Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of June 23, 2015
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.126/29-06-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
21-04-2021
20-04-2021
19-04-2021
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2015 > 23-06-2015 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of June 23, 2015

3. Aprobarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2015 - 2019.
- Dezbaterea și adoptarea Proiectului de hotărâre privind aprobarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2015 - 2019.
 

   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

Trecem la punctul 2, Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015 - 2019.

Raportul comun al Comisiilor pentru apărare ale celor două Camere ale Parlamentului și Proiectul de hotărâre privind aprobarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării.

O să rog președintele Comisiei pentru apărare din Cameră să prezinte raportul. După care, o să-l rog pe domnul prim-ministru interimar să-și exprime punctul de vedere, în numele Guvernului României.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ion Mocioalcă:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Raport comun privind Strategia Națională de Apărare a Țării.

Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță naționale ale Camerei Deputaților și Senatului au fost sesizate pentru analiză și întocmirea raportului comun în vederea aprobării în plenul reunit al Parlamentului a Strategiei Naționale de Apărare a Țării.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 473/2004 privind planificarea apărării, Strategia Națională de Apărare a Țării este documentul de bază care fundamentează planificarea apărării la nivel național, constituind expresia politică de referință a atributelor statului român în acest domeniu.

Întrunite în ședință comună pe data de 17 iunie, cele două Comisii au analizat conținutul Strategiei Naționale de Apărare a Țării.

Din partea Administrației Prezidențiale au participat domnul Ion Oprișor, consilier prezidențial, șeful Departamentului Securității Naționale, domnul Constantin Ionescu, consilier de stat, directorul Oficiului pentru Informații Integrate și domnul Sebastian Huluban, consilier de stat, șeful Departamentului pentru Probleme de Apărare.

În cadrul dezbaterilor, membrii celor două comisii au constatat următoarele:

Actuala Strategie Națională de Apărare a Țării este structurată în 4 capitole, astfel:

Capitolul I. Definirea intereselor și obiectivelor naționale de securitate;

Capitolul II. Evaluarea mediului internațional de securitate;

Capitolul III. Amenințări, riscuri și vulnerabilități;

Capitolul IV. Direcțiile de acțiune și principalele modalități pentru asigurarea securității naționale a României.

În cadrul primului capitol se prezintă pe scurt valorile și principiile care au stat la baza elaborării Strategiei.

De asemenea, sunt detaliate interesele și obiectivele naționale de securitate. Interesele naționale de securitate sunt abordate din perspectivă internă, printre acestea enumerându-se: consolidarea capacității naționale de apărare, asigurarea exercitării neîngrădite a drepturilor și intereselor fundamentale, buna funcționare a justiției, dezvoltarea capacităților de combatere a amenințărilor, promovarea identității naționale, dar și din perspectiva politicii externe, în acest context punându-se accent pe consolidarea profilului României în NATO și în Uniunea Europeană, precum și pe intensificarea parteneriatului strategic cu Statele Unite.

Capitolul II analizează, pe termen mediu și lung, mediul global de securitate, făcând referire atât la dimensiunea de securitate la nivelul euroatlantic, cât și la nivel regional și subregional, punând accent pe necesitatea extinderii cooperării regionale.

Capitolul III abordează tematica amenințărilor, riscurilor și vulnerabilităților la adresa securității naționale.

În cadrul amenințărilor sunt menționate acțiunile destabilizatoare din vecinătatea estică, conflictele înghețate, distorsiunile pe piețele emergente, amenințările cibernetice, terorismul, proliferarea armelor de distrugere în masă, precum și acțiunile informative ostile.

În rândul riscurilor sunt cuprinse instabilitatea regională, riscurile de natură socială, radicalizarea entităților extremiste, criminalitatea transfrontalieră, traficul ilegal de armament, alte riscuri cu impact major.

Vulnerabilitățile la adresa securității naționale sunt legate de capacitatea instituțiilor statale de a evalua și diminua impactul riscurilor și amenințărilor. Acestea se referă, în special, la absența unei planificări bugetare multinaționale, la capacitatea administrației publice centrale și locale de a implementa politici publice naționale și europene, precaritatea resurselor, corupția, dar și vulnerabilități care derivă din polarizarea socială, declinul demografic, migrația forței de muncă.

Ultimul capitol abordează direcții de acțiune și principalele modalități de asigurare a securității naționale pe 7 dimensiuni: apărare, ordine publică, informații, dimensiune economică și energetică, diplomatică, de management al situațiilor de criză, precum și dimensiunea educațională, de sănătate, socială și demografică.

În finalul documentului se menționează faptul că o condiție necesară pentru operaționalizarea Strategiei o reprezintă revizuirea cadrului legislativ în domeniul securității naționale, care să țină cont de noile amenințări și de nevoia de respectare a drepturilor și libertăților civile.

În baza prevederilor art. 65 alin. (2) lit. f) din Constituția României, republicată, ale art. 5 din Legea nr. 473/2004 privind planificarea apărării și ale art. 13 punctul 6 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, Strategia Națională de Apărare a Țării este aprobată prin hotărârea Parlamentului.

În urma dezbaterilor, cu unanimitate de voturi pentru, membrii celor două comisii propun plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului prezentul raport de admitere pentru aprobarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării pe perioada 2015 - 2019.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Proiectul de hotărâre, domnul Mocioalcă. Proiectul de hotărâre, vă rog frumos.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ion Mocioalcă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Hotărâre

privind aprobarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării

Având în vedere solicitarea Președintelui României adresată celor două Camere ale Parlamentului pentru a aproba Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015 - 2019,

În temeiul prevederilor art. 65 alin. (2) lit. f) din Constituția României, republicată, ale art. 5 din Legea nr. 473/2004 privind planificarea apărării și ale art. 13 punctul 6 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, republicat,

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre:

Articol unic. - Se aprobă Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015 - 2019 prevăzută în anexă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților și Senat în ședința comună de azi, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gabriel Oprea - prim-ministru interimar al Guvernului României:

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnule vicepreședinte,

Domnilor senatori și deputați,

Stimați colegi,

Ședința de astăzi a plenului Parlamentului reprezintă un moment deosebit de important pentru ceea ce înseamnă prezentul și viitorul României din punct de vedere al securității naționale.

Guvernul României, pe care îl reprezint astăzi în calitate de prim-ministru interimar, susține adoptarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2015 - 2019.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Stimați colegi,

Acest document strategic a fost prezentat în ședința CSAT, a fost supus analizei specialiștilor din ministere, instituțiile guvernamentale, a făcut obiectul consultărilor cu liderii formațiunilor politice și a fost aprobat de către comisiile de specialitate ale Parlamentului.

Personal, în calitate de viceprim-ministru pentru securitate națională, am fost direct interesat ca acest document strategic... și, împreună cu domnul prim-ministru Victor Ponta, am considerat că elaborarea și adoptarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării nu trebuie să facă obiectul unei adoptări politicianiste, fiind vorba despre interesul național al României.

Atunci când vorbim despre siguranța și securitatea românilor și a României, nu poate exista vreun interes superior personal, de grup, de partid. Într-un asemenea moment, trebuie să ne unească buna-credință.

De aceea, am toată convingerea că astăzi vom adopta această Strategie, gândindu-ne cu toții la ceea ce înseamnă actualul context de securitate, complex în plan regional și euroatlantic, la ceea ce înseamnă riscurile, amenințările și vulnerabilitățile la adresa apărării și, nu în ultimul rând, la ceea ce înseamnă siguranța și securitatea României.

Ca președinte al Uniunii Naționale pentru Progresul României și ca militar, știți foarte bine că sunt un susținător a ceea ce înseamnă securitate națională.

Am fost printre primii care a salutat decizia domnului președinte Klaus Iohannis privind acordul politic național de apărare, prin alocarea a 2% din PIB pentru înzestrarea Armatei, ceea ce înseamnă, stimați colegi, predictibilitate pentru următorii 10 ani, pentru liniștea copiilor noștri.

Astăzi, ca și dumneavoastră, ca senator al Parlamentului României, ca om care cunoaște instituțiile de apărare, ordine publică, siguranță națională, voi vota cu toată convingerea pentru adoptarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării.

Stimați colegi,

Stimați invitați,

România își respectă angajamentele în domeniul securității și este respectată de partenerii noștri strategici. România este o țară sigură, o țară care generează stabilitate și securitate în regiune. Acest lucru face ca România să aibă astăzi cele mai importante, cele mai credibile garanții de securitate pe care le-a avut vreodată, plus apartenența în NATO și în Uniunea Europeană.

Am convingerea că, prin această abordare de tip european a conceptului de securitate extinsă, care depășește dimensiunea strict militară, Strategia Națională de Apărare a Țării are rolul de a contura profilul strategic al României pe termen mediu și lung.

Prin valorile, principiile și obiectivele și direcțiile de acțiune fixate, acest document strategic, stimați colegi, poate contura profilul unui stat inteligent, credibil și capabil, cu o economie viabilă, care să performeze mai mult și mai bine atât pentru cetățeni, cât și pentru aliații noștri strategici.

Așa să ne ajute Dumnezeu! (Aplauze în sală.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Bun. Mulțumesc foarte mult.

Dezbaterile generale.

Domnule senator, aveți cuvântul, vă rog frumos.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ioan Ghișe:

Mulțumesc, domnule președinte al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea.

Distinse domnule vicepreședinte al Senatului,

Distinse domn vicepremier,

Strategia de Apărare a Țării supusă dezbaterii noastre este trimisă în baza Legii nr. 473/2004 privind planificarea apărării, unde se explicitează faptul că este vorba despre, citez: "definirea și îndeplinirea obiectivelor securității naționale a României în domeniul apărării".

Legea apărării naționale nr. 45/1994 dă definiția: "Apărarea națională cuprinde ansamblul de măsuri și activități adoptate și desfășurate de statul român în scopul de a garanta - atenție, stimați colegi! - securitatea națională, independența și unitatea statului, integritatea teritorială și democrația constituțională".

Or, având în vedere că în cuprinsul documentului sunt prezentate ca și interese naționale de securitate, citez: "garantarea dreptului la păstrarea, dezvoltarea și...

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mai aveți 30 de secunde.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ioan Ghișe:

... exprimarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a persoanelor aparținând minorităților naționale, buna funcționare a justiției, un mediu economic performant, dinamic și competitiv în plan investițional și antreprenorial, stabilitate financiar-bugetară, sănătate, educație și protecție socială"...

Stimați colegi,

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă rog frumos să finalizați.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ioan Ghișe:

În opinia mea - și o să închei, domnule președinte, prin a formula și o propunere -, în opinia mea, așa cum este prezentat acest document care, în numele unui concept generos, securitate extinsă..., se creează premisele unei supraguvernări.

Parlamentul, organul reprezentativ suprem al poporului suveran dă mandat Guvernului pentru politică externă și internă, pe baza unui Program de guvernare.

Or, dacă noi adoptăm așa cum este acest document...

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă rog frumos să finalizați.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ioan Ghișe:

... creăm o premisă nefericită pentru guvernările ulterioare.

Vă propun, domnule președinte și stimați colegi, să retrimiteți inițiatorului Strategia propusă, pentru ca ea să se încadreze, explicit și exclusiv, așa cum spune Legea nr. 473/2004 la domeniul apărării naționale.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Îmi cer scuze. Trebuie să vă întrerup.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ioan Ghișe:

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc.

Domnule senator,

Din punct de vedere regulamentar, propunerea făcută de dumneavoastră, de retrimitere, se poate face numai de către liderii grupurilor parlamentare. Îmi pare rău că trebuie să vă spun acest lucru. Neavând această calitate... mi-ați cerut pe procedură, aveți dreptate în ceea ce spuneți, vă susțineți singur punctul de vedere, noi putem să vă ascultăm, dar cererea trebuie să fie formulată de către un lider sau un vicelider al unui grup parlamentar. Ca să știți.

Pe dezbateri generale sau la proceduri.

Domnul Răducanu, pe dezbateri generale din partea PSD - UNPR.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ion Răducanu:

Domnilor președinți,

Domnule viceprim-ministru,

Domnilor miniștri,

Dragi colegi,

Apartenența României la NATO și Uniunea Europeană impune redefinirea și adaptarea permanentă a Strategiei Naționale de Apărare, stabilirea căilor și modalităților specifice de gestionare a riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților și corelarea acestora cu strategiile sectoriale și resursele țării. După 11 ani în NATO și 7 ani în Uniunea Europeană, România este unul din cele 28 de state ale alianței, credibil, eficient și apărat.

În conformitate cu Constituția țării, cu Legea nr. 473/2004 privind planificarea apărării, modificată și completată în Parlament acum câteva săptămâni și retrimisă la promulgare, Președintele României prezintă în Parlament Strategia Națională de Apărare, document fundamental al planificării apărării la nivel național, alături de Programul de guvernare.

Este pentru prima oară când Președintele României supune aprobării Parlamentului această strategie în termenul legal, conform prerogativelor constituționale. Dezbatem astăzi Strategia Națională de Apărare conștienți de necesitatea și oportunitatea acestui demers, în condițiile unui consens politic național, pe care îl solicităm tuturor parlamentarilor români.

Proiectul Strategiei Naționale de Apărare poate fi apreciat ca fiind un document programatic esențial și cuprinzător, care definește concepte, valori, principii, interese, obiective, amenințări, riscuri, vulnerabilități, direcții de acțiune și modalități de lucru. Strategia Națională de Apărare prezentată de Președintele României este un document corect politic, succint și general, judicios și sintetic, care creionează principiile și direcțiile de acțiune.

Deosebit de important în acest document este însă faptul că el reliefează următoarele necesități: elaborarea și adoptarea cât mai curând a unei mari strategii naționale de apărare, extinsă și pe perioada 2020 - 2025, așa cum prevăd programele NATO, abordarea consensuală, integrată a celor trei politici implicate - externe, apărare, securitate națională - și, nu în ultimul rând, analiza exigentă a apărării, care să definească unde ne aflăm, unde vrem să ajungem, cum și cu ce efort financiar, pentru a putea stabili soluțiile și modalitățile pentru atingerea obiectivelor asumate.

Considerăm că este necesară continuarea procesului de elaborare și definitivare a Strategiei Naționale de Apărare pe măsură ce apar modificări ale mediului de securitate și, bineînțeles, după aprobarea Strategiei Europene de Apărare și Securitate, ce va fi aprobată zilele următoare la Bruxelles. Strategii... obiectivele strategice și prioritățile în domeniul apărării urmează a fi definite în consens cu partenerii noștri din NATO și Uniunea Europeană și ele vor constitui elemente de bază în elaborarea strategiilor, programelor și planurilor sectoriale de activitate subsecventă.

Uniunea Națională pentru Progresul României, în frunte cu președintele său, vicepremierul Gabriel Oprea, a sprijinit întotdeauna politica de apărare și securitate națională în interesul național, a militat pentru o Românie care garantează securitatea și prosperitatea generațiilor viitoare.

Așa cum ne-am angajat în fața președintelui țării la consultările de la Cotroceni, parlamentarii UNPR vor vota fără excepție Strategia Națională de Apărare și vor sprijini întregul efort național, legislativ și guvernamental, de transpunere în faptă a acesteia.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul Mircovici.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Niculae Mircovici:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru interimar,

Domnule consilier prezidențial,

Grupul parlamentar al minorităților naționale va vota Strategia Națională de Apărare a României.

Ca reprezentanți a 20 de etnii formate din cetățeni români loiali statului român, înțelegem importanța și semnificația specială a acestui moment. În primul rând, datorită faptului că în termenul legal și constituțional a fost prezentată Parlamentului, în interiorul a șase luni de zile de la desemnare, strategia propusă de Președintele României. În al doilea rând, pentru faptul că acest document nu a fost lucrat de Administrația Prezidențială.

La începutul anului, președintele Klaus Iohannis a trimis consilierul prezidențial, care a participat la întâlnirile organizate cu Comisia de apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților și din Senat, prilej cu care s-au stabilit niște obiective și prilej cu care s-a considerat necesar să lucrăm împreună pentru adoptarea acestei strategii. Pe de o parte, pentru ca în ea să fie cuprins și punctul de vedere al formațiunilor politice care reprezintă în Comisiile de apărare structura politică a Parlamentului României și, pe de altă parte, pentru faptul că ne-a respectat ca oameni care am lucrat în sistemul de apărare, ordine publică și siguranță sau lucrăm în plan legislativ pe realizarea acestor scopuri.

De asemenea, vreau să exprim opinia Grupului parlamentar al minorităților naționale că apărarea națională nu înseamnă numai Armata Română sau forțe din structura militară. Conceptul de securitate națională, așa cum este prevăzut în strategie, cuprinde începând de la dezvoltarea economică a țării până la statutul moral și patriotismul de care dă dovadă fiecare cetățean atunci când este vorba despre apărarea țării.

Forța morală a unei societăți este uneori, atunci când e vorba de apărarea țării, la fel de importantă ca și forța materială. Resursele pe care le are o țară la un moment dat, din toate punctele de vedere, sunt mai importante într-un conflict armat decât banii pe care-i ai la un moment dat.

De aceea, Grupul parlamentar al minorităților naționale, așa cum a făcut-o la 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia alături de populația majoritar românească, când a spus că "vrem să fim o Românie mare", acum spune, alături de președintele Iohannis: "Vrem să fim o Românie puternică!"

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc mult.

Domnul Mocioalcă.

Vă rog frumos, aveți cuvântul.

Grupul parlamentar al PSD.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ion Mocioalcă:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

La mai bine de șapte ani de la adoptarea ultimei Strategii de Apărare de către Parlamentul României, suntem iarăși în fața unui moment important, în care Președintele României solicită un vot din partea noastră pe un document programatic, care fundamentează politica națională în domeniul securității.

Trebuie să fim conștienți cu toții că, în ciuda numeroaselor inflamări politice din ultima perioadă pe tema Strategiei de Apărare, acesta este un document politic. Parlamentul nu poate să intervină pe un text asumat de către Administrația Prezidențială, dar trebuie să atragă atenția asupra necesității adaptării și revizuirii sale permanente, în acord cu evoluția mediului de securitate.

Promovarea acestui document și stabilirea prin această strategie a direcțiilor de acțiune nu pot substitui deciziile Guvernului în domeniul securității, acesta fiind responsabil de alocarea fondurilor bugetare, stabilirea politicilor și strategiilor sectoriale, încheierea de acorduri și înțelegeri politice și tehnice în domeniul apărării. Totodată, noi, ca organ legislativ suprem, adoptăm anual legi ale bugetului care să asigure funcționarea la parametri optimi a instituțiilor din sectorul de apărare și securitate.

Ultimul summit al Alianței Nord-Atlantice a marcat momentul unei decizii istorice în planul dezvoltării capabilităților și al viitoarelor misiuni NATO în România, afirmând încă o dată că România este un partener extrem de credibil și hotărând să se facă două comandamente ale NATO în România.

Așadar, deciziile în domeniul apărării se iau în concordanță cu cele stabilite la nivelul NATO, iar Strategia Națională de Apărare nu poate decât să pună în acord interesul național cu principiul apărării colective și al indivizibilității, securității statelor membre.

Un alt element important este acela că adoptarea acestei strategii creează premizele pentru Ministerul Apărării Naționale să-și elaboreze propria strategie militară, care să stabilească conceptele strategice și operaționale pentru îndeplinirea misiunilor armatei.

Din 2000, România nu mai dispune de o Strategie militară, iar ultima Cartă Albă a apărării a fost adoptată de Parlament în 2004. Nu trebuie să ne imaginăm că inexistența unei strategii de apărare în toți acești ani a privat armata și celelalte instituții de securitate de pârghii esențiale de funcționare. MApN a elaborat anual Directiva de planificare a apărării, care stabilește într-o planificare multianuală resursele necesare pentru apărare, și, în aceeași ordine de idei, avem o Strategie de ordine publică, a Ministerului de Interne, și o Strategie de protecție a infrastructurilor critice.

Știm cu toții că subiectul sensibil al securității naționale nu suscită dezbateri politice precum TVA-ul, pensiile sau alocațiile sau reforma în domeniul sănătății și că ar trebui ca în aceste domenii să existe unitate și consens politic.

Acestea sunt câteva dintre motivele pentru care Grupul Partidului Social Democrat va vota Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015 - 2019.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt alte intervenții.

Domnul Vasile Blaga.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Vasile Blaga:

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnule vicepreședinte al Senatului,

Domnule prim-ministru interimar,

Domnilor miniștri,

Domnule consilier prezidențial,

Dragi colegi,

Aș vrea la început să vă mulțumesc tuturor celor care participați la această dezbatere și, în primul rând, celor din arcul guvernamental, care, iată, totuși sunt prezenți astăzi, unii dintre ei, în această sală. Dar nu pot să nu remarc absența unor membri importanți ai Consiliului Suprem de Apărare a Țării, ca ministrul apărării, ministrul justiției și alții.

Documentul pe care îl dezbatem și votăm astăzi, Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015 - 2019, este un pas major pentru integrarea României în comunitatea euroatlantică. Dacă vrem să trăim ca în Vestul democratic și prosper, dacă dorim să fixăm definitiv destinul țării noastre în Occident, una din condiții este să ne adaptăm 100% la statutul de membru al NATO și al Uniunii Europene din punct de vedere al cadrului conceptual și legal privind apărarea și securitatea națională. Exact acest obiectiv îl are Strategia Națională de Apărare propusă de Președintele României, domnul Klaus Iohannis.

Strategia Națională de Apărare inițiată de președinte indică și căile strategice. Drumul României spre Vest alături de partenerii noștri euroatlantici este ireversibil. Parteneriatul strategic cu Statele Unite trebuie consolidat, inclusiv în domeniul economic și comercial, iar rolul României în cadrul NATO și al Uniunii Europene trebuie să crească și să fie întărit.

Aceste obiective, principii și mesaje sunt prevăzute cât se poate de clar și tranșant în strategie. Ele sunt cruciale nu doar pentru perioada 2015 - 2019, dar, așa cum spuneau și antevorbitorii mei, și pentru decenii de acum încolo. Într-o perioadă atât de tulbure și dramatică la estul Uniunii Europene, dar și la sudul ei, România își întărește opțiunea făcută în deceniul trecut, alegerea Occidentului, și își fixează obiectivul de a juca un rol mai puternic, mai important, alături de partenerii ei euroatlantici.

Dragi colegi,

Nu întâmplător strategia pe care o discutăm astăzi se intitulează "O Românie puternică în Europa și în lume". Teza strategiei este că o Românie puternică își apără cetățenii oriunde s-ar afla ei, le apără drepturile și libertățile și-și pune instituțiile în slujba cetățeanului. Este un principiu central al strategiei, care afirmă cu tărie că una din valorile fundamentale pe care se bazează este democrația constituțională și statul de drept. Aceste obiective, principii și mesaje sunt prevăzute clar.

Documentul pe care îl discutăm astăzi realizează o simbioză între valorile naționale și cele euroatlantice. Protejarea identității și intereselor strategice naționale, a patrimoniului cultural național, de exemplu, se împletește cu rolul diversificat și întărit al României în cadrul comunității occidentale. România nu se deznaționalizează aflându-se într-o Europă unită. Dimpotrivă, șanse mai multe are să joace un rol major în structurile atlantice în regiune și pe plan global dacă-și promovează și protejează valorile, simbolurile și bunurile naționale și își încurajează domeniile de excelență. Acesta este, de fapt, și spiritul conceptului "Românie puternică".

Strategia își propune, de asemenea, o miză ambițioasă. România asimilează valorile atlantice, se reformează, dar în același timp vrea să contribuie și la menținerea securității colective, la promovarea democrației și a libertății.

Doamnelor și domnilor,

Strategia pe care o discutăm astăzi modernizează și extinde conceptul de siguranță națională, adaptându-l la rigorile euroatlantice ale începutului secolului XXI și la provocările regionale și globale privind apărarea și securitatea.

Amenințările, riscurile și vulnerabilitățile la adresa securității sunt evaluate nu doar prin prisma unor concepte militare, ci conțin și elemente de natură economică, socială, politică, tehnologică și de mediu. Astăzi, securitatea unui stat modern, democratic este legată și de nivelului de performanță atins de sectoarele educației, sănătății, al protecției mediului, dar și de situația demografică. Un aspect luat serios, iată, în calcul de Președintele României, așa cum promisese, de fapt, în programul cu care a câștigat alegerile, "România lucrului bine făcut".

Menționarea acestor domenii într-un astfel de document nu înseamnă că ele sunt luate din subordinea cuiva - a Guvernului, de exemplu - și trecute în altă subordonare, ci pur și simplu li se acordă importanța strategică cuvenită într-o democrație racordată la provocările secolului XXI.

Absența unei planificări bugetare multianuale reale, care să determine asumarea și respectarea unor programe de investiții are efecte negative inclusiv în ceea ce privește capacitatea forțelor armate și respectarea angajamentelor privind cheltuielile militare.

Doamnelor și domnilor,

România a aderat la NATO și apoi la Uniunea Europeană. Sunt multe domenii în care mai avem pași de făcut de la aderare la integrarea completă în acest club select euroatlantic.

Strategia Națională de Apărare oferă un model vizionar și ambițios, dar și realist, de adaptare deplină a statutului de membru al comunității euroatlantice din punct de vedere al apărării și securității naționale. Este un pas important pe calea integrării depline în civilizația nord-atlantică și va fi un semnal major pe care-l vom da partenerilor noștri dacă vom adopta azi această strategie.

Numai că este un pas care trebuie continuat. De altfel, chiar strategia pe care o dezbatem, în subcapitolul Obiective naționale de securitate, face următoarea mențiune: "Obiectivele interne și externe nu vor putea fi atinse la amplitudinea dorită în absența unui proiect de țară pe termen lung, asumat de întreaga clasă politică, proiect apt să atragă consensul național, în acord cu interesele naționale de securitate."

Strategia Națională de Apărare propusă astăzi de președintele Iohannis este, în opinia mea, preambulul acestui mare proiect de țară, dă tonul și direcția proiectului pentru România, la care va trebui să lucrăm cu toții.

Pentru toate acestea, Partidul Național Liberal va vota astăzi această strategie.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Mai sunt alte intervenții?

Domnul Cernea.

O să rog liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii în sală. Urmează votul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Câteva scurte observații.

Dacă am da curs direcțiilor enunțate în această strategie, consider că am face pași semnificativi către o apropiere a României de standardele europene de democrație, prosperitate și civilizație.

Mă bucur, spre exemplu, că presa nu se numără printre vulnerabilitățile la adresa securității naționale. Salut și faptul că strategia se extinde și spre domenii care anterior nu erau incluse.

Drepturile omului reprezintă o temă extrem de importantă și îmi doresc să dăm consistență acestor direcții prevăzute în strategie prin votul nostru pentru legi mai democratice, pentru legi care să garanteze drepturile omului pentru toți cetățenii, sub numeroase aspecte.

De asemenea, printre valori, faptul că este inclusă demnitatea e un lucru pe care-l salut. Pentru că demnitatea umană, așa cum stipulează o decizie a Curții Constituționale din 2012, privește atât relațiile dintre oameni, precum și relația omului cu mediul înconjurător, inclusiv cu lumea animală, ceea ce implică, în privința animalelor, responsabilitatea morală a omului de a îngriji aceste ființe într-un mod de natură a ilustra nivelul de civilizație atins. Așadar, reînnoiesc apelul către deputați și senatori să susțină acele proiecte de lege care conduc la un tratament și la o protecție mai bune acordate animalelor.

Și, în final, astăzi votăm pentru o strategie care afirmă pluralismul politic. Însă mâine Parlamentul este pus în postura de a vota împotriva pluralismului politic, întrucât pe ordinea de zi avem Legea alegerilor parlamentare, care prevede creșterea pragului electoral la 10% pentru alianțe, 10 secunde acordate pe zi oricărui candidat independent pentru a... ca timp de antenă și sute de mii de semnături pentru a înregistra candidaturile.

Și ultimul lucru: da, avem nevoie de bugete mai mari pentru cercetarea științifică.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Dragi colegi... liderii grupurilor parlamentare, vă rog frumos să vă invitați toți colegii în sală. Suntem 280.

(Intervenție neinteligibilă din sală.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Ioan Chelaru (de la prezidiu):

Păi, da, dar dacă votează doi împotrivă, ce...

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mai vin doi, mai ies doi, asta-i problema, odată intrăm sub 278. De aceea, o să vă rog frumos, dacă vrem s-o votăm astăzi, să intrăm toți în sală. Dacă mai sunt colegi.

Liderii grupurilor parlamentare, vă rog frumos să vă invitați colegii în sală pentru vot.

    ................................................
Video in format Flash/IOS

Vă supun spre aprobare Strategia Națională de Apărare a Țării.

Cine este pentru? Și cu domnul Chiriță. 284.

Abțineri? O abținere.

Înseamnă că sunt 283.

O abținere.

Voturi împotrivă? Unul.

282 de voturi înseamnă că sunt, pentru că a ridicat și domnul... domnul Árpád.

Colegul dumneavoastră, dacă ridică, îl văd.

Pe dumneavoastră v-am văzut.

282 de voturi pentru, o abținere, un vot împotrivă, da?

Mulțumesc foarte mult.

Adoptat. (Aplauze.)

Dragi colegi,

Declar ședința de astăzi a Camerei Deputaților și Senatului închisă.

Vă urez o zi frumoasă!

Camera Deputaților se vede mâine în sesiune ordinară... în ședință ordinară, scuzați-mă.

   

Ședința s-a încheiat la ora 14.20.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie jeudi, 22 avril 2021, 2:09
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro