Plen
Ședința Camerei Deputaților din 24 iunie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.128/01-07-2015

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
14-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 24-06-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 24 iunie 2015

4. Dezbaterea Proiectului de Lege privind Codul fiscal (PL-x 371/2015) (rămas pentru votul final)
 
consultă fișa PL nr. 371/2015

 

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

  ................................................

Continuăm lucrările.

Proiect de Lege privind Codul fiscal.

Domnul Teodorovici, nu-l văd. Domnul Teodorovici este aici. Domnul ministru al economiei, al finanțelor, scuzați-mă! L-am văzut pe domnul Tudose și ... amândoi fiind așa bărbați frumoși, m-am speriat, n-am știut pe care să-l anunț primul.

Domnule Teodorovici, aveți cuvântul. Vă rog frumos.

Domnul Eugen Orlando Teodorovici (ministrul finanțelor publice):

Da, domnule președinte, mulțumesc.

Stimați colegi,

În primul rând, aș dori să aduc mulțumiri celor care au început acest proces, l-au derulat și au insistat asupra lui, adică miniștrilor de finanțe, secretarului de stat și echipei mele tehnice din Ministerul de Finanțe, pe de o parte, pe de altă parte, aș vrea să mulțumesc foarte mult colegilor din Senat, Comisia pentru buget și, în mod special, colegilor din Camera Deputaților din Comisia pentru buget care, știți foarte bine, cu toții au dat un vot în unanimitate asupra Codului fiscal, ceea ce înseamnă că, într-adevăr, există un consens pe un astfel de document de o importanță extrem de mare pentru România.

Nu doresc să prezint măsurile din Codul fiscal pentru că sunt convins că le cunoașteți cu toții. Sunt măsuri extrem de importante pentru economie. Doresc doar să menționez faptul că cea mai importantă dintre măsurile din Codul fiscal este, desigur, reducerea TVA de la 24 la 19%, atât ca importanță, cât și ca impact în buget, în special începând cu anul viitor.

România avea, până în acest moment, una dintre cele mai mari cote de TVA standard - 24% - și, desigur, una dintre cele mai mari medii cote de TVA la nivel european. Printr-o astfel de măsură, prin aprobarea Codului fiscal, astăzi România se poate lăuda, se va putea lăuda cu o cotă... una dintre cele mai scăzute cote standard de TVA și una dintre cele mai mici medii ale cotei de TVA la nivel european.

Impactul bugetar, pentru că se tot vorbea despre impactul pe care acest Cod fiscal îl are, și aici vă pot spune că impactul estimat și calculat de Ministerul de Finanțe este de aproximativ 12 miliarde de RON. Este o sumă extrem de importantă, o sumă pe care statul român și Parlamentul, prin votul său de astăzi, decide s-o lase la nivelul mediului economic, la nivelul pieței, la nivelul cetățeanului, pentru că statul român, printr-o astfel de măsură, aduce alături de sine, în ceea ce are de investit, aduce partenerul privat, cetățeanul, prin suma pe care, cum spuneam, o lăsăm la nivelul economiei: 12 miliarde de RON.

La fel, acest Cod fiscal, aprobarea sa, duce, desigur, la un deficit mai mare decât cel asumat, este adevărat, dar un deficit care să rămână, totuși, sub limita criteriului de la Maastricht, de 3%. Este un element extrem de important și sunt convins de faptul că prin votul în unanimitate din Comisia pentru buget și cu speranța că la fel va fi și în Cameră astăzi, acest lucru să fie un mesaj extrem de important pentru piața din România, dar mai ales pentru cei... pentru partenerii noștri externi care vor înțelege în acest fel faptul că România, în ansamblul său, este hotărâtă să mențină un astfel de deficit de sub 3%.

Sunt convins că România trebuie să dea dovadă, totuși, de îndrăzneală, pentru că o astfel de măsură este o dovadă în acest sens, dar, în același timp, trebuie să dea dovadă de răspundere, de tratament sau de... abordare responsabilă, ceea ce înseamnă cheltuielile publice.

Aici trebuie să-i mulțumesc prim-ministrului Victor Ponta, pentru că efectiv a susținut o astfel de abordare, o abordare, mulți spun, liberală, dar o abordare care are în ansamblul său atât măsuri sociale, cât și măsuri de piață.

Închei prin a vă mulțumi anticipat pentru votul pe care sunt convins că astăzi dumneavoastră îl veți da asupra acestui Cod fiscal, cum speram, sper să fie un vot în unanimitate, pentru ca acest mesaj să fie unul puternic față de piața din România, față de cetățeni și față de partenerii noștri externi.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult, domnule ministru.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, domnule președinte Ștefan Viorel, vă rog frumos să prezentați raportul.

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată pentru dezbatere, în fond, în procedură de urgență cu Proiectul de Lege privind Codul fiscal transmis cu adresa PL-x 371 din 29 aprilie 2015.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege în 27 aprilie 2015.

Comisia noastră, la dezbaterea proiectului, a avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social, Comisiei juridice, de disciplină și imunități, precum și al Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare.

Prezentul Cod fiscal stabilește cadrul legal pentru impozitele, taxele și contribuțiile sociale obligatorii, care constituie venituri la bugetul de stat, bugetele locale, bugetele asigurărilor sociale, bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul asigurărilor pentru șomaj și Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, stabilește contribuabilii care au obligația să plătească aceste impozite, taxe și contribuții sociale, precum și modul de calcul.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii comisiei au examinat proiectul de lege mai sus menționat, pe parcursul mai multor zile de ședință.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților un raport de admitere, cu amendamentele admise pe care le veți regăsi în anexele de la 1-10 la raport, organizate pe fiecare titlu din Codul fiscal, și amendamentele respinse cuprinse în anexa 11 la prezentul raport.

Aș vrea să fac precizarea că în cadrul dezbaterilor au fost admise 450 de amendamente și, în același timp, au fost respinse 350 de amendamente.

A fost o muncă obositoare, dar folositoare. Cu această ocazie eu vreau să mulțumesc colegilor din Comisia pentru buget, finanțe, tuturor celor care s-au implicat formulând amendamente. Chiar dacă amendamentele nu toate au fost admise, ele au inițiat dezbateri în cadrul comisiilor, care au lămurit anumite aspecte în sensul interpretării prevederilor din lege, ceea ce va fi de folos și în continuare în aplicarea legii. Fără diferență de opinie politică, colegii de la comisie au avut o abordare profesională și rezultatul a fost validat prin acel vot unanim asupra raportului.

Mai fac precizarea că în raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

V-aș ruga, de asemenea, să fiți de acord ca eventualele erori materiale și corecții de tehnică legislativă să se corecteze de către Departamentul Legislativ.

Fac această solicitare având în vedere volumul mare de lucru și ceea ce a făcut posibil, probabil, ca unele corelări să nu fi fost ajustate în timpul redactării raportului nostru.

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul Viorel Ștefan:

Ca timp de dezbatere, domnule președinte, propun 30 de minute.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Numai o secundă! Dezbaterile pe grupuri parlamentare, la dezbaterile generale, sunt două... maximum de 5 minute pe fiecare grup. Așa au stabilit liderii pe noul Regulament. Asta înseamnă că fiecare grup își hotărăște cum vrea el, dar intervențiile au maximum 5 minute, două intervenții, adică nu vii în 10 minute și vine un coleg și-l înlocuiește altul și fiecare vorbește câte două minute. Să fie foarte clar.

A doua: conform Regulamentului, Birourile permanente propun timpul de dezbatere. Asta înseamnă pe amendamente, admise sau respinse.

30 de minute este propunerea președintelui de comisie și asta o votăm. O supunem la vot, n-am ce să fac.

Să înceapă votul.

Mulțumesc.

122 de voturi pentru, 65 împotrivă, 5 abțineri.

Domnule Ștefan Viorel, domnule președinte, mai aveți să spuneți ceva. Vă rog frumos.

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc.

Revin spunând că legea este organică, nu ordinară.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Organică, organică, da.

Pe procedură, aveți cuvântul, domnule Negruț.

Domnul Clement Negruț:

Domnule președinte, mulțumesc.

Stimați colegi,

Colegul nostru, domnul Cernea, de la această tribună cerea respectarea Regulamentului pe termenele privind rapoartele pentru PL-x-uri. Într-adevăr, Regulamentul spune foarte clar: pentru procedură de urgență se înjumătățesc.

Noi suntem Cameră decizională pe această lege. Normal, jumătatea lui 5, înseamnă două zile. Raportul l-am primit în acest moment, la intrarea în sală. Asta pentru a se completa. Eu sunt de acord că trebuie să discutăm acest proiect de lege important, dar poate domnul ministru era îndrituit să ne dea măcar câteva modificări esențiale. A vorbit doar de reducerea TVA.

Cred că în acest Cod fiscal și în Codul de procedură fiscală mai sunt multe modificări care măcar de la acest microfon trebuiau să fie aduse la cunoștința parlamentarilor înainte de vot.

Mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, proiectul a fost finalizat vinerea trecută, cu votul unanim al membrilor Comisiei pentru buget, finanțe.

Eu am discutat și cu cei de la opoziție, și cu cei din arcul guvernamental.

El a fost redactat de către angajați, împreună ... sunt 300 și ceva de ... 800 de amendamente respinse, dacă nu mă înșel. Și atunci, vă dați seama că totuși pentru stafful tehnic durează două-trei zile. Toată lumea a fost informată, știu că membrii Comisiei pentru buget, finanțe au informat colegii cu privire la stadiul discuțiilor și negocierilor pe fiecare capitol.

Din punct de vedere juridic s-a respectat procedura. Nu sunt cinci zile, sunt trei zile, înseamnă o zi și jumătate, ca să știți.

Altă procedură?

Vă rog frumos.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu aș fi intervenit dacă dumneavoastră nu ați fi scuzat cumva această întârziere spunând că a fost foarte mult de muncă. Putem înțelege asta, e omenește de înțeles, nu-i nicio problemă aici, dar nu putem să legitimăm în acest fel încălcarea Regulamentului. Nu putem spune: A fost foarte mult de muncă, echipa tehnică a avut foarte mult de lucru, fiind sute de amendamente sau sute de lucruri de pus, acolo, în document.

Sper foarte mult să respectăm, și dumneavoastră, ca președinte, sunteți primul care aveți datoria să apărați acest Regulament și să-l respectați și dumneavoastră, și noi, împreună cu dumneavoastră. De aceea, vă cer să fim mult mai riguroși în respectarea Regulamentului. Altfel, de ce să-l mai invocăm și de ce să ne mai ghidăm după el, dacă nu-l respectăm?

Mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Aveți perfectă dreptate.

Mulțumesc. Mergem mai departe.

Dezbateri generale.

Cine intervine la dezbateri generale?

Domnul deputat Viorel Ștefan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul deputat Eugen Nicolăescu, din partea Grupului parlamentar liberal. Și UDMR-ul, da?

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Aș începe spunând că se întâmplă o dată la 12 ani. Se întâmplă o dată la 12 ani ca în Parlamentul României să avem o dezbatere serioasă pe marginea reglementărilor cu caracter fiscal. În 2003 a fost primul proiect de Cod fiscal care a intrat în dezbaterea Parlamentului și-mi amintesc că la Comisiile pentru buget, finanțe votul a fost, ca și de această dată, unanim. Unanim și cu sute de amendamente adoptate, amendamente asupra cărora puterea și opoziția au căzut de acord.

Ce a urmat? A urmat o succesiune de evenimente botezate de fiecare dată intenții de revoluții fiscale care din păcate, de cele mai multe ori, s-au transformat în mici răscoale și răzmerițe fără efecte spectaculoase sau, mai ales, fără efecte în bine.

Evoluțiile realităților economice, sociale și politice din perioada 2003-2014, contextul creat de criza economico-financiară internațională și, nu în ultimul rând, aderarea României la Uniunea Europeană, au determinat modificarea și completarea în repetate rânduri a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Codul fiscal a cunoscut de la data adoptării sale, decembrie 2003, și până în prezent numeroase completări și modificări, cele mai importante fiind introduse prin Legea nr. 343/2006, act normativ care asigura transpunerea în legislația națională a dispozițiilor acquis-ului comunitar privitor la domeniul fiscal, ca cerință majoră a aderării României la Uniunea Europeană.

Cu toată preocuparea continuă de îmbunătățire și simplificare a prevederilor Codului fiscal, acesta este perceput de mediul economic și social ca fiind dificil de aplicat și supus permanent riscului de interpretare neunitară a prevederilor sale.

Modificările legislative frecvente aferente acestui act normativ necesare pentru funcționarea sistemului de impozite și taxe din România au generat unele dificultăți în interpretarea și în aplicarea anumitor prevederi legale incidente în domeniul fiscal.

Dezvoltarea dinamică a mediului de afaceri și, implicit, a legislației conexe, obligația de transpunere în legislația națională a hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și modificările și completările aduse ulterior regulamentelor, directivelor sau altor acte comunitare reprezintă câțiva din factorii determinanți care impun permanent modificarea și completarea legislației fiscale naționale.

De asemenea, este de menționat procesul de preluare în Codul fiscal a unor prevederi cu implicații fiscale, promovate inițial prin acte normative de reglementare a anumitor domenii de activitate, măsuri care nu au ținut seama de prevalența prevederilor Codului fiscal asupra oricăror prevederi de natură fiscală.

Totodată, numeroasele modificări și completări succesive aduse Codului fiscal de la data adoptării până în prezent, prin ordonanțe și ordonanțe de urgență, aprobate prin lege sau care sunt încă în proces legislativ parlamentar, acte normative în conținutul cărora se fac trimiteri de la un articol la altul au făcut ca republicarea acestuia de către Monitorul Oficial să devină un proces dificil de gestionat.

În acest context, Guvernul României și-a propus pe termen mediu, în vederea consolidării politicii fiscal-bugetare, continuarea măsurilor de creștere a eficienței sistemului fiscal prin rescrierea Codului fiscal, creându-se astfel, pe de o parte, posibilitatea simplificării fiscalității, eliminării disfuncționalităților și stabilirii coordonatelor pentru un cadru legal fiscal coerent și modern, iar pe de altă parte, premisele asigurării predictibilității sistemului fiscal și continuării conduitei necesare unei consolidări fiscale sustenabile.

Acest proces complex de modernizare a legislației fiscale a impus înscrierea rescrierii Codului fiscal între obiectivele prioritare incluse în strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2013-2015 și în programul legislativ al Guvernului României pentru perioada 2013-2016.

Acest obiectiv are în vedere atingerea următoarelor rezultate: claritate și accesibilitate în aplicarea prevederilor Codului fiscal...

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mai aveți 15 secunde.

Domnul Viorel Ștefan:

... prin restructurarea pe baze sistematice a normelor fiscale, transparență în prezentarea principiilor fiscale, în definirea conceptelor, noțiunilor și metodelor utilizate în construcția și administrarea sistemului coerent al impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale reglementate de Codul fiscal în scopul înțelegerii corecte și evitarea interpretării în aplicarea normelor fiscale, asigurarea corelării între prevederile Codului fiscal și Codul de procedură, creșterea eficienței activității de administrare a impozitelor, taxelor, contribuțiilor prevăzute în Codul fiscal, scădere a costurilor de administrare a impozitelor și taxelor prevăzute în Codul fiscal, precum și a celor de conformare suportate de contribuabil.

Cu un astfel de Cod fiscal, România își consolidează poziția la care tinde, de actor important economic în peisajul european, atât din punct de vedere al rezultatelor de creștere economică, cât și din punct de vedere al atractivității pentru mediul investițional.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

Domnul deputat Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La început m-am bucurat că vom avea astăzi, la această dezbatere, alături de noi și ministrul finanțelor. Din păcate, după ce ne-a transmis un mesaj oarecum electoral, a plecat din sală.

Asta înseamnă lipsa de importanță pe care o acordă Ministerul Finanțelor și Guvernul Codului fiscal.

Dar, trecând peste acest aspect care din punctul meu de vedere pune o pată urâtă și neagră pe modul în care Guvernul privește Codul fiscal, aș vrea să spun următoarele lucruri: Codul fiscal și politica fiscală, în general, sunt instrumente prin care o țară poate să devină mai bogată, mai prosperă, să aibă creștere economică, să facă locuri de muncă, să asigure investiții și, până la urmă, să facă o viață mai bună pentru fiecare cetățean. Sau, să blocheze economia, să nu-i dea nici-un fel de speranță și, în același timp, să micșoreze competitivitatea firmelor românești în comparație cu alte firme.

De aceea, acest Cod fiscal, aș spune de la început, are și realizări, dar și multe neîmpliniri. Dar, preferăm noi, cei de liberali, să vedem partea plină a paharului și, în consecință, considerăm că este un pas înainte în clarificarea unor aspecte de politică fiscală, în clarificarea unor birocrații care până acum au încetinit ritmul economic, iar de acum încolo, prin aceste clarificări și prin aceste noi formulări, pot să creeze contribuabilului român, mediului de afaceri, un spațiu fiscal mai coerent și se poate manifesta mai ușor inițiativa privată.

Aș vrea să mai spun dintr-o perspectivă istorică că acest Cod fiscal este poate surprinzător pentru foarte mulți și a fost de fapt la vremea respectivă surprinzător pentru foarte mulți, acest Cod fiscal are inspirație ideologică liberală. El a apărut, poate v-aduceți aminte, după ce Partidul Național Liberal a apărut cu programul de guvernare. Atunci, imediat, PSD-ul și Guvernul PSD, aflat de altfel și într-o criză de imagine după pierderea alegerilor prezidențiale de către Victor Ponta, atunci PSD-ul a apărut cu această variantă de Cod fiscal foarte avangardistă, foarte revoluționară și foarte curajoasă.

Din nefericire, din acea primă etapă au rămas numai unele lucruri pe care le regăsim în Codul fiscal pe care astăzi îl discutăm în Parlament.

Sunt câteva probleme pe care trebuie să le sesizăm: 1. lipsa de credibilitate a Guvernului în fața organismelor internaționale care au semnalat îngrijorări foarte serioase asupra deficitului bugetar, asupra modului în care se vor încasa veniturile bugetare și se vor realiza cheltuielile bugetare.

Sigur că un guvern necredibil, un guvern care nu mai prezintă nici un fel de garanții în fața organismelor internaționale, va pune greu în aplicare un asemenea Cod fiscal care are și multe măsuri bune.

Noi, cei de la liberali, am susținut reducerea taxei pe valoarea adăugată și chiar propusesem ca din 2018 să o aducem - cota standard la cotă unică de 16%. Noi am propus reducerea contribuțiilor de asigurări sociale ca o formă de stimulare efectivă a agenților economici, de creștere de locuri de muncă, și mai ales de realizare de investiții. Numai reducerea TVA înseamnă o singură pârghie avută în vedere pentru creșterea economică, și anume, consumul intern. Dar eu cred că numai consumul intern nu ne garantează că vom realiza o economie cu un ritm de creștere necesar să ajungem din urmă țările dezvoltate din Uniunea Europeană. Iar investițiile ar fi fost cu adevărat cele care ne dădeau o speranță serioasă.

Am introdus în acest Cod fiscal pentru prima oară un principiu nou, principiul predictibilității, și asigurăm mediul de afaceri că atunci când vom veni la guvernare orice măsură pe care o vom lua în Codul fiscal va fi de micșorare de fiscalitate, și nu de majorare de fiscalitate. Astfel încât, evident, business-plan-urile să poată fi realizate și să ne atingem obiectivele strategice din punct de vedere economic.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Și pe dumneavoastră o să vă rog să finalizați.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Drept pentru care cu neîmplinirile pe care le-am semnalat, dar și cu faptul că se realizează un pas înainte, Grupul PNL a luat decizia să voteze pentru acest Cod fiscal și să-și rezerve dreptul ca atunci când va veni la putere să facă și restul perfecționărilor de care acest Cod fiscal are nevoie.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Erdei Dolóczki István:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule secretar de stat,

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Azi, ne aflăm în fața unui proiect de nou Cod fiscal, a cărui rescriere constituie o necesitate deoarece de-a lungul celor 12 ani de la adoptare, în urma numeroaselor modificări și completări operate asupra Legii nr. 571/2003, noi am identificat în jur de 80 de acte normative, legi, ordonanțe de urgență, ordonanțe simple care la rândul lor au fost adoptate cu modificări și completări. Prevederile sale deveniseră un labirint, o cursă cu obstacole presărate cu capcane în care cădea orice contribuabil înarmat cu oricâtă bunăvoință, bună-credință și dorință de conformare, dar și orice organ fiscal.

Așadar, în primul rând, salutăm această inițiativă de a avea un nou Cod fiscal și un nou Cod de procedură fiscală.

În al doilea rând, aș dori să subliniez aspectele pozitive ale Proiectului de lege privind Codul fiscal, definiții mai clare, o mai bună organizare structurală și, nu ultimul aspect ca importanță, reducerea pe alocuri a sarcinii fiscale, astfel, reducerea cotei standard de TVA la 19%, pentru alimente la 9%, reducerea graduală a contribuțiilor de asigurări sociale, dispariția impozitului pe construcții speciale și altele asemenea.

De asemenea, salutăm admiterea câtorva amendamente formulate de grupurile parlamentare ale UDMR-ului, cum ar fi: posibilitatea de a dispune asupra a 2% din impozitul pe venitul din pensie în vederea finanțării organizațiilor nonguvernamentale; măsuri fiscale care vin în ajutorul familiilor cu mulți copii, adică majorarea plafonului până la care se poate beneficia de deducere personală; acordarea dreptului de deducere personală și celuilalt părinte în cazul unuia care-și găsește un loc de muncă; stabilirea limitei veniturilor persoanelor aflate în întreținere la nivelul de 300 de lei de persoană, neincluzându-se aici pensiile de urmaș, bursele și premiile obținute de elevi în competiții școlare și sportive; calcularea contribuției sociale de sănătate în cazul pensionarilor asupra diferenței dintre nivelul pensiei și valoarea unui punct de pensie, spre deosebire de prevederile actuale, adică 740 de lei; reducerea cu 50% a impozitului pe clădirile utilizate în scopuri turistice pe perioade de inactivitate din cauza specificului sezonier.

În al treilea rând, să trecem în revistă și câteva dintre nemulțumirile noastre: neacceptarea întregului pachet de măsuri fiscale menite să vină în sprijinul familiilor cu mulți copii; neadmiterea aplicării cotei reduse de 9% asupra furnizării apei; neacceptarea principiului ca impozitul pe venitul micro-întreprinderilor să fie opțional; neluarea în calcul a propunerii noastre privind impozitul pe poluare în cazul autoturismelor; respingerea unor propuneri care vizau reabilitarea sau măcar conservarea monumentelor istorice, precum și impozitarea prea dură a venitului din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, și altele.

În concluzie, analizând proiectele Codurilor-fiscal și de procedură fiscală, ca să nu mai ieșim încă o dată la microfon, după părerea noastră, nu sunt nici pe departe perfecte, dar conțin îmbunătățiri esențiale față de cele aflate în vigoare. Prin urmare, Grupul UDMR va vota ambele proiecte de lege.

Și, domnule președinte, dați-mi voie ca, în numele meu, să aduc mulțumiri consilierilor și referenților din cadrul comisiei de specialitate, respectiv, din cadrul Grupului UDMR, pentru această muncă titanică depusă în întocmirea Codului fiscal și a Codului de procedură fiscală.

Mulțumesc mult.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Merka.

După aceea, vă dau cuvântul. Câte unul de la fiecare grup și mai facem o tură după aceea.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Domnilor miniștri,

Evoluția realităților politice, economice și sociale din ultima perioadă ne-a demonstrat faptul că rescrierea Codului fiscal și Codului de procedură fiscală era inerentă, cel vechi fiind de foarte multe ori modificat de-a lungul timpului. Nu de puține ori, mediul economic și social ne-a sesizat referitor la faptul că legislația în acest domeniu era dificil de aplicat și supusă permanent schimbării, nu de multe ori confundându-se cu riscul de interpretare neunitară a prevederilor existente până în acest moment.

Prin adoptarea noului Cod fiscal se creează, pe de o parte, posibilitatea simplificării fiscalității, eliminarea disfuncționalităților și stabilirea coordonatelor pentru un cadru legal fiscal, coerent și modern, iar pe de altă parte, premisele asigurării, cum au spus și alți colegi, predictibilității sistemului fiscal și continuării conduitei necesare unei consolidări fiscale sustenabile.

Ne dorim un Cod fiscal mai clar, mai accesibil, mai transparent, mai eficient și corelat cu prevederile Codului de procedură fiscală, iar forma adoptată în comisie întrunește într-o mare măsură aceste atribute.

Stimați colegi,

Aș vrea să-l corectez pe domnul ministru. Populația trebuie să știe că reducerea TVA-ului se face de la 24% la 19%. Discuția a fost de la 20 la 19, dar impactul este de la 24 la 19.

Grupul parlamentar a militat în special pentru o reducere a acestei cote, știind impactul pozitiv pe care trebuie să-l aducă în societate. Dar să nu uităm totuși, încercăm, așa cum au făcut propuneri și colegii, ca prin reducerea TVA-ului de la 9 la 5% pentru manuale, cărți, activități sportive, să dăm un semnal și populației, ca într-adevăr societatea să se ridice puțin și din acest punct de vedere. Trebuie să avem un mesaj puternic și pentru cetățeni. A fost o luptă într-adevăr în comisie, să ne facem înțeleși noi, ca membri ai acestei comisii, sau noi, ca și cetățeni ai Parlamentului, ca propunerile noastre să fie înțelese de către Ministerul de Finanțe. Într-adevăr, nu avem toate datele și nici nu le-am avut, dar am dorit să arătăm ceea ce înseamnă munca în echipă, munca noastră, a Grupului parlamentar al minorităților naționale, cu noi, toți ceilalți.

Într-adevăr, și Ministerul de Finanțe și cei din comisie, stafful tehnic, și stafful nostru, al grupului, au muncit pe acest Cod fiscal.

Să nu uităm că importante vor fi și normele de aplicare, cum s-a și spus, nu este un Cod perfect, ci este un Cod perfectibil. Predictibilitatea și ceea ce ne dă posibilitatea să venim cu această propunere în continuare de îmbunătățire, ne fac să sperăm că vom găsi și noi deschideri.

Într-adevăr, au fost anumite propuneri, să le spunem, năstrușnice. Să vedem cum vor fi aplicate. Dar să nu uităm că cetățenii vor trebui să simtă și ei în buzunar. Nu întotdeauna mărirea de salarii și de pensii este simțită sau resimțită la nivelul populației. Să sperăm că prin aplicarea acestui Cod fiscal și agenții economici vor înțelege că nu doar buzunarul lor contează, ci și bunăstarea populației și a clienților, adică a cetățenilor. Și noi suntem convinși că, într-adevăr, trebuie să dăm un semnal puternic de sprijinire a acestui Cod fiscal și, în acest sens, Grupul parlamentar al minorităților naționale va susține acest Cod fiscal, așa cum a făcut-o în comisie, și să nu mai revenim, domnule președinte, și Codul de procedură fiscală.

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc foarte mult.

PC-PLR.

Domnul Ioan Moldovan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Dezbatem și votăm noul Cod fiscal și noul Cod de procedură fiscală, documente extrem de importante pentru modernizarea și dezvoltarea României și sunt convins că unanimitatea din Comisia pentru buget, finanțe și bănci se va manifesta și astăzi în plenul Camerei Deputaților.

Parlamentarii Grupului Liberal Conservator susțin adoptarea acestor acte normative care își vor dovedi valoarea și utilitatea în cel mai scurt timp, prin efectele pozitive, atât pentru întreaga populație a României, pentru fiecare român, dar și, pe de altă parte, pentru alinierea țării noastre la standardele Uniunii Europene, din punct de vedere al progresului general și al creșterii economice.

Așa cum s-a subliniat în cadrul dezbaterilor din Comisia pentru buget, scăderea TVA-ului de la 24 la 19% începând cu 1 ianuarie 2016 are o susținere bugetară necesară, precum și suportul tehnic al partenerilor și creditorilor noștri internaționali - Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială.

Sunt întrunite astfel condițiile pentru ca principala modificare a Codului fiscal să fie aplicată cu rezultate concrete, în scopul creșterii calității vieții și instaurării mult doritei bunăstări a românilor.

Discutăm despre două legi extrem de complexe, având în vedere că desăvârșirea noilor Coduri, cel fiscal și cel de procedură fiscală, a cuprins efectuarea a peste 600 de modificări și completări. Aceste legi au fost pregătite de specialiștii Guvernului Ponta și ai Ministerului Finanțelor pentru o perioadă mai îndelungată, ținta lor vizând chiar anul 2030, deoarece se referă la mai multe priorități complexe ale României, atât interne, cât și internaționale.

Astfel, implementarea noului Cod fiscal are ca obiective primordiale: îmbunătățirea competitivității economiei românești în perspectiva intrării în zona euro în anul 2019, realizarea unui climat de afaceri favorabil extinderii investițiilor private, autohtone și străine, reducerea evaziunii fiscale și a economiei subterane, întărirea autonomiei autorităților locale, eliminarea discriminărilor legale generate de sistemul fiscal actual, dar și îndeplinirea obligațiilor de stat membru al Uniunii Europene, prin implementarea legislației europene și actualizarea acesteia.

Introducerea noului Cod fiscal și a noului Cod de procedură fiscală va duce la scăderea TVA și a accizelor începând cu anul viitor, deși Guvernul studiază posibilitatea de a trece la unele reduceri încă din acest an.

Există trei mari principii care pot fi circumscrise acestui proiect pe care-l discutăm și vă rețin doar un minut pentru fiecare: relaxarea fiscală care să ajute companiile din România să se dezvolte, să producă, să angajeze și să aibă o piață de desfacere; mutarea greutăților din spatele firmelor și a cetățenilor României și responsabilizarea instituțiilor statului. Prin acest Cod fiscal nu se mai ia și pielea după cei care nu plătesc taxele și impozitele, pentru că nu e statul în stare să colecteze. Presiunea se va muta dinspre privat spre ANAF care va deveni cea mai importantă instituție din această țară în următorii ani.

Una dintre problemele majore cu care ne-am confruntat în ultimii 25 de ani a fost gradul mic al colectării. Mai mereu am gravitat în jurul unui nivel de aproximativ 30% din PIB. Eu cred că lucrurile se vor schimba semnificativ o dată cu acest nou Cod fiscal și că ANAF va avea un foarte mare ajutor, vor urma efecte majore.

Creșterea nivelului de trai al populației. Degeaba avem noi creștere economică dacă ea nu se răsfrânge și în calitatea vieții românilor. Acest Cod fiscal propune și o repornire a consumului privat fără de care economia se blochează. Vrem ca românii să-și permită din nou să cumpere lucrurile de care au nevoie pentru a duce o viață frumoasă.

În mare, cam acestea sunt ideile fundamentale care au stat în spatele noului Cod fiscal. Noi, politicienii, avem datoria de a genera această viziune, în timp ce experții Ministerului de Finanțe, ai ANAF-ului trebuie să găsească soluțiile tehnice pentru a putea implementa strategia stabilită.

În cazul acestor proiecte pe care le avem, cred că ambele deziderate sunt îndeplinite. Avem o viziune foarte clară și foarte bine pusă la punct despre felul în care dorim să funcționeze din punct de vedere fiscal și economic România, iar experții au generat un proiect foarte bine articulat.

Stimați colegi,

Parlamentarii Grupului Liberal Conservator susțin proiectele noului Cod fiscal și al noului Cod de procedură fiscală, ca parte activă a susținerii măsurilor luate și până acum de actualul Executiv. Considerăm că principalele efecte ale noilor legi sunt în mod evident în interesul cetățenilor...

 

(În continuare, ședința a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să încheiați, domnule deputat.

Domnul Ioan Moldovan:

...al contribuabililor plătitori de taxe și impozite.

Vă mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul Neacșu.

Domnul Marian Neacșu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Poate că n-ar mai fi foarte multe lucruri de spus după cele prezentate de ministrul de finanțe, după cele prezentate și dezvoltate apoi de președintele Comisiei pentru buget, finanțe, după cele spuse de colegii mei de la Partidul Național Liberal care au lucrat în mod efectiv la programul de guvernare care a avut ca principal pilon în zona economică tocmai construirea acestui nou Cod fiscal. Acest nou Cod fiscal care, într-un fel sau altul, întregește, și nu mă feresc să folosesc acest termen, promisiunile pe care noi, la vremea aceea, în cadrul Uniunii Social-Liberale le-am luat față de români, de a face dreptate până la capăt. Iar cu reducerea cotei de TVA de la 24 la 19%, cât a fost inițial, înainte de majorările din 2010, în mod cert o măsură liberală luată de un guvern social-democrat care se va bucura de atenția cetățenilor.

Au fost mai multe lucruri, sau sunt mai multe lucruri aici în acest Cod fiscal care, probabil că ar fi trebuit nuanțate, ar fi trebuit dezvoltate mai mult. Timpul nu este foarte generos. Au fost câteva sute de amendamente admise, au fost câteva sute de amendamente respinse, dar cred că mai important decât toate este faptul că la un moment dat, în ciuda unor discuții contradictorii, cum erau normal să existe, s-a ajuns la un consens. Iar votul dat în Comisia pentru buget, finanțe a fost un vot unanim în favoarea proiectului pe care dumneavoastră îl aveți în momentul acesta în față și arată atât de mare pe cât îl vedeți pe banca de la care m-am ridicat.

Am vrut și am obținut, și le oferim românilor, și sunt convins că vom face asta cu votul tuturor, cel puțin toți cei care au vorbit până acum au precizat că vor vota la final acest proiect legislativ, un Cod fiscal care să fie mai suplu, care să fie mai eficient, care să fie mai apropiat, mai prietenos până la urmă, mai apropiat și de contribuabili dar, în același timp, să nu ducă într-un mod dramatic, așa cum spun gurile rele și prost spun, la dezechilibre financiare. Sunt acolo o serie de măsuri care, bineînțeles că într-un fel sau altul, vor afecta nivelul construcției bugetare pentru anul viitor. Anul acesta lucrurile sunt absolut în regulă. Dar și anul viitor, în opinia mea, numai în partea programatică s-ar putea să avem oarecari probleme. Pentru că în partea de execuție rezultatele foarte bune pe care le-a raportat ANAF-ul pentru primul trimestru, rezultatele care se prefigurează a fi foarte bune în continuare, rezultatele iarăși foarte bune ale aplicării reducerii TVA la alimentele de bază, care au dus la creșterea vânzării nu numai la comercianți, dar și a producției la producători și, mai mult decât orice, la creșterea veniturilor populației, pentru că măsurile importante pentru cetățeni nu sunt numai acelea în care le dai ceva, ci și acelea în care nu le iei. Iar acest Cod fiscal armonizează într-un mod absolut admirabil aceste perspective.

Indiscutabil că vom vota acest cod. Am lucrat prin specialiștii noștri, am avut nenumărate întâlniri cu aparatul de lucru al Ministerului de Finanțe, am discutat și cu colegii noștri din opoziție, și cred că o dovadă mai bună că va fi votat, sper eu, cu larga majoritate a tuturor grupurilor parlamentare, că s-a lucrat bine și coerent, va fi aceea că, în finalul anului, când vom culege probabil pentru prima dată roadele acestui Cod fiscal, toată lumea va fi mulțumită.

Acesta este indicatorul de satisfacție al cetățeanului, este cel mai important parametru care trebuie să existe nu numai în acest Cod, ci în toate politicile publice pe care le promovăm. Și sunt convins că vom realiza acest deziderat.

Vă mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Alte intervenții la dezbateri generale dacă mai sunt. Nu sunt.

Conform art.120 din regulament, urmează să aprobăm timpul afectat dezbaterii acestui proiect de lege pe articole.

Invit Biroul comisiei... E aprobat? OK!

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem amendamente admise și respinse.

Vă propun să mergem cu o frecvență de 10-20 de articole dacă sunteți de acord. 10.

20 vă propun, că sunt multe.

La admise mă refer.

Deci, Anexa 1. De la 1 la 20 marginal. Intervenții? Nu sunt.

De la 20 la 40 marginal. Vă rog.

Vă rog să precizați exact unde, domnule deputat.

Domnul Vasile Horga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Amendamentul meu se referă la art.22 - "Impozitul pe profitul reinvestit.", poziția 7 din amendamente respinse.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Păi, nu suntem la amendamente respinse, domnule deputat.

Domnul Vasile Horga:

Păi nu se combină?

Stimați colegi,

Profitul reinvestit în România a fost întotdeauna un fel de problemă, o fata morgana. De altfel, multe din guvernările care s-au perindat în cei 25 de ani l-au utilizat sau nu l-au utilizat pentru finanțarea investițiilor. În acest moment în care investițiile practic au dispărut în această țară, a rămas aproape singura modalitate de a investi a contribuabililor care obțin profit. De aceea, eu am propus în Codul fiscal să existe posibilitatea reinvestirii profitului obținut din întreaga perioadă a exercițiului financiar în utilaje tehnologice, în mașini și în instalații de lucru și, evident, în tehnică de calcul.

În actualul Cod fiscal funcționează sistemul în felul următor: sunt contribuabili care calculează și plătesc impozitul pe profit anual și contribuabili care calculează și plătesc impozitul pe profit trimestrial. Între cele două categorii de contribuabili în acest moment există o discriminare: cei care calculează și plătesc impozitul pe întregul an pot să utilizeze întregul profit pentru reinvestire, cumulat de la începutul și până la sfârșitul anului, cei care calculează și plătesc trimestrial nu au posibilitatea decât trimestrial să facă investițiile din profitul respectiv, astfel încât se găsesc în imposibilitatea de a utiliza profitul următoarelor trimestre pentru finanțarea unei investiții care nu a fost cuprinsă în întreg profitul trimestrului respectiv.

De aceea, amendamentul meu dă posibilitatea să folosim, pentru ambele categorii de contribuabili, profitul pentru finanțarea investițiilor, indiferent de momentul în care aceste investiții sunt făcute.

Eu vă rog... în comisie... și trebuie să mulțumesc Comisiei de buget, finanțe pentru toate amendamentele pe care le-a votat și le-a înțeles. Probabil pentru acest amendament a fost o scăpare, mai ales că ceea ce s-a spus a fost faptul că oricum această reinvestire a profitului este o chestiune tranzitorie și ține până în anul 2017. Eu nu cred că va fi așa, eu cred că va fi și după anul 2017. Și este normal să votăm acest amendament, pentru că este în sprijinul contribuabililor români.

Mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da. Mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog să votați.

104 împotrivă, 79 pentru.

Amendamentul a fost respins.

Erați la Titlul II, domnule deputat, deci la Anexa 11, ați trecut deja la Titlul II, eu eram la Titlul I, de aceea am încurcat.

Continuăm. De la articolul 22 la 40.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Erdei Dolóczki István:

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

După articolul 22, aș dori să introducem un nou articol, art. 221, cu următorul cuprins:

Alin. (1). În cazul în care producerea unor bunuri se realizează pe baza unor invenții sau inovații înregistrate la OSIM, contribuabilul va fi scutit de impozitul pe profit care rezultă din aplicarea noii invenții sau inovații timp de 5 ani, în cazul primei aplicări economice la nivel național a respectivei invenții sau inovații.

Alin. (2). Ministerul Finanțelor Publice emite norme metodologice de aplicare a prevederilor din alin. (1)."

Propunem prin această modificare stimularea invențiilor înregistrate la OSIM.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Vot.

108 împotrivă, 87 pentru, 2 abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Dacă de la 22 la 40 mai sunt alte intervenții?

Articole. Deci 22-40, da?

40-50.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna deputat Andreea Paul, după care domnul deputat.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Mulțumesc, domnule președinte.

La articolul 48, propun următoarea formulare: "Contribuabilii care se încadrează în categoria microîntreprinderilor definite potrivit prezentei legi pot opta pentru plata impozitului pe venit, conform prezentului titlu."

Acest regim fiscal a fost gândit ca o facilitate pentru micii întreprinzători. Din păcate, eliminarea opțiunii întreprinderilor mici, nou apărute pe piață, de a alege între impozitul pe profit sau impozitul pe cifra de afaceri îi duce într-o situație paradoxală de a plăti în prea multe cazuri, în aproape jumătate din cazuri, impozit pe pierdere. Ce principiu fiscal respectă acest Cod dacă nu privește impunerea fiscală pe profit, pe valoarea adăugată?

De aceea insistăm foarte tare cei din Partidul Național Liberal pentru reintroducerea opțiunii microîntreprinderilor de a alege între impozitul pe cifra de afaceri sau pe profit.

Vă rog să votați în favoarea acestui amendament.

Vă mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă deputat, spusesem până la 40. Ați ajuns deja la 48. Deci luăm în considerare de la... 40-50. Eu am zis 40. O.K. Până la 50.

Mai este o intervenție, de la 22 la 50.

Vă rog, domnule deputat. (Discuții în sală.)

22-50, da.

Vot la amendamentul doamnei Paul.

119 împotrivă, 83 pentru.

Amendamentul a fost respins.

Deci, domnule deputat, de la 22 la 50.

Vă reamintesc că s-au aprobat 7 minute pentru dezbateri.

Domnul Erdei Dolóczki István:

Am înțeles, domnule președinte de ședință.

Practic, la același articol 48, propunem și noi modificarea în sensul următor: "Impozitul reglementat de prezentul titlu este opțional."

Practic este aceeași idee pe care deputații PNL o susțin. O susținem și noi.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Vot.

115 împotrivă, 86 pentru.

Amendamentul a fost respins.

De la 51 la 70 - articole.

Vă rog, doamnă Paul.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Nu-mi doream să susțin acest amendament, dar pentru că ați votat împotriva amendamentului nostru...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Precizați, vă rog, articolul.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Art. 51, alin. (1). Îl voi susține.

Este o altă variantă de impozitare a microîntreprinderilor pe venit, astfel: 1% pentru microîntreprinderile care au 2 sau mai mulți salariați, două procente pentru microîntreprinderile care au un singur salariat cu o normă întreagă, astfel încât să diminuăm povara fiscală pe microîntreprinderi.

Vă repet, 42 de procente, 42% înseamnă aproape jumătate din numărul total al microîntreprinderilor, în România, sunt pe pierdere astăzi.

Vă rog să votați în favoarea acestui amendament.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Vot.

115 împotrivă, 83 pentru, 3 abțineri.

Amendament respins.

Alte intervenții până la 70, dacă mai sunt?

Domnul Tararache.

Domnul Mihai Tararache:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

La articolul 51, după alineatul (3), se introduce un nou alineat care spune așa: prin excepție de la prevederile alin. (1), activitățile microîntreprinderilor din domeniile CAEN 5510 "Hoteluri și alte facilități de cazare similare", CAEN 5520 "Facilități de cazare pentru vacanță și perioade de scurtă durată", CAEN 5590 "Alte servicii de cazare", CAEN 5610, CAEN 5621, CAEN 5629, CAEN 5630, acești operatori, acești agenți economici pot opta pentru impozitul forfetar anual, formula de calcul urmând a fi stabilită de către Ministerul Finanțelor Publice, în funcție de rangul localității, suprafața utilă a locației și un coeficient de sezonalitate.

Motivarea acestui amendament este faptul că introducerea acestui impozit forfetar pe care Ministerul Finanțelor îl promite, și luna trecută și în mai, după ce a anulat bacșișul, și acum, la o întâlnire cu agenții economici din Mamaia, a spus că îl introducem în Codul fiscal.

Amendamentul meu este în acest sens, introducerea acestui impozit forfetar pentru toți agenții economici care activează în domeniul turismului de pe litoral. Cu alte cuvinte, propun ca hotelurile, restaurantele și operatorii economici de pe litoral să plătească o taxă fixă anuală.

Menționez că această măsură este agreată de către toți operatorii și vă invit să votați, pentru că turismul de pe litoral trebuie susținut.

Mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot. Vă rog să votați.

121 împotrivă, 84 pentru, 2 abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Alte intervenții până la 70? Nu sunt.

De la 70 la 100?

Domnul deputat Merka.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am avut o discuție lungă cu ministerul, am înțeles că este necesar a preciza printr-o normă venită din partea Ministerului Muncii, dar totuși am rugat să fie trecute la amendamente respinse partea de indemnizații și orice alte surse de această natură, pentru că mă gândeam că poate o reglementare în Codul fiscal, în legătură cu o eventuală discrepanță între tratamentul fiscal discriminatoriu de acest tip, ar putea să justifice activitatea în continuare, să spunem, în ghilimele, a transportatorilor.

Sunt mai multe amendamente, dar mă refer doar la unu. Da, am înțeles. Dar eu zic că, totuși, dacă supunem la vot, știu care este rezultatul, este unul singur.

Mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să votați.

120 împotrivă, 88 pentru, două abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Vă rog. De la 70 la 100 suntem.

Precizați articolul, vă rog.

Domnul Anton Doboș:

Articolul 77. Pentru persoanele care au în întreținere și copii, deductibilitatea să crească pentru fiecare copil cu 100 de lei. Astfel asigurăm și o creștere a natalității și încurajăm să crească populația României.

Mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Vă rog să votați.

(Domnul deputat Ludovic Orban solicită cuvântul.)

Suntem în procedură de vot, domnule deputat.

O sută cinci...

Domnul Ludovic Orban:

Deci avem 5 aparate de vot, 7 care nu funcționează. Ca atare, solicit o întrunire a liderilor de grup, pauză și să se repare, pentru că nu este normal să nu fie luat în calcul votul atâtor parlamentari. Eu nu cred că este ceva care ține de formațiunea politică, pur și simplu este o chestiune tehnică, care trebuie remediată.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Două minute pauză.

Vă întâlniți în grup.

 

După pauză.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog frumos să vă invitați colegii în sală. Vom face un vot de control în 30 de secunde.

Vă rog să scoateți cartelele din aparate și să le reintroduceți.

Vot de control. Vă rog să votați.

Stafful tehnic, mai facem încă o dată un vot de control.

Deci reluăm. Vă rog să votați.

Vă rog, încă o dată reintroduceți cartelele. Vă rog să scoateți cartelele din aparat și să le reintroduceți.

Vă rog să votați.

E OK, da? Bun.

Deci eram în procedură de vot, vă rog.

Amendamentul care era de votat, reluăm votul. Vă rog să votați.

113 împotrivă, 82 pentru, 2 abțineri.

Amendamentul respins.

Dacă până la 100 mai sunt alte intervenții?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Erdei Dolóczki István:

Am dori să modificăm la art. 100 alin. (1) lit. b) care să aibă următorul conținut, litera b): "suma neimpozabilă lunară este egală cu 1,3 înmulțit cu valoarea punctului de pensie stabilit pentru anul în curs."

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Vă rog să votați.

115 împotrivă, 3 abțineri, 82 de voturi pentru.

Amendamentul a fost respins.

Până la 100 mai sunt? Nu.

De la 100 la 150.

Vă rog, domnul Varga. Domnul Varga.

Domnul Vasile Varga:

Domnilor colegi,

Solicit respingerea textului adoptat de comisie la 111 alin. (4), motivat de faptul că vom da girul unor evaziuni fiscale de proporții. Și în al doilea rând: transformarea unei entități profesionale în aceea de a face sesizări și plângeri penale împotriva cetățenilor. De aceea susțin ca din textul de la Senat și amendamentele propuse la comisie să rămână textul actual din forma care există astăzi în Codul fiscal.

Vă mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Vot.

115 împotrivă, o abținere, 83 pentru.

Amendamentul a fost respins.

Alte intervenții până la 150.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Stimați colegi,

Partidul Național Liberal are o constantă și veche preocupare pentru reducerea taxării muncii. Într-o țară în care este nevoie de muncă, aceasta nu trebuie penalizată prin supraimpozitări.

Așadar, am prezentat un pachet de impozitare, și anume: la art. 138 lit. a) propunem: 20,3% contribuții sociale obligatorii pentru condițiile normale de muncă, partajate astfel: 10% pentru contribuția individuală și 10,3% pentru contribuția datorată de angajator.

De asemenea, introducem lit. b), modificăm lit. b) de la alin. (1), art. 138 și solicităm o cotă de 25,8% față de 31,3 pentru condiții deosebite de muncă, din care 10% pentru contribuția individuală și 15,8% pentru contribuția datorată de angajator.

Se modifică și lit. c) de la art. 138, alin. (1) și solicităm introducerea unei cote de 30,8% față de 36,3 pentru condițiile speciale de muncă și pentru alte condiții de muncă, astfel cum sunt prevăzute în Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, din care 10% pentru contribuția individuală și 20,8% pentru contribuția datorată de angajator.

Introducem lit. d) la art. 138, solicitând 10,5% pentru veniturile din activitățile independente.

De asemenea, la art. 138, alin. (2) avem o propunere: 21% pentru condiții normale de muncă, din care 7,5% pentru contribuție individuală, diferența - pentru contribuția angajatorului.

Art. 138 alin. (2) lit. d): 10,5% pentru veniturile din activitățile independente.

Vă mulțumesc frumos.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Vă rog să votați.

117 împotrivă, o abținere, 87 pentru.

Amendamentul a fost respins.

Până la 150 dacă mai sunt intervenții? Nu sunt.

De la 150 la 200?

Vă rog.

Domnul Anton Doboș:

La art. 160, amendamentul sună în felul următor: "Pentru persoanele fizice cu venituri din pensie, baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate o reprezintă numai partea de venit care depășește nivelul de 1.050 de lei."

Știm că din anul 2011 această bază de calcul a rămas la 740 de lei și nu facem decât o reactualizare și considerăm că o pensie de 1.050 de lei este o pensie relativ bună.

Mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Vot.

118 împotrivă, 3 abțineri, 90 pentru.

Amendamentul a fost respins.

Până la 200 dacă mai sunt alte intervenții? Nu sunt.

De la 200 la 250? Nu sunt.

De la 250 la 300?

Domnul deputat.

Domnul Erdei Dolóczki István:

Stimați colegi,

La Titlul VII, art. 291, la alin. (3): "cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii și/sau livrări de bunuri".

Și noi propunem: lit. i) - "furnizarea apei". Este foarte important ca să degrevăm prețul apei și să reducem TVA-ul de la 19% la 9%.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Vot.

113 împotrivă, 2 abțineri, 91 pentru.

Amendamentul a fost respins.

Până la 300, da? 250-300.

Vă rog.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Este vorba de un exercițiu. Dacă tot am coborât TVA-ul la 9% la produse, noi, în discursul pe care l-am avut ca Grup al minorităților naționale, am încercat să venim cu o cotă redusă de 5% aplicată asupra bazei de impozitare pentru livrarea produselor - alimente, băuturi, cu excepția băuturilor alcoolice - destinate consumului uman.

Nu, nu, fără băuturi alcoolice. Acestea sunt la accize în altă parte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule deputat.

Vot.

115 împotrivă, 5... 6 abțineri, 87 pentru.

Amendamentul a fost respins.

Până la 300 dacă mai sunt intervenții?

Domnul deputat.

Domnul Erdei Dolóczki István:

La art. 292 alin. (1), după lit. r), se introduce o nouă literă, lit. (r1), cu următorul cuprins: "lucrări de intervenție de urgență la monumente istorice, ce vizează punerea lor în siguranță". Deci este vorba despre conservarea monumentelor istorice și arhitectonice din țara noastră.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Vă rog să votați.

115 împotrivă, 2 abțineri, 99 pentru.

Amendamentul a fost respins.

Până la 300 dacă mai sunt? Nu.

De la 300 la 350? Nu.

De la 350 la 400? Nu.

De la 400 la 450?

Domnul Merka.

Vă rog, nu mai dialogați cu sala și susțineți-vă amendamentul.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Da. Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Am încercat într-adevăr să scot în evidență o situație destul de ciudată: am ridicat acciza, în 2011, la băuturile alcoolice. În 2013 s-a văzut că într-adevăr bugetul de stat nu a fost alimentat, nici cel puțin cu suma care a fost pentru 2011.

Din păcate, s-a văzut că, într-adevăr, piața neagră s-a dezvoltat și mai mult. Și aici am venit cu această propunere pentru stabilirea nivelului accizei standard la echivalentul a 550 de euro, nivel existent și în Bulgaria.

Stabilirea accizei la nivelul minim stabilit prin reglementările europene este motivată de faptul că România înregistrează un nivel extrem de ridicat al pieței nefiscalizate în domeniul producerii și comercializării de alcool etilic și băuturi spirtoase, care distorsionează nivelul concurențial în această piață.

Vă mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Vot.

Cu 112 voturi împotrivă, 2 abțineri, 92 pentru amendamentul a fost respins.

Dacă până la 400 mai sunt? Nu sunt.

De la 400 la 450? Nu sunt.

La Titlul IX - "Impozite și taxe locale", de la 456...

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Într-adevăr, prin Codul fiscal s-au introdus multe măsuri de relaxare fiscală, cu efecte asupra stimulării consumului. Din păcate, Guvernul Ponta anulează, prin unele propuneri, măsurile acestea bune, și anume transferă sarcina fiscală către persoanele fizice, mărind impozitele și taxele locale, ceea ce va duce la cam multe efecte pozitive din reducerea TVA-ului să fie anulate, pentru că oamenii vor plăti mai multe impozite și taxe mai mari și vor avea mai puțini bani pentru a cumpăra alimente. E un lucru grav pe care l-am constatat la Guvernul Ponta, adică vine cu măsuri bune și le anulează prin alte măsuri, ceea ce-l face un Guvern incompetent.

Amendamentul se referă la reducerea cotelor de impozitare, pentru că actualul Guvern le-a majorat de la 0,1 la 0,2 și noi propunem să fie între 0,08 și 0,1%, adică 0,1% a fost impozitarea înainte de acest cod. Eu cred că este un lucru bun. Foarte multe persoane care au venituri mici nu pot să-și plătească impozitele și taxele, eu nu cred că vreți să compensați măsurile de relaxare fiscală prin a-i impozita pe cei cu venituri mici, că am văzut și la microîntreprinderi, în viziunea PSD-ului, acele firme fac evaziune și cele mari nu fac evaziune. Cred că este un mod periculos de tratare a contribuabililor mici și a persoanelor fizice.

Vă rog să votați acest amendament.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog să votați.

Cu 117 împotrivă, o abținere, 88 pentru amendamentul a fost respins.

Dacă până la 497 mai sunt? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Vasile Horga:

La art. 458 este vorba de impozitele pe clădirile nerezidențiale ale persoanelor fizice. Față de impozitul pe clădiri plătit de persoanele fizice pentru clădirile rezidențiale diferența este enormă, este de la 0,08% la 1,3%. De fapt, vorbim despre aceeași clădire, numai că din clădirea rezidențială o parte este utilizată în alte scopuri decât cele rezidențiale, adică poate să fie un sediu de societate comercială, poate să fie o activitate fără caracter economic, dar impozitele sunt enorme, iar prin acest fapt nu facem altceva decât să luăm banii din buzunarul populației și să-l transferăm spre bugetele locale, ceea nu este un lucru deloc normal, pentru că este aceeași persoană fizică care suportă două impozite complet diferite pentru aceeași clădire.

Mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Vă rog să votați.

Cu 120 împotrivă, 90 pentru amendamentul a fost respins.

Domnul Kelemen Hunor.

Domnul Kelemen Hunor:

Stimați colegi,

La art. 456 alin. (1), după lit. u) noi propunem introducerea literei v), cu următorul cuprins: "Clădirile care potrivit legii sunt clasate ca monumente istorice de arhitectură sau arheologice, muzee ori case memoriale se scutesc de la plata impozitului".

Eu sunt convins că veți accepta acest amendament, această propunere, fiindcă de ani de zile vorbim despre monumente istorice, păstrarea și reabilitarea patrimoniului construit. Trebuie să acordăm și niște facilități proprietarilor și eu cred că este un punct de pornire, primul pas pentru a merge într-o direcție bună cu această scutire pentru clădirile de patrimoniu.

Vă rog frumos să susțineți dacă într-adevăr, nu numai retoric, considerăm că patrimoniul construit trebuie susținut.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule deputat.

Precizez că nu eram încă la 456, dar mergem în continuare.

Vot.

Cu 114 împotrivă, 2 abțineri, 97 pentru amendamentul a fost respins.

Până la 450? Nu suntem acolo. Doamnă deputat, până la 450? Nu. Deci până la 450 nu mai sunt.

Trecem la Titlul IX - "Impozite și taxe locale", de la 450 până la final.

Vă rog, domnule deputat, la 452.

Domnul Iosif Moldovan:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

La art. 452 am propus introducerea unui titlu nou, Titlul VIII, privind timbrul de mediu pentru autovehicule. Știm foarte bine că Ordonanța nr. 9/2003 prevede faptul că pentru înmatricularea pe teritoriul României a unui autovehicul nou sau rulat fiecare proprietar trebuie să achite o taxă unică, calculată în funcție de norma de poluare, Euro 2, Euro 3, non-euro și așa mai departe. Din păcate, niciuna dintre aceste taxe nu este conformă cu acea afirmație că poluatorul trebuie să plătească.

În acest sens, noi am propus o altă formulă prin care, într-adevăr, această taxă se va trece ca o taxă locală și fiecare proprietar, în momentul în care deține autovehiculul, va achita această taxă anual, an de an, în așa fel încât, într-adevăr, poluatorul care utilizează autovehiculul să plătească această taxă.

În consecință, vă rog să susțineți amendamentul nostru, pentru că este un amendament care normalizează această situație și preia, și prezintă o nouă abordare a acestei taxe, în vederea echității și a unei plăți echilibrate pe perioada utilizării autovehiculului.

Mulțumesc mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Vot.

Cu 124 împotrivă, o abținere și 89 pentru amendamentul a fost respins.

Până la Titlul IX, până la 456 dacă mai sunt?

Trecem la Titlul IX, "Impozite și taxe locale".

Doamnă deputat, vă rog.

Doamna Maria-Andreea Paul:

La art. 456 alin. (1) propun un amendament pentru eliminarea impozitelor pe clădirile Academiei Române și ale fundațiilor proprii înființate de Academia Română în calitate de fondator unic și fac această solicitare, pentru că bugetul propriu nu le este suficient pentru reamenajarea monumentelor clădiri-istorice și a altora de patrimoniu, iar scutirea de impozit pe clădirile actuale le poate asigura o sursă de finanțare rezonabilă pentru a garanta securitatea acestor clădiri.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Vot.

Cu 117 împotrivă, o abținere și 94 pentru amendamentul a fost respins.

La Titlul IX, de la 456 până la 497 dacă mai sunt? Nu.

Titlul X - "Dispoziții finale", 497 până la final.

Intervenții? Nu.

Mulțumesc.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Maria-Andreea Paul:

La art. 457 alin. (1) propun un amendament care sună în maniera următoare: "Pentru clădirile rezidențiale și clădirile anexă aflate în proprietatea persoanelor fizice impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,1 și 0,15 procente", adică îngustez banda față de cea propusă de Guvern, 0,08 - 0,2.

Vă rog să votați pentru.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Vot.

Cu 124 împotrivă, 2 abțineri și 85 pentru amendamentul a fost respins.

Încheiem dezbaterea pe articole, proiectul de lege rămâne la votul final.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 15 octombrie 2019, 19:27
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro