Plen
Ședința Camerei Deputaților din 17 septembrie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.154/23-09-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 17-09-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 septembrie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

     

Ședința a început la ora 8,32.

Lucrările ședinței au fost conduse de doamna deputat Rodica Nassar, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Bună dimineața!

 
Video in format Flash/IOS Grigore Crăciunescu - declarație politică referitoare la problemele din sistemul educațional;

O să deschidem ședința noastră de astăzi și o să-i dau cuvântul domnului deputat Grigore Crăciunescu pentru a-și prezenta declarația politică.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

La început de an școlar 2015-2016 problemele din sistemul educațional din România sunt aceleași an de an: cadre didactice care predau în școli fără a avea pregătirea necesară. Sunt peste 3.500 de suplinitori care nu au calificarea necesară pentru a intra la clase.

Profesorii au plecat din sistem din cauza salariilor mici. Au alte joburi în alte domenii sau au plecat în străinătate prestând alte munci pentru a-și asigura veniturile necesare pentru un trai decent. Din nou este o problemă cu manualele școlare care, conform legilor în vigoare, ar trebui să se distribuie gratuit pentru elevii din învățământul preuniversitar. 200.000 de elevi din clasa a III-a nu au avut manualele pe bănci la început de an școlar.

Pentru elevii din clasele terminale de liceu se decontează manuale școlare în cuantum de 50 de lei, deși și ei trebuiau să primească manualele gratuite. Nu au fost decontați banii pentru naveta profesorilor și a elevilor pentru anul 2015. Peste 4.000 de clădiri din 1.200 de școli, în care se desfășoară actul educațional, funcționează fără autorizații sanitare, ceea ce este o problemă deosebit de gravă, o rușine națională, așa cum spunea Președintele Klaus Iohannis.

Explicațiile date de ministrul învățământului, în urma unei interpelări în Parlament, nu sunt credibile. Principalul motiv pentru care nu sunt eliberate aceste autorizații sanitare este lipsa din aceste unități de învățământ a apei curente și a grupurilor sanitare corespunzătoare.

Lipsa apei curente poate avea consecințe grave în ceea ce privește starea de sănătate a copiilor din aceste școli, iar lipsa grupurilor sanitare corespunzătoare arată gradul de civilizație în care se află anumite colectivități din România.

În răspuns, toată responsabilitatea este pusă în seama administrațiilor locale, care ar trebui să rezolve problemele din școli din surse financiare proprii, iar dacă nu au aceste resurse să apeleze la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

În încheierea acestei declarații politice, întreb Ministerul Educației cine îl împiedică ca după o documentare corectă în teren privind școlile care nu au apă curentă și grupuri sanitare corespunzătoare, să propună o hotărâre de Guvern prin care să fie alocate fondurile necesare pentru a se rezolva această problemă care nu a putut fi rezolvată până acum de către unitățile administrativ-teritoriale.

Vă mulțumesc.

Grigore Crăciunescu, deputat de Iași.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulțumim și noi, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Florin Gheorghe - declarație politică cu titlul: Salarizarea publică trebuie legată de performanță;

O să-i dau cuvântul în continuare colegului nostru, domnul deputat Florin Gheorghe.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Gheorghe:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Declarația politică se intitulează: "Salarizarea publică trebuie legată de performanță".

Așteptăm cu toții ca în următoarele săptămâni să fie transmis Parlamentului Proiectul de Lege privind salarizarea în sistemul public, proiect care deja a declanșat un val de așteptare uriașă din partea tuturor angajaților din sistemul public: dascăli, medici, angajați în sistemul de apărare și ordine publică sau funcționari din administrație.

De mulți ani ne tot plângem de lipsa calității serviciilor publice, de ineficiența aparatului administrativ, de exodul medicilor din sistemul medical și de deprofesionalizarea corpului didactic și ajungem la vechea vorbă românească spusă de cei mai mulți: "ei se fac că ne plătesc, noi ne facem că muncim".

Din anul 2008 și până în prezent salariile din sistemul public nu au suferit niciun fel de indexare sau majorare, cu mici și sensibile excepții, ci, dimpotrivă, tăierile de sporuri, indemnizații și ore suplimentare din anul 2010 au redus semnificativ veniturile din sistemul public. Dacă mai adăugăm la această stare de lucruri faptul că prețurile au fost nemiloase și nu au bătut pasul pe loc decât în vara acestui an, pot spune cu toată încrederea că puterea de cumpărare a unui salariat din sistemul public este la jumătate din cea pe care o avea înaintea crizei economice.

De asemenea, din anul 2011, România a pornit pe panta creșterii economice, sfidând statele UE și în anul 2013, și în anul 2014, cu cel mai rapid ritm de creștere a PIB-ului. Din păcate, deși oamenii politici spun că România crește, duduie și bubuie, acest lucru nu se vede de aceeași manieră în buzunarele românilor. Acest lucru nu poate genera încredere în faptul că România este pe calea cea bună.

Așadar, Legea salarizării din sistemul public, prin care tot aparatul bugetar așteaptă măriri semnificative ale veniturilor salariale, este mai mult decât bine-venită. Chiar dacă unii s-au grăbit să spună că nu e sustenabilă financiar, că nu sunt bani suficienți, că vine dezastrul și se declanșează iarăși criza, le-aș recomanda să fie mai prudenți în afirmații și să estimeze mai precis care ar fi efectele favorabile ale acesteia, nu doar asupra vieții românilor, ci și asupra dezechilibrelor care s-au adâncit în ultimii ani: deficitul fondului de pensii, deficitul fondului pentru șomaj, deficitul încă acut de cerere la nivel intern, determinat de venituri disponibile mici la nivelul familiilor așa-zise de bugetari.

Dincolo de aprecierile mele favorabile la adresa acestui proiect, trebuie să precizez că nu puține sunt așteptările mele de la aceasta. Astfel, mă aștept ca acele priorități naționale pe care le afirmă la unison toate partidele parlamentare, pe marginea cărora s-au încheiat pacte și alte înțelegeri - educația, sănătatea, apărarea și aparatul administrativ - să se reflecte real și generos în coeficienții de salarizare. Am fi ipocriți să spunem că păstrăm medicii în țară, dascălii buni în școli, o armată performantă și funcționari stimulați cu salarii majorate doar cu 10%-15%. Uniunea Europeană înseamnă o piață liberă a forței de muncă și exodul elitelor nu se va opri la aceste valori de creștere. Bani pentru această lege sunt și vor fi din plin dacă procesul de stopare a risipei banului public va continua, în același timp cu lupta împotriva corupției.

De asemenea, chiar dacă nu sună foarte bine pentru mulți angajați, o salarizare competitivă trebuie legată de angajați competitivi, de angajați cărora să le fie impuse și criterii de performanță obiective, precise, la a căror depășire să existe și bonificații financiare. Reforma în salarizare nu poate fi disociată de performanță.

Vă mulțumesc.

Florin Gheorghe, deputat UNPR.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Sanda-Maria Ardeleanu - declarație politică cu tema SOS Rădăuți!;

Îi dau cuvântul în continuare doamnei deputat Sanda-Maria Ardeleanu.

Aveți cuvântul, doamnă deputat.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "SOS Rădăuți!"

Stimați colegi,

Municipiul Rădăuți, considerat localitate de referință pentru Bucovina, păstrătoare a tradițiilor strămoșești, locuită de oameni harnici și ambițioși, a devenit, din punct de vedere administrativ, un caz unic în România.

Mandatul primarului ales, domnul Aurel Olărean, al municipiului Rădăuți, este suspendat prin Ordinul prefectului județului Suceava nr. 221 din 24 iunie 2015, pe perioada măsurii controlului judiciar. Consiliul Local al municipiului Rădăuți a fost dizolvat prin hotărâre judecătorească, respectiv sentința civilă nr. 5747 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal la data de 9 octombrie 2014 în dosarul nr. 4550/2014, rămasă definitivă prin Decizia nr.1870 din 31 martie 2015 a Curții de Apel Suceava. În prezent funcția publică de conducere vacantă de secretar al municipiului Rădăuți a fost ocupată temporar, prin detașare, numirea fiind făcută de prefect, prin ordin, în condițiile O.U.G. nr. 14/2015.

Ca urmare a acestei situații de fapt, autoritatea administrației publice locale se confruntă cu blocaje majore privind îndeplinirea condițiilor legale necesare validării deciziilor care să asigure rezolvarea problemelor municipiului Rădăuți: autorizațiile de construire/demolare/renovare se semnează de către primar, modificarea raporturilor de serviciu/contractelor de muncă, salarizarea, acordarea tranșelor de vechime, asigurarea venitului minim garantat prin acordarea ajutorului social lunar, încadrarea asistentului personal al persoanei cu handicap, constituirea unor comisii necesare desfășurării activității curente se realizează prin dispoziție a primarului, autoritate inexistentă în acest moment în Rădăuți. Cetățenii acestui municipiu solicită ca instituțiile statului să identifice soluții concrete de deblocare a acestei situații.

Am participat recent, alături de o parte dintre parlamentarii județului Suceava, la o întâlnire organizată de Instituția Prefectului, în vederea identificării soluțiilor necesare a fi implementate de urgență la nivel guvernamental, legislativ și administrativ, astfel încât locuitorii municipiului Rădăuți să poată beneficia, din nou, de o viață normală în orașul în care trăiesc, muncesc, învață și cu care, până recent, se mândreau.

La nivelul lunii august, Instituția Prefectului a fost înștiințată de către Ministerul Afacerilor Interne că propunerile privind completarea art. 132 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale au fost înaintate Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pentru analiză și decizie.

În aceeași ordine de idei, se impune rectificarea bugetului unității administrativ teritoriale pentru anul 2015, în vederea cuprinderii sumelor necesare achitării hotărârilor judecătorești și plata salariilor pentru personalul din învățământ, salariile pentru Spitalul municipal "Sf. Doctori Cosma și Damian", începând cu luna octombrie 2015, și pentru plata salariilor angajaților proprii, care se aprobă de Consiliul local, dizolvat la momentul actual în municipiul Rădăuți.

O altă problemă de maximă urgență o reprezintă deblocarea tuturor proiectelor de investiții ce se derulează la nivelul municipiului Rădăuți.

Stimați colegi,

O asemenea situație are nevoie de o soluție clară din partea Guvernului României. Mă adresez dumneavoastră pentru a vă informa cu ceea ce se întâmplă într-un loc minunat al Bucovinei devenit, dintr-o dată, un no man's land, în care statul român nu își mai exercită obligațiile înscrise în Constituție față de oamenii de care trebuie să aibă grijă.

Vă rog, stimați colegi, să susțineți demersurile pe care parlamentarii suceveni le întreprind în vederea deblocării administrative a municipiului Rădăuți. Este nevoie de implementarea unei soluții constituționale și incontestabile care, de această dată, să meargă până la rezolvarea problemei pe care astăzi am dorit să v-o aduc la cunoștință, invitându-vă să veniți în sprijinul cetățenilor din municipiul Rădăuți.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulțumim și noi.

 
Video in format Flash/IOS Laura Marin - declarație politică intitulată Începerea anului școlar 2015-2016;

O să-i dau cuvântul doamnei deputat Laura Marin.

Aveți cuvântul, doamnă deputat.

Urmează domnul deputat Ovidiu Ganț.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Laura Marin:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Tema declarației mele de astăzi este: "Începerea anului școlar 2015-2016".

Doamnelor și domnilor deputați,

De data acesta, deschiderea anului școlar are loc sub auspicii mai bune: elevii, în marea lor majoritate, au manualele la timp, unitățile de învățământ sunt mai bine igienizate și pregătite să primească elevii în condiții civilizate, față de anul școlar precedent, profesorii au beneficiat de unele avantaje salariale și sunt perspective ca salariile profesorilor și, în general, bugetul pentru învățământ să crească în noul an școlar în mod semnificativ.

Înainte de a formula unele deziderate pentru noul an școlar, mă voi referi, pe scurt, la modul în care s-a desfășurat și încheiat anul precedent. La aceasta vă invit să rețineți câteva progrese, ce e drept, modeste, dar care ar putea desena o tendință pozitivă pentru mai mulți ani de aici înainte. Astfel, evaluările la ciclurile preliceale au decurs normal și cu rezultate încurajatoare, bacalaureatul s-a desfășurat fără evenimente majore față de anii anteriori, iar promovabilitatea la examene s-a îmbunătățit. În fine, am încheiat un an cu rezultate excepționale la olimpiadele naționale și internaționale. Despre acest aspect am prezentat o declarație la vremea respectivă. Iată, putem spune că avem niște rezultate standard la care să ne raportăm în acest an și în cei care-i vor urma.

Pentru viitor, o problemă fundamentală în învățământul nostru de toate gradele este legătura dintre teorie și practică, dintre caracterul teoretic și cel aplicativ, dintre oferta de calificări și cererea de pe piața muncii. În legătură cu aceasta, am observat în ultimul timp o atenție mai mare din partea patronatelor și a mediului de afaceri pentru profilarea și calitatea pregătirii forței de muncă, în așa fel încât absolvenții noștri să răspundă mai bine cerințelor de pe piața muncii. Pe această direcție s-au făcut pași importanți, dar acum este necesară rodarea unui dialog și mecanism social care să regleze din mers acest echilibru dinamic. Interesul pentru învățământul profesional și tehnic, atât din partea instituțiilor de învățământ, a agenților economici, cât și a elevilor și părinților acestora, este un alt semnal că ne îndreptăm în direcția bună. Dacă anul trecut mediul școlar, opinia publică și chiar dezbaterile parlamentare s-au oprit mai mult asupra orelor de religie, a educației fizice și sanitare, cred că în acest an ar fi cazul să ne concentrăm pe calitatea pregătirii, așa cum este aceasta măsurată și evaluată pe plan internațional. Testele PISA evaluează măsura în care elevii aflați spre finalul educației obligatorii dețin unele dintre competențele-cheie, cunoștințele și deprinderile de bază esențiale pentru continuarea studiilor, participarea deplină la viața socială sau pentru integrarea pe piața muncii. Nu stăm bine la acest capitol, prin comparație cu celelalte state din Uniunea Europeană, și cred că avem capacitatea de a ne situa în anii următori pe o poziție fruntașă.

Stimați colegi,

Între prioritățile legislative ale acestei sesiuni sunt Legea salarizării bugetarilor și Legea bugetului de stat. Toate vor avea un mare impact asupra domeniului educației. În calitatea mea de profesor și de fost inspector școlar, iar în prezent ca deputat PSD, vă rog să asigurăm acest domeniu cu fondurile necesare pentru ca România să facă din educație, din pregătirea profesională a tinerilor, punctul său forte în planul competitivității europene și globale. A sosit timpul ca profesorii, cercetarea pedagogică și, în general, educația să beneficieze de creșterea economică și de bunele rezultate ale guvernării din ultimii ani, pentru ca, la rândul său, educația să contribuie și mai mult la dezvoltarea de ansamblu a societății noastre.

Le doresc sănătate și mult succes elevilor și profesorilor în anul școlar care tocmai a început!

Mulțumesc.

Laura Marin, deputat PSD Galați.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulțumim și noi.

 
Video in format Flash/IOS Ovidiu Victor Ganț - declarație politică cu ocazia Zilei Naționale a Republicii Federale Germania, la 25 de ani de la reunificare;

Domnul deputat Ovidiu Ganț. Urmează domnul deputat Vasile Horga.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Vă mulțumesc, stimată doamnă președinte.

Stimați colegi,

Declarație politică cu ocazia Zilei Naționale a Republicii Federale Germania, la 25 de ani de la reunificare.

La finele celui de-al Doilea Război Mondial, generat de către Germania nazistă, continentul european a fost divizat prin ceea ce se va numi Cortina de Fier. Estul continentului, eliberat de către Armata Roșie, a fost separat de Occident vreme de cinci decenii. Armata Roșie, care a uitat să mai plece, a impus în statele reunite mai târziu în Pactul de la Varșovia regimuri comuniste. Victimă a unui astfel de regim a căzut și partea de Est a Germaniei. Partea de Vest a adoptat o constituție democratică, a început procesul de reconciliere cu Franța, proiect care a generat ulterior Uniunea Europeană, a pus în aplicare Planul Marshall, refăcându-și economia distrusă de război, a devenit membru NATO, adică partea lumii libere. Partea de Est, condusă de un regim comunist impus de către Uniunea Sovietică și care și-a terorizat cetățenii prin intermediul STASI, a devenit parte a Pactului de la Varșovia, a construit o economie neperformantă și a privit cu ostilitate către Republica Federală Germania.

Această stare de fapt s-a perpetuat până în noaptea de 3 octombrie 1990, când mii de oameni au sărbătorit la Berlin reunificarea Germaniei. RDG a aderat la Republica Federală Germania, iar germanii aveau să trăiască din nou în același stat. Acest lucru a fost posibil, pe de o parte, datorită Revoluției pașnice din RDG, a căderii Zidului Berlinului de la care trecuseră doar 329 de zile, a unor negocieri complicate și a unor decizii cu implicații enorme pentru Germania, Europa și întreaga lume. Reunificarea a fost posibilă și datorită revoluțiilor din Europa de Est, generate de cele două cuvinte ale lui Mihail Gorbaciov - transparență și reformă (Glasnost și Perestroika) care au determinat cursul reformator din această parte a continentului.

Dorința germană de reunificare a fost primită cu reținere de către Marea Britanie, Franța, dar și de Uniunea Sovietică, care cerea ca Germania reunificată să nu devină parte a NATO. Poziția favorabilă a Statelor Unite ale Americii și determinarea politică a cancelarului Helmut Kohl și a guvernului său au dus la realizarea reunificării. Fereastra de oportunitate a fost conștientizată de către decidenții vest-germani și fructificată. Analizând evenimentele ulterioare putem specula că ratarea momentului ar fi amânat pentru multă vreme realizarea năzuinței poporului german (un an mai târziu s-a produs puciul împotriva lui Mihail Gorbaciov). La reunificarea Germaniei, președintele federal de atunci, Richard von Weizsäcker, a spus: "Noi, germanii, suntem conștienți de responsabilitatea noastră și vrem să slujim unei Europe unite care trăiește în pace".

Reunificarea Germaniei a însemnat de facto și de jure extinderea spre Est a Uniunii Europene (cel mai important proiect pacificator din Europa) și a NATO, proces în care, din fericire, a devenit parte și țara noastră.

Astăzi, la 25 de ani de la reunificarea Germaniei, putem constata cu bucurie că România și Germania au relații bilaterale excelente în toate domeniile, că suntem aliați și parteneri în NATO și Uniunea Europeană și că împărtășim aceleași valori în ceea ce privește pacea, libertatea și democrația. Sper ca pe baza acestora, împreună cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, să depășim dificultățile actuale cu care ne confruntăm, cum ar fi: conflictul din Ucraina sau problema refugiaților.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Ovidiu Ganț, deputat al Forumului Democrat al Germanilor din România.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi.

 
Video in format Flash/IOS Vasile Horga - declarație politică intitulată Refugiații trebuie tratați egal cu cetățenii europeni;

Aveți cuvântul, domnule deputat Vasile Horga. Urmează domnul deputat Sorin Iacoban.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Vasile Horga:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea de astăzi se referă la drama refugiaților, pe care am intitulat-o: "Refugiații trebuie tratați egal cu cetățenii europeni".

Asistăm în aceste zile la unul din cele mai mari exoduri de populație aflate în zone de conflict, spre zonele mai liniștite ale bătrânului continent, care nu și-a vindecat încă nici el complet rănile pricinuite de cele două războaie mondiale devastatoare.

Oamenii care astăzi invadează Europa nu o fac nici de dragul aventurii și nici din prea multă iubire pe care ne-o poartă. O fac pur și simplu de nevoie, o fac pentru că în țara lor este aproape imposibil să mai trăiască și o fac mai mult de dragul copiilor lor care merită o viață mai bună.

Orice gânduri pașnice i-ar mâna spre noi, nu avem dreptul nici moral și nici uman să le închidem ușa în nas. Ei sunt oameni asemenea nouă și de aceea trebuie ajutați, chiar dacă prețul ajutorului va fi un pic mai rău pentru noi.

O mare civilizație precum cea a Europei nu poate sta pasivă și nu se poate târgui cu privire la tratamentul pe care trebuie să-l acorde acestor oameni alungați din țara lor de nesfârșitele războaie interetnice și a căror singură vină este aceea că nu mai au un loc al lor sub soare.

Bogații lumii și-au făurit o mare parte din bogăția lor pe spinarea acestor oameni care, iată, azi nu cer altceva decât o fărâmă din acea bogăție, și nu de pomană, muncind la ușa bogaților pentru a-și putea duce zilele mai departe.

De aceea, ce se întâmplă astăzi la nivelul acestor țări, fie ele din Europa, fie din America sau de pe alte continente, în privința modului în care se rezolvă problema refugiaților reprezintă o mare dezamăgire.

Într-un fel sau altul conflictele izbucnite în țările de origine ale refugiaților ce se află azi la porțile Europei au fost întreținute de marile puteri rivale ale lumii, care azi privesc detașat la dezastrul pe care l-au provocat și nu ridică un deget pentru lichidarea urmărilor acestuia. Nu-i vede nimeni că s-ar înghesui voluntar la integrarea refugiaților în țările lor sau să găsească o soluție viabilă la această criză care să rezolve definitiv drama acestor oameni. Ce vedem este un lucru de disprețuit pentru civilizația umană, o nesfârșită târguială, urmată de tot felul de reproșuri privind cotele de refugiați pe care fiecare țară trebuie să le accepte, fără ca oamenii târguiți să fie sau nu de acord cu locația hărăzită de mai-marii lumii să-i adăpostească.

Credem, totuși, că până la final înțelepciunea oamenilor civilizați ai lumii va lua locul egoismului lor și din mai-multul nostru vom ceda o parte importantă către oamenii care-și caută și ei un loc care să le asigure lor și mai ales copiilor lor o existență demnă, comparabilă cu cea pe care noi o avem, iar acest lucru nu va putea să înceapă decât din bătrâna Europă.

Deputat Vasile Horga, Colegiul nr. 1, Dâmbovița.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Sorin-Avram Iacoban - declarație politică cu subiectul Politica de stat a Ungariei împotriva spiritului Uniunii Europene;

Aveți cuvântul, domnule deputat Sorin Iacoban. Urmează domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Sărut mâna, doamnă președinte.

Dragi colegi,

Astăzi declarația politică: "Politica de stat a Ungariei împotriva spiritului Uniunii Europene".

Dragi colegi,

Țara vecină, Ungaria, și-a mutat atenția de la propriii cetățeni la refugiați, așa cum rezultă din ultimele acțiuni ale Guvernului maghiar. Această atenție nu este altceva decât un ansamblu de politici represive despre care am aflat de la instituțiile europene că au avut ca "obiect" pe cei care sunt solidari cu principiul apărării drepturilor omului.

Nu ar fi problema noastră politica de stat a Ungariei, dar, când prin această politică se încearcă atragerea României într-un scandal diplomatic, acest lucru nu mai poate fi trecut cu vederea.

Decizia de a ridica un gard de delimitare a propriilor teritorii are o dimensiune sugestivă: gardul este imaginea la figurat a cenzurii și imaginea la propriu a sclaviei și represiunii.

Nu este cu nimic surprinzător faptul că această criză a refugiaților a apărut în Ungaria, deși toată Europa a fost cuprinsă de acest flagel. Evenimentele se petrec într-un stat care a rămas corigent la politica drepturilor omului, care își vede propriii cetățeni ca vulnerabilități naționale, un stat care a rămas repetent față de propriile etnii. Ultimele crize cu specific etnic în această zonă a Europei au avut un singur element comun, și anume Ungaria.

Nu este caracteristic valorilor europene ca gravidele să nască lângă un gard de sârmă. Nu este specific valorilor europene ca bâta, câinii de luptă și gazele lacrimogene să țină loc toleranței etnice și solidarității sociale.

Ne gândim că politica "gardului antiimigranți" reprezintă de fapt un omagiu adus celor care au gândit nedreptul Zid al Berlinului pentru națiunea germană, o imagine sinistră a terorii și dușmăniei.

Problema refugiaților este cu mult mai complexă și nu se poate rezolva cu forța, deoarece o reacție presupune negreșit și o contrareacție. Ea trebuie tratată cu calm și înțelepciune.

Dragi colegi,

România trebuie să conștientizeze faptul că nu toți cei care vin în Europa din zonele de conflict militar au calitatea de refugiat politic. Cea mai mare parte a celor pe care îi vedem ținuți la gard, ca într-un țarc, de autoritățile maghiare sunt imigranți economici, atrași de ajutoarele sociale din Europa de Vest. Dar ce ne facem dacă, printre aceștia s-au ascuns și jihadiști, cei special antrenați pentru a constitui în democrațiile europene celule teroriste?

Cred că România ar trebui sa fie foarte atentă la acest aspect. Am inițiat în sesiunea trecută o interpelare la Ministerul Afacerilor Externe care a avut ca obiect acțiunile teroriste desfășurate pe teritoriul României. Din răspunsul primit a rezultat faptul că din 2013 și până în prezent România a uzat de dreptul său de a declara indezirabili anumiți cetățeni străini, majoritatea provenind din țări în care instabilitatea militară și politică sunt de notorietate, și aici mă refer la: Afganistan, Liban, Irak, Tunisia, Pakistan și Algeria.

A mai rezultat și faptul că, potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări, aproximativ 60.000 de cetățeni aparținând statelor terțe au rezidența legală în România, 11.100 aflându-se la studii în țara noastră, principalele aglomerații urbane fiind București și Iași, cu peste 2.000 de studenți străini. Acești studenți aflați la studii pot reprezenta ținte ale jihadiștilor, care pot dezvolta față de aceștia prozelitism agresiv, căutând noi adepți.

Așa cum rezultă dintr-un comunicat de presă al SRI, cu câțiva ani în urmă la Iași a fost desființat, prin metode specifice de luptă antitero, un grup islamic radical.

Dragi colegi,

Pericolul terorist este prezent, dar trebuie să afirmăm răspicat că pentru acest pericol fiecare stat are instituții abilitate care, cu măsuri reactive și proactive, pot asigura siguranța propriilor cetățeni. Tocmai din această cauză nu suntem de acord și protestăm vehement asupra politicilor vecinului de la vest de înscriere, de înseriere a imigranților și de construire a unui gard de sârmă la frontiera cu România, politici ce aduc aminte de vremuri de represiune nedreaptă pe criterii etnice, politici care nu corespund spiritului Uniunii Europene și nici parteneriatului strategic.

Sorin-Avram Iacoban, deputat Colegiul nr. 10, Iași.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică privind criza refugiaților și criza migranților pe continentul european;

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe. Aveți cuvântul. Urmează doamna deputat Doina Pană.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea privește criza refugiaților și criza migranților pe continentul european.

Ceea ce astăzi noi nu reușim să conștientizăm este care sunt acele soluții reale la această criză, pentru că nici doamna Merkel, nici domnul Juncker, nici Comisia Europeană nu au fost capabili să dea o soluție. Au venit cu aceste cote de imigranți, aceste cote care vor crește permanent, pentru că, prin aceste cote, se deschide calea încurajării traficului de persoane și a rețelelor mafiote care se ocupă cu transportul ilegal de persoane din Orient, Asia și Africa, către Europa.

După părerea mea, am avea mai multe variante - pe care până acum am arătat că nu le-am luat în calcul noi, europenii.

În primul și în primul rând este nevoie de investiții în câteva centre mari de refugiați, în spațiul mediteranean - pentru că știm, acești refugiați vin preponderent din Siria și apoi, într-un număr un pic mai mic, din Afganistan, Irak și Libia - niște tabere de refugiați moderne, niște tabere de refugiați care să permită conversia profesională a acestor cetățeni, care să asigure toate normele civilizate de hrană, sănătate și educație pentru acești oameni, și care să fie amplasate în țări precum: Turcia, Liban, chiar Iordania, Italia și Grecia. Acest lucru trebuie făcut sub egida ONU - ONU care în ultima perioadă am impresia că doarme în papuci, scuzați-mi expresia, un ONU care nu-și mai găsește locul în ceea ce înseamnă geopolitica mondială și care începe să semene tot mai mult cu acea Ligă a Națiunilor din anii 30 care a permis ascensiunea totalitarismelor, atât a nazismului lui Hitler, cât și a comunismului lui Stalin. Și cred că Uniunea Europeană ar trebui să preia această inițiativă și - sub egida ONU, cum ar fi normal - să reușească să dezvolte câteva tabere de refugiați de dimensiuni mari, moderne, care să permită stabilitatea acestor oameni în zona respectivă.

Apoi ar fi nevoie, îmi permit să spun, de o blocadă a Mediteranei, care să aibă drept țintă fix aceste rețele mafiote și fix aceste structuri specializate în traficul de persoane din nordul Africii și din Orientul Apropiat către Europa. Iarăși, Uniunea Europeană nu știe să-și protejeze granițele și, ca dovadă, spațiul Schengen s-a prăbușit, Acordul de la Dublin cu privire la azil și azilanți și statutul persoanelor extracomunitare care intră în spațiul european nu mai este de actualitate, deoarece odată cu pătrunderea ilegală a unei mari mase de oameni pe teritoriul Uniunii Europene a devenit inoperant.

Și o a treia variantă ar fi intervenția internațională în Siria, o intervenție armată, o intervenție îndreptată fix împotriva acestor structuri criminale teroriste, împotriva acestor jihadiști care sunt sponsorizați, care sunt susținuți de țări precum: Arabia Saudită, Qatar-ul sau chiar Turcia, țări care, de altfel, - mă refer la țările din Golf - nu au primit niciun refugiat - aici nu am putut să înțeleg de ce. Iar această intervenție ar trebui să aibă loc sub egida comunității internaționale, și cred că NATO ar trebui să ia această inițiativă și să nu mai ezite să pătrundă în Siria, pentru că acest conflict, acest conflict instigat din mai multe surse și din mai multe direcții și acest conflict de care au profitat jihadiștii, extremiștii și rețelele criminale care acționează în zonă riscă să arunce în aer întreg Orientul Apropiat și Mijlociu și poate chiar întreaga lume.

Și cred că noi, Europa, Statele Unite și toate celelalte țări, inclusiv Rusia, de ce nu, avem obligația de a face front comun și de a susține eliberarea Siriei de aceste rețele criminale, rețele care comit atrocități, rețele care masacrează oameni și rețele care sunt pe punctul de a duce la dispariția comunităților creștine din Orient - comunități aramaice, comunități asiriene ori chiar comunități armene. Iar aceste rețele trebuie practic lovite acolo unde se găsesc principalele lor baze. Nu trebuie să ne mai ferim de acest lucru, iar comunitatea internațională nu poate asista indiferentă la această degradare totală a securității globale și la acest risc de conflict major pe care astăzi îl traversează lumea.

Vă mulțumesc.

Daniel Gheorghe, deputat PNL de Ilfov.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Adriana-Doina Pană - declarație politică cu titlul Către PNL;

Aveți cuvântul, doamnă deputat Doina Pană.

Urmează doamna deputat Ana-Lucia Varga.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Adriana-Doina Pană:

Declarație politică: "Către PNL".

Când interpelezi Guvernul pe o problemă, uită-te întâi în ograda ta ce ai făcut când ai fost la guvernare, rușinează-te și taci!

Am trăit să văd noul PNL, fostul PDL, cum reproșează de la tribuna Parlamentului, actualului Guvern, dezastrul din educație. Ei, care și-au asumat în 2011 Legea educației naționale, în sfidarea generală a tuturor factorilor implicați - cadre didactice, părinți, elevi, studenți - care au tăiat până la umilire veniturile profesorilor, care nu au mișcat un deget să vină în sprijinul absolvenților.

De când a preluat guvernarea, Guvernul Ponta nu numai că a reparat în permanență, dar prin măsurile concrete pe care le-a luat a adus în echilibru un sistem puternic zdruncinat.

  1. A repus în drepturile salariale dascălii, a plătit toate sentințele judecătorești pentru tăierile de salarii abuzive de către PDL, noul PNL, sume ce echivalează cu o creștere de 10% a tuturor salariilor din învățământul preuniversitar și în plus a crescut salariile profesorilor debutanți.
  2. A derulat cel mai amplu program de dotare cu microbuze școlare.
  3. A introdus pentru prima oară decontarea cheltuielilor pentru achiziționarea de manuale școlare, în limita a 55 de lei pentru fiecare elev, pentru elevii aflați în ciclul superior al liceului, al învățământului liceal de stat, în clasele a XI-a, a XII-a și a XIII-a. De această măsură se estimează că vor beneficia în anul școlar 2015-2016 aproximativ 362.500 de elevi, iar suma preconizată pentru decontarea manualelor este de aproximativ 20 de milioane de lei.
  4. A promovat Legea nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior. Scopul efectuării stagiului este de a asigura tranziția absolvenților de la învățământul superior, de la sistemul de educație la piața muncii, de a consolida competențe și abilități profesionale pentru adaptarea la cerințele practice și exigențele locului de muncă, pentru o mai rapidă integrare în muncă, precum și pentru dobândire de experiență și vechime în muncă și, după caz, în specialitate.
  5. A promovat Legea nr. 250/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, precum și modificarea Legii nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, prin care angajatorii pot beneficia de anumite stimulente financiare, sub forma subvențiilor și facilităților din partea statului, dacă angajează în muncă absolvenți, elevi și studenți, pe perioada vacanțelor, tineri cu risc de marginalizare socială.

În conformitate cu această lege, angajatorii care încadrează în muncă astfel de situații, prin contracte de muncă pe durată nedeterminată, vor beneficia de:

  • o sumă egală cu valoarea indicatorului social de referință în vigoare, dacă angajează absolvenți de școli de arte și meserii;
  • o sumă egală cu 1,2 din valoarea indicatorului social de referință în vigoare, dacă angajează absolvenți de învățământ secundar superior sau postliceal și
  • o sumă egală cu 1,5 din valoarea indicatorului social de referință în vigoare, dacă încadrează în muncă absolvenții de învățământ superior.

Atunci când angajatorii păstrează raporturile de muncă cu absolvenții și după terminarea perioadei de 18 luni, aceștia beneficiază, pe o perioadă de doi ani de la împlinirea celor 18 luni menționate, de un ajutor financiar egal cu suma aferentă contribuțiilor sociale datorate de angajatori pentru aceste persoane și virate conform legii.

Da, este adevărat că mai sunt multe de făcut pentru sistemul de educație. Da, este nevoie de o dezbatere amplă cu toți factorii interesați, nu de legi asumate - cum a făcut PDL, noul PNL. Dar a nega tot ceea ce a făcut Guvernul Ponta pentru învățământ înseamnă demagogie în cea mai pură formă.

Deputat PSD, Doina Pană.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS Lucia-Ana Varga - declarație politică pe tema indiferenței actualei majorități față de problema demografică a României;

Are cuvântul în continuare doamna deputat Ana-Lucia Varga.

Urmează doamna deputat Natalia Intotero.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Lucia-Ana Varga:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se referă la indiferența actualei majorități față de problema demografică a României.

Institutul Național de Statistică publică în fiecare an date îngrijorătoare privind scăderea populației. Astfel, dacă în 1990 populația României era de 23,2 milioane de locuitori, în 2015, aceasta a scăzut sub 20 de milioane de locuitori și se estimează că, până în 2050, țara noastră va avea doar 17 milioane de locuitori, dintre care o treime pensionari.

Nu este de mirare că în lipsa unei politici coerente de sprijin a familiilor tinere active, acestea aleg, din păcate, să nu mai devină părinți, cu consecințe dezastruoase și dezechilibre ale relațiilor economice și macrosociale.

De altfel, Președintele Iohannis, în Programul "România lucrului bine făcut", a atras atenția asupra necesității recunoașterii și dezbaterii problemei demografice și a subliniat necesitatea unei viziuni unitare, pe termen lung, privind demografia.

Întărirea capacității de planificare strategică privind politicile în domeniul populației, prin care să fie gestionat riscul declinului demografic, este o necesitate pe care, din păcate, actuala majoritate parlamentară și Guvernul pe care îl susține o ignoră. Nu au încă soluții pentru ca familiile cu copii să aibă locuri în creșă. Nu au soluții pentru ca familiile cu copii să aibă acces la locuințe, iar mamele din multe sate din România să nu mai fie îngrijorate că nu va ajunge medicul nici săptămâna aceasta în satul lor și că nu le va putea îngriji copiii.

Din păcate, de trei ani de zile, am aflat doar că 4.000 de școli sunt fără aviz de funcționare; am aflat că, în România, copiii nu pot merge la școală de dimineață decât în o treime din școli; am aflat că nu sunt politici fiscale pentru încurajarea creșterii copiilor; iar atunci când vorbim de locuri de muncă pentru copii, pentru tineri, acestea lipsesc și rata șomajului în rândul tinerilor este ridicată.

PNL este preocupat de găsirea și promovarea unor măsuri concrete și coerente de sprijin al familiilor active, pentru soluționarea problemelor demografice și a demarat dezbateri cu reprezentanți ai societății civile, ai mediului academic, reprezentanți ai cultelor religioase, dezbateri în cadrul cărora a prezentat setul de politici publice pe care l-a inițiat în sprijinul familiilor active, pentru creștere demografică.

Actuala majoritate parlamentară și Guvernul, așa, ca și altă dată, așteaptă și apoi face încă o dată copy/paste.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi.

 
Video in format Flash/IOS Natalia-Elena Intotero - declarație politică: O șansă mai bună pentru elevii din învățământul secundar;

Doamnă deputat Natalia Intotero, aveți cuvântul.

Urmează domnul deputat Virgil Guran.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "O șansă mai bună pentru elevii din învățământul secundar".

Educația rămâne un obiectiv prioritar al politicii Guvernului Victor Ponta, iar Parlamentul României s-a alăturat mereu acestui efort, promovând legi necesare reformei din învățământ. Încă o dovadă a acestei permanente preocupări este și adoptarea, cu câteva zile înainte de începerea noului an școlar, a Proiectului Legii pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiectul privind învățământul secundar) între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la Washington, la 17 aprilie 2015, prin care un număr de 1.160 de licee și facultăți de stat din țară vor beneficia de fonduri în valoare de 200 de milioane de euro.

Proiectul acesta a fost inițiat de Guvernul Ponta, Ministerul Educației și Cercetării Științifice, iar banii vor fi distribuiți liceelor care au dat rezultate slabe la examenul de bacalaureat sau au un număr crescut de abandonuri școlare. Cât despre fondurile dedicate universităților, acestea vizează studenții din primii ani de facultate, întrucât rata abandonului studiilor este mai crescută în această etapă a studiilor.

Scopul alocării acestor bani este de a oferi o șansă mai bună elevilor și studenților, pentru că nu există mândrie și bucurie mai mare pentru un părinte decât aceea de a-și vedea copiii împliniți. Dacă vrem să avem bucurii în viață, dacă vrem să ne gândim la copiii noștri, copiii noștri trebuie să aibă un sistem de învățământ performant și bun. Dar un asemenea sistem nu poate să existe fără dascăli de calitate. Sunt cadru didactic și cunosc foarte bine provocările, preocupările și dificultățile financiare cu care se confruntă cadrele didactice. De aceea, îmi doresc ca noua lege aprobată de Parlamentul României să fie o continuare coerentă a reformei din învățământ promovată de Guvernul Victor Ponta, al cărei scop principal rămâne acela de a oferi copiilor României un viitor mai bun și de a reda dascălilor respectul pe care îl datorăm pentru ceea ce suntem noi astăzi, fiecare.

Natalia-Elena Intotero, deputat PSD, județul Hunedoara.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulțumim și noi.

 
Video in format Flash/IOS Virgil Guran - declarație politică: Despre puterea de a ierta;

Domnule deputat Virgil Guran, aveți cuvântul.

Urmează domnul deputat Laurențiu Nistor.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Virgil Guran:

Mulțumesc.

Declarație politică "Despre puterea de a ierta".

Observăm că mass-media, în ultimele zile, a relatat pe larg despre moartea domnului Vadim Tudor, multe amănunte, unele picante, așa cum a fost și viața Domniei Sale.

Am urmărit anumite aspecte și am rămas dezamăgit de unele lucruri. În primul rând, de hotărârea Senatului de a nu-i permite să fie depus aici. Și mă întreb un lucru, am văzut motivația: care sunt trăsăturile morale, care este standardul pe care trebuie să-l îndeplinească un parlamentar pentru a i se permite, după moarte, să fie depus acolo unde și-a desfășurat activitatea?

Am văzut oameni care motivau că nu are probitatea morală. Departe de mine de a-i face osanale lui Vadim Tudor sau statui și așa mai departe, dar cred că trebuie un spirit de dreptate să existe. Și am văzut oameni care motivau că nu are probitatea morală, dar, de fapt, ei - unii dintre ei - sunt plini de dosare, au mari probleme cu justiția, chiar au coordonat unele acțiuni care au dus la pierderea de sume importante din bugetul național.

Când vom ajunge să judecăm cu o măsură normală lucrurile? Când vom ajunge să știm să iertăm?

L-am văzut pe fostul Președinte Traian Băsescu efectiv bucurându-se de moartea unui om. Într-adevăr, au fost adversari politici, dar mă întreb: acest om chiar a făcut atâta rău în țară? Pentru că văd că, după ce a murit, familia a rămas fără bani, fără o situație materială.

Mă întreb: dintre cei care au ajuns la nivelul funcției pe care a avut-o Vadim Tudor, câți au probleme materiale? Majoritatea și-au rezolvat aceste probleme materiale și și le-au rezolvat datorită funcției pe care au avut-o, nu calităților de manager, calităților de om de afaceri.

Așa că ar trebui să medităm. Aceste răutăți nu sunt normale. Și cred eu că în fața morții toți suntem egali. Și trebuie să respectăm și să avem puterea să iertăm ceea ce s-a întâmplat.

Dumnezeu să-l odihnească!

Deputat Guran Virgil.

 
Video in format Flash/IOS Laurențiu Nistor - declarație politică: Ajutorul guvernamental trebuie să întâlnească o administrație locală eficientă;

Doamna Rodica Nassar:

Are cuvântul domnul deputat Laurențiu Nistor.

M-ați emoționat, domnule deputat Guran.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Laurențiu Nistor:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Ajutorul guvernamental trebuie să întâlnească o administrație locală eficientă".

Stimați colegi,

Hunedoara este un județ cu multe necazuri din punct de vedere economic și social. Iar municipiul Hunedoara nu este nici el o excepție. Cu toate acestea, unii parlamentari din opoziție mereu vin și critică, de la această tribună, că Guvernul Ponta dă bani pe criterii politice, iar realitatea este total diferită.

Iată câteva lucruri pe care vreau să le prezint în fața dumneavoastră, pe care Guvernul Ponta le-a făcut pentru municipiul Hunedoara, care este condus de un primar liberal:

  • de la Ministerul Dezvoltării au fost alocate 20,4 milioane de lei în perioada 2014-2015 pentru infrastructura stradală și pietonală a municipiului;
  • Ministerul Sănătății a alocat 2,3 milioane de lei în martie 2015 pentru modernizarea secțiilor de chirurgie și terapie intensivă de la Spitalul Municipal "Alexandru Simionescu";
  • tot de la Ministerul Sănătății, același Spital Municipal a primit 4,7 milioane de lei pentru modernizarea Ambulatoriului;
  • fonduri europene derulate prin Agenția de Dezvoltare Vest au fost destinate pentru ecologizare pe fosta platformă a Combinatului Siderurgic Hunedoara, pe o suprafață de circa 20 de hectare, suma totală a acesteia fiind de 62,3 milioane de lei;
  • Centrul social pentru persoane vârstnice a beneficiat de 3,6 milioane de lei;
  • reabilitarea și modernizarea drumului județean Pestiș-Hunedoara a primit de la Guvernul României 10 milioane de lei, dincolo de faptul că la Ministerul Dezvoltării mai este un proiect depus pentru apă și canalizare, fiind sprijinit respectiv cu 12,4 milioane de lei.

Un guvern poate ajuta oricât de mult, dar municipiul se va dezvolta și dacă are o administrație locală care își face datoria.

Mai sunt multe de făcut, dar cel mai important fapt este că nivelul de trai al românilor a crescut, acest lucru fiind rezultatul distribuirii corecte a creșterii economice în buzunarele cetățenilor, o dovadă că măsurile luate au fost cele bune și că politica Guvernului Ponta a îmbinat în mod armonios pragmatismul economic cu doctrina social-democrată.

Au trecut trei ani de mandat și rezultatele de până acum ne îndreptățesc să credem că soluția cea mai bună pentru România în acest moment este ca Guvernul actual să își ducă mandatul până la capăt. Guvernarea merge bine și este păcat să strici ceva care merge bine. Economia a mers foarte bine în acest an, la fel și salariile, pensiile, încasările la bugetul de stat.

Există toate premisele că la alegerile de anul viitor Partidul Social Democrat va putea rosti cu fermitate în fața alegătorilor: "Am făcut tot ce am promis!" și acest lucru va fi cel mai solid argument în orice discuție electorală sau neelectorală. Sunt de asemenea convins că Partidul Social Democrat va primi de la cetățeni un nou mandat de guvernare pentru următoarea perioadă.

Vă mulțumesc.

Laurențiu Nistor, deputat PSD, Hunedoara.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Tamara-Dorina Ciofu - declarație politică: Înființarea de noi posturi de asistenți medicali și mediatori sanitari comunitari la Botoșani, pentru creșterea accesului grupurilor vulnerabile de populație la serviciile de sănătate de bază;

Am să dau cuvântul în continuare doamnei deputat Tamara Ciofu.

Urmează domnul deputat Ovidiu Iane.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Distinse colege,

Distinși colegi,

Obiectul declarației: "Înființarea de noi posturi de asistenți medicali și mediatori sanitari comunitari la Botoșani, pentru creșterea accesului grupurilor vulnerabile de populație la serviciile de sănătate de bază".

În urma demersurilor realizate de parlamentarii PSD și cu sprijinul Ministerului Sănătății, s-a reușit în județul Botoșani să asigurăm accesul tuturor grupurilor vulnerabile de populație la servicii de sănătate de bază, dar să și angajăm în sistem peste 100 de absolvenți ai școlilor tehnice sanitare.

Proiect început în anul 2001, cu 18 asistente medicale și 7 mediatori sanitari, acum în județul Botoșani există o rețea de peste 90 de asistenți medicali comunitari și 18 mediatori sanitari care se vor ocupa de educarea și monitorizarea stării de sănătate a persoanelor vulnerabile de la nivel local.

În acest sens, o atenție specială va fi oferită evaluării și îngrijirii medicale a mamelor și copiilor prin controlul sănătății reproducerii și al tuberculozei multidrog-rezistente.

Astfel, fiecare dintre aceste comunități va beneficia de sprijinul unei echipe formate dintr-un mediator sanitar și un asistent medical comunitar care sunt angajați de către autoritatea locală și vor oferi servicii identificate în urma unei analize de bază a nevoilor sanitare ale zonei respective.

Având în vedere rețeaua de mediatori sanitari și asistenți medicali comunitari pe care am dezvoltat-o la Botoșani în ultimii trei ani, vă propun să facem demersuri comune la nivel legislativ și să colaborăm cu Ministerul Sănătății și cu celelalte autorități centrale pentru a defini cadrul legal care să permită accesul persoanelor vulnerabile și defavorizate la servicii de sănătate.

Un rezultat imediat al implicării acestor asistente comunitare în viața comunității a fost scăderea mortalității infantile de la 22 la mie, cât era în anul 2001, la 7 la mie, în prezent. În acest sens este importantă creșterea capacității autorităților locale de a aborda problemele de sănătate în comunitățile vulnerabile.

Mulțumim, de asemenea, Ministerului Sănătății pentru preluarea salarizării acestor asistenți comunitari. Printr-un ordin al Ministerului Sănătății din 2009, aceștia au fost trecuți direct autorităților locale, fără a se interesa nimeni dacă există sau nu bani în buget pentru a fi plătiți. Acum, această greșeală a fost reparată și proiectul poate continua.

Prin expertiza pe care o am, dragi colegi, vă stau la dispoziție pentru a promova împreună consolidarea capacității instituționale a autorităților locale, prin creșterea în continuare a rețelei de mediatori sanitari și asistenți medicali comunitari în toate județele din țară.

Vă mulțumesc.

Tamara Ciofu, Colegiul nr. 6, Botoșani.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS Ovidiu-Cristian Iane - declarație politică cu titlul Refugiat sau emigrant?;

Urmează domnul deputat Ovidiu Iane, urmat de domnul deputat Cosmin Necula.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Am să fac câteva considerații pe tema refugiaților, dar la nivel de ce se întâmplă în politica românească.

"Refugiat sau emigrant?"

Declarația politică de astăzi este o reacție necesară în vederea delimitărilor conceptuale dintre refugiat și emigrant.

Am constatat faptul că sunt mulți aceia care nu cunosc definițiile legale ale celor doi termeni mai sus menționați, însă, cu toate acestea, se lansează în dezbateri publice pentru a emite opinii populiste și fără fundament.

Acelor habarniști doresc să le explic astăzi faptul că emigrantul este persoana care decide să-și părăsească țara de bunăvoie, nefiind constrâns din motive ce-i încalcă drepturile, ci își dorește asigurarea unui trai mai bun, reîntregirea familială și alte situații ce nu sunt de natură a-i amenința viața.

Pe de altă parte, refugiatul este acela a cărui viață, siguranță și libertate îi sunt puse în pericol din cauza violenței generalizate, conflictelor interne armate, persecuției și altor lucruri. Aceștia sunt protejați de o legislație internațională pe care v-o recomand s-o citiți înainte să mai vorbiți despre acest subiect.

În aceeași ordine de idei, Convenția ONU privind statutul refugiaților, completată cu Protocolul din 1967 - la care și România este parte semnatară, dar de abia din anul 1991 - însumează principiile legale pentru definirea și protecția refugiaților, principii preluate și completate de către alte instrumente de drept internațional.

Alte instrumente de această natură sunt: Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați și Declarația Universală a Drepturilor Omului, prin care statele membre ONU au stabilit că este necesar să reacționeze ori de câte ori aceste drepturi sunt încălcate și pe care și România și le-a însușit.

Pe lângă reglementările internaționale, România se obligă a le respecta și pe cele de ordin intern cu privire la statutul refugiaților, precum Legea nr.122/2006, care stabilește regimul juridic al refugiaților, ce statuează la art. 23 alin. (1) faptul că refugiatul este persoana care, în urma unor temeri justificate de a fi persecutată pe motive de rasă, religie, naționalitate, apartenență la un grup social sau opinie politică, se găsește în afara țării sale de origine și nu poate sau din cauza acestor temeri nu dorește să revină în această țară.

La art. 29 se stipulează următoarele: în perioade de conflicte armate în care România nu este angajată, se poate acorda protecție umanitară temporară persoanelor care provin din zonele de conflict.

Ținând cont de faptul că toate aceste definiții și reglementări sunt deja expuse și explicate de legislația națională și internațională, consider că orice lamentare și negociere pe acest subiect nu sunt nimic mai mult decât o simplă bătaie cu pumnul în piept.

România și-a asumat responsabilitatea respectării acestor prevederi în momentul în care le-a semnat și a aderat la respectivele organisme internaționale.

Este oarecum ironic faptul că de când suntem în Uniunea Europeană am făcut pe țara membră cu capul plecat și căciula în mână, iar acum, când efectiv nu avem cum să refuzăm a acorda această protecție umanitară, s-a trezit mândria națională în noi.

Iohannis și opoziția pot specula chestiunea cu refugiații oricât, pentru că adevărul este că, dacă Uniunea ne impune o anumită cotă de refugiați, suntem obligați s-o acceptăm, dat fiind caracterul temporar și excepțional al acestei măsuri care transcende interesele economice și comerciale ale statului membru UE.

Stimați colegi, să primim refugiați de război este o obligație și nu un subiect de gargară!

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Cosmin Necula - declarație politică cu tema Noua politică europeană;

Are cuvântul domnul deputat Cosmin Necula, după care urmează doamna deputat Marioara Nistor.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Cosmin Necula:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația politică de astăzi se intitulează "Noua politică europeană".

Uniunea Europeană ne cere să respectăm înțelegerile și deciziile pe care și le asumă. E normal să susținem deciziile partenerilor noștri, e normal să respectăm înțelegerile tranșate în Parlamentul European. Ne-am asumat respectarea tuturor obligațiilor ce ne revin ca stat membru al acestei structuri multinaționale. Am acceptat să cedăm din suveranitate pentru un interes comun al tuturor celor care fac parte din această Uniune. Dar înainte de a mai accepta pe nemestecate vreo decizie, ar fi normal să beneficiem și de o serie de drepturi, să fim luați în serios și de cei care se prezintă, pe bună dreptate, modele demne de urmat ale Uniunii. Ne-am fi așteptat ca Uniunea Europeană să își țină în frâu decidenții politici care ne înfierează, punându-ne etichete.

Domnule prim-ministru al Franței Manuel Valls, domnule ministru de externe al Austriei Sebastian Kurtz, acum câteva luni vă era teamă și nu mai rezistați sub presiunea românilor care munceau cinstit în țările dumneavoastră. Vă pregăteați să le tăiați din drepturile sociale, desconsiderându-i față de propriii dumneavoastră cetățeni.

Cred că fără voia dumneavoastră ați început să aplicați principiile Uniunii Europene. Cred că fără voia dumneavoastră ajungeți în ipostaza în care să prezentați soluții pentru integrarea socială a cetățenilor extracomunitari în rândurile popoarelor pe care le reprezentați.

Cred că Uniunea Europeană a ajuns în situația în care să își regândească mecanismele, prioritățile, planurile de viitor și să găsească soluții juste și corecte în problema refugiaților, problemă generată de conflictele din Orient.

Pe de altă parte, dacă discutăm de eventuale coerciții împotriva statelor care nu sunt de acord cu această pseudosolidaritate clamată de a primi refugiați în cote tranșate pe hârtie și contabilicește, va trebui să avem în vedere câteva aspecte:

  1. Acești refugiați sunt oameni pe care nu poți să-i tratezi decât ca pe semenul tău. Problema primirii acestora nu se pune în termenii de izolare într-un țarc cu sârmă ghimpată și de a li se arunca mâncare peste gard. Oamenii aceștia trebuie cazați în condiții decente și corecte, trebuie să își găsească o slujbă, copiii lor trebuie să meargă la școală. Pentru a le oferi condiții corecte, pentru a putea respecta principiile europene pe care le clamăm cu atâta înverșunare, România și-a asumat un număr de refugiați cărora să le poată oferi decența și corectitudinea unei țări europene, iar acest lucru se poate întâmpla doar dacă apreciem corect și cu realism posibilitățile pe care le avem, în așa fel încât să nu scădem cu nimic din condițiile pe care trebuie să le oferim acestor oameni.
  2. Nu putem să nu observăm că România nu a fost admisă în grupul țărilor Schengen, chipurile, nu putem asigura siguranța frontierelor și siguranța internă. Dar observ că România este ținută să respecte și să susțină problemele țărilor în special din grupul Schengen, fără a mai face vreo distincție între drepturi și obligații. Mai mult decât atât, observ că în graba pe care Comisia Europeană o afișează față de primirea noastră cu brațele deschise în grupul acestor țări elitiste, nu se mai regăsește nimic din temerile pe care le reprezentau frontierele României până în momentul de față.
  3. Să ameninți cu sancțiuni, să spui că trebuie înfierată o țară care îți spune că nu are cum să susțină cote impuse, când explici că este vorba de oameni și nu de statistici pe care niște funcționari bruxellezi le tranșează fără o gândire umanistă este cel puțin o reacție proastă în raport cu tot ceea ce reprezintă raționamentele de existență ale principiilor europene. Să nu tragi de urechi pe cel care face garduri de sârmă ghimpată în jurul oamenilor și să-l ameninți pe cel care se comportă rațional și îți prezintă principiile pe care tu le-ai inventat, înseamnă că Uniunea Europeana este într-un moment în care trebuie să-și pună problema justificării propriei existențe.
  4. În momentul de față, persistând în acțiunile care nu au legătură cu un comportament european, ci mai degrabă cu un mix între exaltarea lui Hugo Chavez și kaghebismul lui Vladimir Putin, guvernul maghiar ridică garduri de sârmă ghimpată și își pune tancurile la graniță. Aruncă cu venin în dreapta și în stânga, în numele luptei antiteroriste, îi înjură pe cei care le explică că au serioase deviații de la un comportament democratic, nu doar de la cel specific european. Poate că ar fi momentul ca domnii sau doamnele care conduc destinele Uniunii Europene să schițeze măcar o ridicare de sprânceană la comportamentul deviant al grupării Viktor Orban. Poate că să iei o poziție, în sensul denunțării politicii Guvernului maghiar, ar fi un gest de normalitate europeană.

Este clar că în momentul de față România se află la o răscruce de drumuri. Trebuie să decidem dacă vom flutura un steag european și concomitent să izolăm cu sârmă ghimpată refugiații, așa cum fac vecinii noștri, sau să ne comportăm cu adevărat pe baza principiilor Uniunii Europene, primind oamenii în condiții decente și oferind o viață normală acestora, dar cu respectarea dreptului de a ne decide singuri și în mod realist cu privire la numărul de refugiați pe care poate să-i găzduiască țara noastră.

Uniunea Europeană va trebui să iasă din birourile funcționarilor de la Bruxelles, din hârtiile contabililor nemți și va trebui să își regândească drumul și legăturile interstatale, înțelegând că politica internațională nu se face doar cu capul în nisip și în siajul celor care se luptă pentru supremație, ciugulind din deciziile acestora, fără discriminare și mai ales fără a avea opinii.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi.

 
Video in format Flash/IOS Marioara Nistor - declarație politică cu tema: Votul prin corespondență, un angajament al politicienilor față de românii din străinătate;

O s-o ascultăm în continuare pe doamna deputat Marioara Nistor.

Urmează doamna deputat Ana Birchall.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Marioara Nistor:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea de astăzi se intitulează: "Votul prin corespondență, un angajament al politicienilor față de românii din străinătate".

Stimate colege,

Stimați colegi,

În declarația de astăzi voi aborda un subiect aflat pe agenda tuturor formațiunilor politice în aceste zile, și anume votul prin corespondență.

În prima parte a acestui an, partidele parlamentare și-au exprimat susținerea față de acest proiect de lege în cadrul consultărilor de la Palatul Cotroceni. Este o responsabilitate a noastră, a parlamentarilor, de a pune la dispoziția românilor aflați în străinătate un proces de vot care să le asigure exprimarea opțiunilor de vot, într-un cadru modern, sigur și eficient.

Proiectul votului prin corespondență este în această sesiune parlamentară unul dintre principalele obiective ale majorității parlamentare și al UNPR. Redactarea și adoptarea unei legi a votului prin corespondență înseamnă, mai presus de orice, respectarea unui angajament pe care clasa politică l-a luat în fața românilor din diaspora.

Dezbaterea în privința proiectului votului prin corespondență va trebui să fie una atentă și responsabilă, în așa fel încât să fie identificată cea mai bună formulă pentru ca cetățenii români din străinătate să nu mai întâmpine dificultăți în a-și exprima votul. Doar prin formularea unui set clar de principii de la care să se plece în elaborarea legii se poate purta o dezbatere cu adevărat constructivă, care să aibă cele mai bune rezultate.

De asemenea, un aspect care va trebui avut în vedere este cel referitor la siguranța acestui tip de vot, deoarece un sistem prin corespondență implică unele vulnerabilități care pot afecta procesul de votare, uneori ducând chiar la fraudare. Trebuie să învățăm din experiența altor state și să găsim cele mai bune soluții pentru ca aceste inconveniente să fie evitate.

Dincolo însă de aceste dezbateri este nevoie ca proiectul Legii votului prin corespondență să fie adoptat cât mai rapid, pentru a permite intrarea acestuia în vigoare până la alegerile parlamentare de anul viitor.

Eu cred că votul pentru românii din străinătate trebuie să fie unul cât mai accesibil, nu unul restrictiv. Trebuie să găsim o modalitate simplă, eficientă, care să permită unui număr cât mai mare de români accesul neîngrădit la votul care va avea loc la anul. Sprijinul acordat de Autoritatea Electorală Permanentă, care lucrează în acest moment la elaborarea unor propuneri, va ajuta la concretizarea unui proiect care să fie funcțional.

Am convingerea că în cel mai scurt timp Comisia de Cod electoral va adopta un proiect al votului prin corespondență, fiind un angajament pe care partidele și l-au luat. Ar fi nedemn pentru noi, ca parlamentari, să nu ajungem la o concluzie cât mai rapid, după ce am căzut de acord pe acest subiect. În acest caz vorbim de un proiect ce trece de barierele politice, el neținând cont de coloratura politică sau de interesele unui partid sau ale altuia - votul prin corespondență este unul pentru milioanele de români aflați în străinătate.

Pentru UNPR, întărirea legăturilor cu românii din străinătate reprezintă un element esențial pentru renașterea națională, constituind unul dintre cei cinci piloni fundamentali ai programului prin care UNPR propune siguranță și prosperitate pentru România.

UNPR va continua să sprijine acele proiecte legislative importante pentru statul român și pentru cetățenii săi. Modernizarea sistemului de vot reprezintă un mod prin care putem asigura o mai bună reprezentativitate a românilor în forurile de conducere ale statului. Cetățenii români din diaspora sunt parte a națiunii române și au dreptul să ia parte, prin votul lor, la alegerea celor ce vor hotărî destinul României.

Vă mulțumesc.

Marioara Nistor, deputat UNPR, Colegiul nr. 9, Brăila.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS Ana Birchall - declarație politică despre obiectivul fundamental pentru clasa politică - recâștigarea încrederii românilor;

Doamna deputat Ana Birchall are cuvântul.

Urmează domnul deputat Gheorghe Dragomir.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Ana Birchall:

Mulțumesc mult, doamnă președinte.

În declarația politică de astăzi vreau să vă vorbesc despre ceea ce eu consider a fi un obiectiv fundamental pentru clasa politică, și anume recâștigarea încrederii românilor.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Acum 25 de ani, asemenea multor tineri de atunci, din timpul Revoluției, și eu am avut la rândul meu mari speranțe și așteptări față de cum va fi și cum va arăta România peste ani. Mi-am imaginat atunci că meritocrația, cinstea, corectitudinea, hărnicia și toate valorile tradiționale ale românilor vor fi cărămizile importante cu care să ridicăm fundația unei noi Românii, România de azi și România de mâine. Așteptările rămân vii și sper, în continuare, că acele vise vor deveni realitate într-un viitor nu prea îndepărtat. Dincolo de progresele notabile înregistrate în toți acești ani, cred că avem în continuare multe lucruri de făcut.

Societatea noastră parcă nu a fost niciodată atât de divizată, iar sentimentul de neîncredere nu a fost niciodată atât de pregnant. Iar acea fundație pe care ne-am dorit-o cu toții imediat după 1989, din nefericire, a fost axată pe nonvalori, și nu pe adevăratele valori. Ne-am confruntat de mult prea multe ori în politica noastră cu situația unor conflicte artificiale sau a unor proiecte năruite din cauza unor interese mărunte, cu oameni politici care ar fi trebuit să se comporte ca oameni de stat, dar care s-au dovedit prea mici pentru funcția pe care o dețineau.

Poate că acest sentiment de neîncredere este cauzat și de faptul că de mult prea multe ori clasa politică i-a dezamăgit pe alegători - acesta este adevărul -, iar acum miza, însă, nu trebuie să fie aceea de a identifica vinovați, așa cum s-a întâmplat în trecut. Trebuie să recunoaștem și să îndreptăm greșelile pe care le-am făcut, pentru că doar astfel ne putem asigura că ele nu vor mai fi niciodată repetate. Tocmai de aceea, avem nevoie să punem cu toții umărul, indiferent de poziția în care ne aflăm, pentru a reveni la acea scară de valori prin care să construim România prezentului și România de mâine. Iar noi, parlamentarii, trebuie să depunem toate eforturile pentru ca Legislativul să redevină acea instituție care să merite cu adevărat respectul și încrederea românilor.

Pe bună dreptate există o neîncredere față de clasa politică în general, dar deficitul de imagine la adresa Parlamentului nu ar trebui să se repercuteze asupra tuturor reprezentanților săi, pentru că foarte mulți dintre colegii mei, foarte multe colege de-ale mele dau dovadă de seriozitate și profesionalism în activitatea pe care o desfășoară zi de zi și în acest for al României. Imaginea deteriorată a forului legislativ este de multe ori rezultatul mediatizării unor cazuri izolate de parlamentari care nu se ridică la înălțimea demnității publice cu care au fost învestiți de către alegători.

Dar eu aș vrea să vă spun că un exemplu potrivit care arată că în politică sunt și oameni responsabili, care își respectă promisiunile, este reprezentat de realizările guvernării noastre, împreună cu aliații noștri. Am reușit în cei peste trei ani să ne respectăm angajamentele pe care ni le-am asumat în fața românilor și, cu titlu de exemplu, vă spun că au fost redate drepturile bugetarilor, iar salariile medicilor și ale cadrelor didactice au fost și vor continua să fie mărite, pensiile tăiate de fosta guvernare au fost reîntregite și indexate anual cu rata inflației, gradul de absorbție a fondurilor europene este tot mai bun, iar creșterea economică începe să fie simțită tot mai pregnant în buzunarele românilor. Faptele vorbesc de la sine și aceasta este singura rețetă pentru recâștigarea încrederii.

Pentru a reuși să schimbăm în bine imaginea Parlamentului, instituția care și-a "câștigat" renumele de cenușăreasă a instituțiilor din România, cred că este nevoie ca fiecare dintre noi să-și respecte promisiunile și să lucreze pentru cei pe care îi reprezintă.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Apelul meu către dumneavoastră este simplu. Cred că prin exemplul personal fiecare dintre noi, acolo unde suntem, trebuie să ne străduim să arătăm tuturor că Parlamentul nu merită să mai fie oaia neagră a instituțiilor din România, că putem schimba în bine imaginea și a acestui for. N-am nicio îndoială că, prin pași mărunți, dar siguri, fiecare dintre noi, prin munca noastră de zi cu zi, în baza mandatului și încrederii acordate de români putem transforma Parlamentul în instituția pe care românii o așteaptă.

Și eu vă rog ca împreună să înlăturăm dictatura nonvalorilor, care sufocă societatea românească de mult prea multă vreme.

Vă mulțumesc.

Ana Birchall, deputat Colegiul nr. 5, Vaslui.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS Gheorghe Dragomir - declarație politică intitulată Lipsa de responsabilitate, etică și profesionalism - viziunea PSD în educație;

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Gheorghe Dragomir.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Gheorghe Dragomir:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Lipsa de responsabilitate, etică și profesionalism - viziunea PSD în educație".

Cu bucurii, emoții și speranțe, peste trei milioane de elevi au pășit, luni, în sălile de clasă ale școlilor din întreaga țară, pentru un nou an școlar a cărui structură a fost modificată cu doar patru zile înainte de startul cursurilor.

În timp ce majoritatea țărilor Uniunii Europene au un sistem bine pus la punct și implementat de mulți ani, în România sistemul de învățământ este într-o continuă schimbare. În ultimii 20 de ani, fiecare guvernare și ministru au venit cu idei noi, numite pompos "reformă", metode care nu s-au potrivit sistemului românesc. Rezultatul? Copiii par tot mai puțin interesați de educație, iar rezultatele la examenele naționale sunt din ce în ce mai proaste.

Paradoxal, dacă privim rezultatele elevilor români la olimpiade și concursuri internaționale, destul de rar se întâmplă ca România să nu ocupe primele locuri. Situația este neschimbată de mai mulți ani, inclusiv din perioada când Traian Băsescu vorbea despre "tâmpiții" scoși pe bandă rulantă de școala românească. Din păcate, olimpicii sunt prea puțini, iar performanța nu se judecă numai în funcție de numărul de medalii obținute la olimpiadele internaționale. Sunt extrem de valoroase acestea, însă nu sunt rezultatul sistemului de educație, ci rezultatul muncii elevilor, a profesorilor dedicați și a părinților. Performanța se referă și la procentul tinerilor școlarizați, dar și la procentul celor care își găsesc un loc de muncă după absolvirea școlii. De ce oare Ministerul Învățământului nu reușește să vadă că se învârte într-un cerc vicios, că soluțiile pe care le găsește nu sunt bune și că este nevoie de o schimbare adaptată vremurilor actuale?

Prioritățile sistemului educațional ar trebui să se centreze pe elevi, pe calitatea actului didactic, pe programe care să răspundă cerințelor societății, pieței muncii și exigențelor internaționale, pe manualele elevilor la început de an școlar și finanțarea corectă a școlii, pe respectarea dreptului constituțional la educație. Spun acest lucru, în condițiile în care Institutul Național de Statistică arată că în România există în prezent 500.000 de absolvenți liceu care nu au reușit să obțină o diplomă de bacalaureat și pentru care nimeni nu și-a asumat vreo răspundere, pentru care nu s-a prezentat niciun program de profesionalizare sau de inserție pe piața muncii.

Aceasta este realitatea după trei ani de guvernare social-democrată. În viziunea PSD și a premierului Victor Ponta, educația a însemnat doar o lipsă acută de responsabilitate și preocupare pentru calitate, etică și profesionalism. Sunt trei ani în care școala românească a regresat. Sunt trei ani în care Legea educației a fost modificată de patru ori, fără să existe o direcție clară, iar la șefia Ministerului Educației s-au perindat nici mai mult, nici mai puțin de șase miniștri.

Gheorghe Dragomir, deputat PNL de Constanța.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Rodica Nassar - declarație politică cu subiectul 16 Septembrie - Ziua Internațională pentru Protecția Stratului de Ozon;

Cu permisiunea dumneavoastră am să susțin și eu astăzi o declarație politică. (Coboară la tribună.)

Declarația politică pe care o să o susțin astăzi se numește: "16 Septembrie - Ziua Internațională pentru Protecția Stratului de Ozon".

În anul 1974, Mario Molina și Sherwood Rowland au demonstrat că substanțele chimice denumite clorofluorocarburi, utilizate în calitate de agenți frigorifici și aerosoli, sunt transportate în stratosferă prin intermediul maselor de aer și pot avea acțiuni distrugătoare asupra stratului de ozon. Pentru aceste cercetări au obținut premiul Nobel pentru chimie în anul 1995.

După descoperirea găurii din stratul de ozon de deasupra Antarcticii, în anul 1985, guvernele a 120 de țări au înțeles că protejarea stratului de ozon este o urgență și au decis semnarea Protocolului de la Montreal, pentru a se angaja în lupta împotriva tuturor produselor care distrug stratul de ozon.

Astfel, cea de-a 49-a sesiune a Adunării Generale ONU, prin Rezoluția nr.49/114/1994 a proclamat ziua de 16 septembrie zi aniversară a Protocolului de la Montreal, adoptat la 16 septembrie 1987, ca Ziua Internațională pentru Protecția Stratului de Ozon.

Protocolul de la Montreal este recunoscut pe plan mondial drept cel mai eficient tratat multilateral asupra mediului, pus vreodată în aplicare, exemplu unic de colaborare și parteneriat internațional pentru a proteja patrimoniul comun al umanității și al comunității mondiale. Obligațiile asumate de părțile semnatare au fost: eliminarea producției și consumului de substanțe care afectează stratul de ozon, aplicarea celor mai bune tehnologii de îmbunătățire a reținerii, recuperării, reciclării și/sau distrugerii substanțelor cu impact negativ asupra stratului de ozon, promovarea unor alternative pentru înlocuirea acestor substanțele, cât și a produselor ce conțin substanțe distrugătoare stratului de ozon protector, aplicarea măsurilor de control asupra substanțelor responsabile de afectarea stratului de ozon și asupra produselor, la fabricarea cărora se folosesc aceste substanțe, precum și cooperarea în domeniul științific, juridic, economic și informațional.

Fenomenul epuizării stratului de ozon duce la scăderea eficacității sistemului imunitar, cu apariția infecțiilor, a cancerului de piele, a cataractei și a orbirii, cu apariția arsurilor grave în zonele expuse la soare, reducerea culturilor și, implicit, a cantității de hrană, distrugerea vieții marine prin afectarea planctonului, distrugerea plantelor și animalelor microscopice care trăiesc în suspensie aproape de suprafața apei și cu care se hrănesc animalele marine, precum și la degradarea unui număr impunător de materiale plastice utilizate în construcții, în industria vopselurilor sau în ambalare.

În ultimii ani, lupta împotriva distrugerii stratului de ozon a făcut progrese importante. Dacă în 1987 erau doar 24 de țări semnatare ale protocolului, astăzi numărul lor se ridică la 197, în condițiile în care amenințările asupra mediului înconjurător depășesc orice frontieră.

Efortul umanității pentru refacerea stratului de ozon este exemplul fascinant de acțiune comună împotriva dezastrelor, arătând cum poate fiecare individ de pe planetă să contribuie la bunăstarea omenirii și a mediului.

Exprimând aspirațiile cetățenilor de a se bucura de un mediu sănătos, adresez un apel tuturor factorilor de decizie, specialiștilor, cât și întregii populații să-și concentreze eforturile și să colaboreze, pentru ca împreună, să asigurăm aplicarea măsurilor de prevenire și stopare a degradării stratului de ozon, în scopul asigurării sănătății generațiilor prezente și viitoare.

Mulțumesc foarte mult.

Rodica Nassar, deputat de București. (Revine la prezidiu.)

Video in format Flash/IOS Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică privind Personalul din sectorul de apărare națională, între incoerența și bâlbâiala politică a guvernării PSD.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Mugurel Cozmanciuc.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Mulțumesc.

Declarația politică de astăzi privește personalul din sectorul de apărare națională, care în momentul de față putem considera că este între incoerența și bâlbâiala politică a guvernării PSD.

Stimați colegi,

Armata este instituția executivă care se bucură de gradul cel mai ridicat de credibilitate în rândul cetățenilor. Aceste date sunt confirmate de sondajele de opinie (76%, conform INSCOP Research). Prin dăruire, curaj și onoare, Armata Română a dovedit profesionalism atât la nivel intern, cât și la nivelul NATO, prin misiunile la care a luat parte, dar și prin calitatea de partener de încredere pe care a dovedit-o.

Pe fondul recesiunii economice, în anul 2010, prin prevederile Legii nr. 118/2010 privind măsurile necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, valorile financiare ale normelor de hrană și de echipament au fost diminuate cu 25%. Au urmat mai multe demersuri legislative pentru revenirea la valorile financiare ale normelor de hrană și de echipament dinaintea intrării în vigoare a legii puțin mai sus menționate, însă fără a se ajunge la nivelul precedent.

Potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, precum și potrivit Ordonanței Guvernului nr.51/1994 privind drepturile de echipament și materiale de resortul echipamentului, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare, ordine publică și siguranță națională, valorile normelor de hrană și de echipament se actualizează periodic, în funcție de indicii prețurilor de consum publicați de către Institutul Național de Statistică.

În luna iunie a acestui an, printr-un comunicat, Guvernul a precizat că "a stabilit cadrul legal care va permite actualizarea cu rata inflației a valorilor normelor de hrană și de echipament pentru personalul din sectorul de apărare, ordine publică și siguranță națională, la nivelul anului 2015", reglementări cu intrare în vigoare de la 1 iulie 2015. În acest sens, față de cei 24 lei/zi alocați pentru hrană, angajații primesc în plus 3 lei pe zi.

La scurt timp, însă, aceiași oficiali au revenit asupra deciziei de majorare a rației de hrană, determinând angajații din domeniul apărării să returneze o parte din banii primiți până la acel moment, explicația fiind reducerea TVA-ului la alimente.

La data de 2 septembrie, Ministerul Afacerilor Interne, printr-un comunicat, a anunțat că norma de hrană destinată militarilor va crește din nou, începând cu luna octombrie a acestui an, la 32 de lei pe zi.

Consider că trebuie să avem o datorie instituțională și de ordin axiologic pentru Armata Română, pentru valorile ei și mai ales pentru statutul de garant al democrației. Bâlbâiala politică din coaliția de guvernare privind valoarea normei de hrană destinată militarilor este mai mult decât nepotrivită, este o atingere a onoarei acestei instituții.

Fie că vorbim de perioada modernă, fie că vorbim de cea contemporană, prin prezența militară continuă a României în operațiunile militare desfășurate de ONU, OSCE, Uniunea Europeană sau NATO în diferite teatre de operațiune, au fost rotiți zeci de mii de militari, iar rolul armatei este de necontestat în istoria statului nostru.

Aspectele care țin de managementul național în domeniul apărării au consecințe directe asupra performanțelor noastre, dar și asupra securității naționale. Să nu uităm aceste lucruri, pentru că nu sunt doar simple greșeli și nu trebuie să le tratăm ca simple greșeli.

A guverna nu înseamnă doar sarcini în guvern, înseamnă și responsabilitate.

Fac apel la Guvernul Ponta să-și îndeplinească principalul său rol în a asigura funcționarea echilibrată și dezvoltarea sectorului de apărare, ordine publică și siguranță națională și, nu în ultimul rând, pentru a găsi soluții și pentru a trece de la deficiență la eficiență.

Vă mulțumesc.

V-a vorbit deputatul Mugur Cozmanciuc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim, domnule deputat.

Și acum permiteți-mi să declar închisă ședința noastră de plen de astăzi.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 10,00.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 21 noiembrie 2019, 11:28
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro