conștienți de umbrele din trecutul nostru mai mult sau mai puțin îndepărtat: discriminarea împotriva minorităților, în numele construirii unei nații și a unei bunăstări sociale, elementele de extremism și de totalitarism ale istoriei și ale unor partide politice, rezistența împotriva reformei democratice și nedreptățile produse elitei conducătoare.

Cred că în egală măsură, celebrând trecutul bicentenarul este o investiție în viitor. De fiecare dată pe 17 mai, de Ziua Națională a Norvegiei, copiii noștri stau în primul rând al celebrărilor, ceea ce este esențial, în opinia mea. O cultură cu adevărat democratică trebuie dezvoltată din copilărie prin sistemul școlar și în interacțiune cu familia și societatea. Anul trecut la ceremonie am întâlnit mulți copii care au venit să viziteze Parlamentul. În călătoriile mele prin țară am discutat cu ei despre Constituție și istoria democrației noastre. Știu că ei vor adopta și vor dezvolta crezuri democratice, bazate pe realități, dar cel mai important mesaj a fost să-i convingem că fiecare voce trebuie auzită, nu contează de unde vii sau cine îți sunt părinții.

Dragi prieteni,

Ca și Norvegia, România are o istorie bogată de dezvoltare constituțională, în care Parlamentul a jucat un rol crucial de formare a nației, de la Regulamentul Organic din 1831 și unificarea celor două Principate din 1859 și Constituția din 1866, Parlamentul a fost jucătorul- cheie în captarea voinței și dorinței poporului român de a fi unit și de a trăi în cadrul aceluiași corp politic. De atunci, pendulul dezvoltării democratice s-a legănat înainte și înapoi, din zilele întunecate ale dictaturii până în prezent, în România de azi, care este un jucător-cheie în Uniunea Europeană.

În 2016 veți sărbători aniversarea a 25 de ani de la prima Constituție română după Revoluția dramatică și sângeroasă din 1989. Ce ați realizat în doar două decenii s-a realizat în multe alte țări într-un timp mult mai îndelungat. Sunt conștient că nu ați depășit încă toate provocările pe care societatea le întâlnește când trece printr-o astfel de transformare, dar, ca restul Comunității Europene, eu vă aplaud progresul. Norvegia, din inimă, sprijină eforturile dumneavoastră pentru a dezvolta mai departe și a consolida democrația dumneavoastră.

Noi recunoaștem rolul fundamental pe care-l joacă România și pe care trebuie să-l joace în dezvoltarea unei culturi politice democratice nu numai aici, ci și în regiune. Fiecare societate are propria sa istorie și propria sa cultură și fiecare trebuie să creeze democrația în felul său, dar eu cred că putem fi toți de acord că realizarea unei democrații consolidate cere timp și este un proces care nu are o linie prestabilită de terminare.

Pentru mine, există două elemente fundamentale care trebuie să fie prezente pentru ca o cultură democratică să fie înglobată într-o țară. Primul este încrederea, încrederea reciprocă între elita politică și opinia publică, între autorități și populație. Este esențială pentru fiecare democrație de succes.

Al doilea este participarea. Participarea este cheia în a ține o democrație vie și dinamică. O democrație de succes cere ca noi să participăm la procesul democratic: la locul de muncă, la școală și într-o varietate de activități de voluntariat la care noi luăm parte. Ea cere ca oamenii să aibă sentimentul de apartenență, că sunt egali și să fie încrezători în instituțiile democratice. Societatea care are și include grupuri diferite ca religie, etnie, gen, mod de viață arată nu numai că este mai bogată cultural, dar și că are perspective de prosperitate economică, cheltuieli sociale mai mici, mai multă creativitate în afaceri. Cheia este să vedem elementele de diversitate ale societății ca o resursă, și nu ca o problemă. Pluralismul este un beneficiu economic și social și este o condiție necesară pentru o democrație modernă de succes. De fapt, una dintre provocările cele mai mari este să includem toți cetățenii să ia parte activă în viața socială și în democrația noastră, în prezent și în viitor. Fără participarea oamenilor cum putem avea o dezbatere politică adevărată despre viitorul țării?

Parlamentele noastre și noi, ca parlamentari, avem un rol fundamental de jucat aici, noi trebuie să fim motorul dezbaterii democratice, responsabilitatea supremă de a proteja democrația este în mâinile noastre. De aceea, parlamentele din statele democratice trebuie să conducă creând o societate deschisă și transparentă, bazată pe supremația legii, asigurându-ne că structurile necesare există pentru a preveni abuzul de putere și corupția, făcând astfel încât împărțirea puterilor să fie clară între legislativ, executiv și justiție, și inviolabilă. Pentru Parlament este important să creăm mecanisme care asigură integritatea instituției și a reprezentanților aleși. Doar prin aceasta putem genera încrederea dintre popor și Guvern și participarea la scară largă în societățile noastre, care este atât de importantă pentru o democrație dinamică. Aceasta mă duce la rolul partidelor politice în democrații: partidele politice sunt piatra de temelie a unei democrații, ele sunt întotdeauna mai importante decât politicienii. Partidele reprezintă continuitatea în procesul democratic. Partidele sunt acolo unde se formează și se formulează ideile politice.

Uneori sunt respinse și uneori sunt folosite ca bază a unor schimbări importante în societate. În Norvegia ele sunt și poarta către participare politică.

Acum democrația pare să fie supusă presiunii în Europa. În prea multe dintre fostele republici sovietice și chiar și în câteva din celelalte țări din Europa de Est, dezvoltarea democratică, care a început acum 25 de ani, se pare că s-a oprit sau, și mai îngrijorător, că a regresat sub presiunea amenințărilor externe sau interne. România are un rol crucial de jucat aici. Nu numai că progresul democratic și economic pe care l-ați făcut servește ca inspirație, dar cunoștințele directe și experiențele pe care le dețineți pot fi instrumentele în promovarea democrației în regiune și nu numai.

Personal eu am demarat inițiative, împreună cu colegii mei din Europa de Nord și zona țărilor baltice și în strânsă legătură cu Consiliul Europei, pentru a sprijini reformele, procesul de reformă în Parlamentul Ucrainei. Este, fără niciun dubiu, o inspirație, și experiența noastră de la prietenii noștri din zona baltică are un rol fundamental în eforturile noastre în Ucraina și cred că România deja joacă un rol similar. Pentru că suntem cu toții politicieni, membri ai Parlamentului, suntem în măsură să împărtășim colegilor noștri din Ucraina experiența noastră politică, trebuie să învățăm și să ne aducem aminte din propria istorie, doar confruntând problemele din trecutul nostru putem să ținem piept amenințărilor asemănătoare din prezent. Trebuie să ducem lecțiile istoriei încă o dată, când din nou valorile europene sunt sub amenințare și Europa este sub amenințare.

Problema securității s-a înrăutățit mult în ultimii ani, atât din cauza agresiunii Rusiei în Ucraina, dar și din cauza Statului islamic din Irak, Siria și din țările învecinate. Suntem martorii radicalizării și rasismului care ia amploare în Europa și acest lucru ne deranjează. Șocul care a urmat atacurilor teroriste din Paris și Copenhaga, în această iarnă, este încă prezent în memoria noastră. Sunt cazuri de crime și violențe ale unor extremiști în numele unor credințe pe care ei susțin că le apără. Aceasta demonstrează că democrația nu trebuie să fie considerată ca un lucru dat, trebuie să luptăm pentru ea, să o protejăm și să dezbatem pe marginea ei în fiecare zi.

La începutul acestui an un grup de musulmani norvegieni a organizat o demonstrație pașnică, pentru a arăta solidaritate cu populația evereiască din Norvegia. Au făcut un lanț uman de 1.000 de musulmani în jurul Sinagogii din Oslo în semn de un act de protejare a comunității evreiești după atacurile teroriste din Paris și Copenhaga. Pentru mine acesta este un mod unic de a face campanie împotriva urii și un mod puternic de a condamna extremismul și terorismul.

Așa că, dragi prieteni, era digitală modifică cadrul democrațiilor noastre și creează noi oportunități pentru activitate politică în toate zonele din Europa; este o platformă care permite exprimarea opiniilor de toate felurile în societate. Dar era digitală aduce și o provocare nouă: există riscul ca oamenii să fie atenți doar la site-urile care confirmă propriile preconcepții, unde autorii acestor mesaje au agende care nu conduc către deschidere, toleranță și schimb de opinii adevărat. În acest fel, spațiul virtual se poate transforma într-unul cu discurs de ură, o problemă gravă și agravantă și eu cred că un astfel de discurs este opusul dialogului deschis, constructiv și democratic, într-o cultură democratică. Solicit tuturor parlamentarilor să susțină lupta împotriva discursului de ură pentru a folosi spațiul virtual constructiv, pentru a crea încredere și înțelegere, pentru a-l folosi ca un posibil drum democratic pentru schimbare, și nu pentru ură.

Doamnelor și domnilor,

Ca parlamentari în democrații europene noi împărtășim responsabilitatea de a ne confrunta cu provocările europene comune ale prezentului. Mă bucur că Norvegia și România stau alături într-o luptă împotriva dezvoltărilor antidemocratice, suntem de 11 ani aliați în NATO, într-o lume în care nori cenușii se adună la orizont, suntem printre cei care garantează securitatea. Eu știu că România joacă un rol important în Uniunea Europeană, pentru a ne asigura că statele europene rămân concentrate pe situația de securitate fragilă din această regiune.

În acest context, este important să ținem minte că instituții puternice, democratice și necorupte, cu un înalt grad de integritate sunt cel mai bun mijloc de protecție împotriva amenințărilor și manipulării, atât din interior, cât și din exterior. Este dorința mea ca România și Norvegia să continue colaborarea atât la nivel bilateral, cât și multilateral. Ca aliați europeni, noi împărtășim responsabilitatea de a crea un viitor european, demn de valorile noastre comune.

Vă mulțumesc foarte mult.

   

(Aplauze prelungite.)

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 7 decembrie 2021, 9:16
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro