Plen
Ședința Camerei Deputaților din 24 septembrie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.162/30-09-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 24-09-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 24 septembrie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

     

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Dan-Ștefan Motreanu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Bună dimineața!

Deschid ședința de astăzi, 24 septembrie 2015, ședință dedicată declarațiilor politice. Săptămâna aceasta vom începe cu reprezentanții puterii.

 
Video in format Flash/IOS Laurențiu Nistor - declarație politică intitulată Istoria, România și minerii;

Am să-l invit la microfon pe domnul deputat Laurențiu Nistor. Se pregătește domnul deputat Anton Doboș.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Laurențiu Nistor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, dumneavoastră și tuturor colegilor.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Istoria, România și minerii".

Stimați colegi,

În ziua de 25 septembrie 2015 se împlinesc 24 de ani de la "Mineriada" care a înlăturat Guvernul român.

Putem privi acum fără emoție evenimentele de atunci. Putem constata că mișcarea socială a fost urmarea grevei generale, iar solicitările minerilor erau doar de ordin economic.

Acum este limpede că motivele pentru care minerii au coborât până la urmă în Gara de Nord au fost indiferența autorităților de atunci și incapacitatea lor de a purta un dialog cu partenerul social. Să ne reamintim cu toții că ministrul de atunci al finanțelor și economiei, din acea vreme, a recunoscut ulterior că știa de situația din Valea Jiului și că cererile din 1991 ale minerilor erau justificate, deoarece o duceau foarte prost și ei erau interesați doar de propria lor bunăstare.

Desigur că părerile despre demiterea sau demisia Guvernului român sunt împărțite. Unii cred că România era deja o țară fără guvern în momentul în care minerii au ajuns la București, alții susțin că lămpașii au avut puterea de decizie în acel moment.

Să ne reamintim, dragi colegi, că înainte de 1989, în România, sectorul minier dădea locuri de muncă direct și indirect pentru mai mult de un milion de oameni. În cele 14 regiuni miniere din țară, peste 150 de localități depindeau de mineri și de activitatea extractivă.

Au trecut 24 de ani și ne aflăm într-o fază foarte avansată de închidere a minelor. În județul Hunedoara mai avem în prezent circa 6.800 de mineri față de circa 48.000, câți erau în 1989. Și soarta fiecărui om nu ne poate fi indiferentă. Dispariția acestor locuri de muncă ar face practic imposibilă viața în Valea Jiului.

Ca parlamentar care reprezint județul Hunedoara, ca om, sunt convins că obiectivul cel mai important pentru oamenii din Valea Jiului este păstrarea locurilor de muncă și sunt doar două direcții principale de acțiune: prima este susținerea mineritului în această zonă pe termen scurt și mediu și modernizarea capacităților de producție existente.

În acest context, noua strategie economică a României ar trebui să acorde cărbunelui locul important pe care îl merită pentru menținerea în echilibru a sistemului energetic național, iar independența energetică a țării nu poate fi completă astăzi decât dacă huila va fi declarată resursă strategică.

Cea de-a doua este constituirea unei entități formate din toți factorii locali județeni, dar și din Guvern, care să găsească soluții pentru crearea de noi locuri de muncă în sectoare alternative.

Considerăm că doar în acest parteneriat care să includă factori de decizie politică, administrativă, economică și din societatea civilă, problemele economice și sociale din Valea Jiului vor primi cea mai bună rezolvare și viitorul va fi mai bun.

Vă mulțumesc.

Cu stimă, deputat Laurențiu Nistor, PSD Hunedoara.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

V-ați încadrat și în cele 3 minute.

 
Video in format Flash/IOS Anton Doboș - declarație politică: Dați o ultimă șansă de a începe Spitalul Regional de Urgență Iași în acest mandat;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Anton Doboș. Se pregătește doamna deputat Violeta Tudorie.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Anton Doboș:

Declarația politică intitulată: "Dați o ultimă șansă de a începe Spitalul Regional de Urgență Iași în acest mandat".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Când am fost ales, în 2012, în Parlament, formațiunea pentru care am candidat a făcut o serie de zece promisiuni ieșenilor, sub denumirea: "Manifestul pentru Iași".

Chiar dacă formațiunea nu mai există și chiar dacă nu mai fac parte din guvernare, am considerat întotdeauna că promisiunile din acest manifest sunt prioritare pentru activitatea mea.

Au fost trei mari proiecte promise pentru Iași: aeroportul, autostrada și spitalul regional.

Din păcate, până acum, nu s-a realizat decât aeroportul, instituțiile responsabile pentru acest succes fiind conduse de liberali. În rest, nimic pentru Iași! Nu vreau ca la anul, când vom trage linie, să mă ascund în spatele faptului că am fost trei ani în opoziție. Dimpotrivă, aș vrea să laud Guvernul care a realizat marile proiecte ale Iașiului.

Autostrada a fost îngropată de Guvernul PSD, fiind trimisă undeva în josul listei de priorități. Am încercat din răsputeri să pornim proiectul autostrăzii. Toate luările de cuvânt, interpelările, întrebările, declarațiile politice sau amendamentele propuse de mine în Parlament nu au fost susținute și de colegii de la guvernare, din PSD.

Spitalul Regional este un proiect de care, de asemenea, nu se aude nimic. Îmi propun ca în perioada ce urmează să conving cât mai mulți colegi parlamentari, indiferent de partid, să punem presiune pe Guvern să pornească acest proiect vital pentru Iași. Este important pentru pacienții ieșeni, pentru cei din toată Moldova, dar este esențial și pentru a păstra și a aduce medici buni în țară, care să poată lucra în condiții civilizate.

Ministrul sănătății a spus că dorește să construiască acest proiect cu fonduri europene, dar până la depunerea dosarului s-au întâmplat o serie de lucruri negative. Deocamdată, lucrurile nu se mișcă în această direcție. Fostul primar Nichita s-a lăudat cu cinci amplasamente publice, iar interimarul Chirica a uitat complet de acest proiect.

Pentru început, am intrat în grevă japoneză. De aceea port această banderolă cu însemnele Spitalului Regional și susțin, în fața dumneavoastră și în mass-media, importanța demarării proiectului. Voi face tot ce este posibil pentru ca în bugetul pe anul viitor să fie incluse cheltuielile necesare construirii spitalului, indiferent de forma finală a finanțării.

Stimați colegi,

Contez pe sprijinul dumneavoastră pentru realizarea acestui proiect. Deja, peste 100 de colegi au semnat această inițiativă și țin să le mulțumesc. Sunt convins că, astfel, Guvernul, indiferent care va fi în următoarea perioadă, va ține cont de demersul nostru.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Deputat Anton Doboș, de Iași.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Video in format Flash/IOS Natalia-Elena Intotero - declarație politică cu titlul Moțiunea opoziției nu poate fi mai presus de stabilitatea României;

O invit la microfon pe doamna deputat Natalia Intotero. Se pregătește domnul deputat Grigore Crăciunescu.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează: "Moțiunea opoziției nu poate fi mai presus de stabilitatea României".

Stimați colegi,

Înțeleg retorica moțiunii de cenzură depusă de opoziție împotriva acestui Guvern, dar nu pot fi de acord cu ea. Menținerea PSD la guvernare nu este un scop în sine. PSD este la guvernare ca rezultat al alegerilor generale din anul 2012 și până acum nu și-a dezamăgit alegătorii și nici nu a fugit de responsabilități, dimpotrivă. Performanțele acestui Guvern îl atestă ca fiind unul dintre cele mai eficace după decembrie 1989 și îl recomandă printr-un pragmatism politic de excepție, îmbinat armonios cu o aplecare către reparații sociale.

Acest Guvern și-a îndeplinit deja în proporție de 80% promisiunile făcute în campania electorală, ceea ce reprezintă o situație fără precedent până acum.

Este de asemenea fără precedent, în ultimii 25 de ani, ca trei luni la rând - iunie, iulie și august - inflația să atingă valori negative și prețurile bunurilor de consum să scadă în continuare.

Cine sunt beneficiarii acestor măsuri? Toți românii.

Economia României este mai stabilă ca oricând și crește continuu. Comisia Națională de Prognoză a revizuit în creștere proiecția privind avansul produsului intern brut pentru acest an, de la 3,3% la 3,4%. Comisia Națională de Prognoză a revizuit, de asemenea, în urcare cu 0,7% prognoza privind avansul economiei în 2016, PIB urmând să crească cu 4,1%.

Cine sunt beneficiarii acestor tendințe? Toți românii.

Investițiile străine directe în România au crescut în primul semestru cu 39%, circa 1,66 miliarde de euro, după ce, în iunie, investitorii au plasat 370 de milioane de euro pe piața locală, fiind al doilea cel mai ridicat nivel, după cel din luna martie, când au atins 476 de milioane de euro.

Cine beneficiază de crearea locurilor de muncă noi? Toți românii.

Și sunt convinsă că, dincolo de orice discurs politic, oamenii nu pot fi păcăliți cu vorbe, iar aceștia au simțit că viața lor este mai bună și redresarea economică a ajuns cumva și în buzunarele românilor.

Vă asigur că nu confund România cu partidul, dar nici nu confund România cu opoziția. Acest Guvern este un guvern bun și trebuie să-și ducă până la capăt mandatul. Este cea mai logică soluție politică a momentului.

Sunt convinsă că suntem cu toții conștienți de ce consecințe grave ar avea o schimbare la Palatul Victoria. Ea ar cauza în primul rând blocaje economice și administrative la nivel național și ar aduce, fără îndoială, o perioadă de stagnare și de derută generală.

De aceea consider că actualul Guvern trebuie să continue să guverneze, nu în beneficiul lui, sau al Partidului Social Democrat, sau al coaliției de guvernare, ci în beneficiul alegătorilor, nu doar al celor care au crezut în această echipă atunci când și-au dat votul, ci în folosul tuturor românilor.

Vă mulțumesc.

Natalia-Elena Intotero, deputat, județul Hunedoara.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Video in format Flash/IOS Grigore Crăciunescu - declarație politică cu tema Societatea Română de Televiziune trebuie readusă din serviciul politic în serviciul interesului public;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Grigore Crăciunescu. Se pregătește domnul deputat Ovidiu Iane.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Grigore Crăciunescu:

Bună dimineața, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Societatea Română de Televiziune trebuie readusă din serviciul politic în serviciul interesului public".

Săptămâna trecută, s-a convocat o ședință a Comisiilor de cultură ale celor două Camere, unde s-a dat un vot negativ pe raportul de activitate al Societății Române de Televiziune pe anul 2014, iar ieri s-a votat în plenul comun Senat - Camera Deputaților înlocuirea conducerii Societății Române de Televiziune și s-a numit prin vot un nou director interimar.

Interesul public, pluralismul ideilor și opiniilor și practica responsabilă a jurnalismului sunt principalele valori pe care trebuie să le aibă o televiziune publică.

Constatăm că de fiecare dată când se schimbă guvernarea, dacă se schimbă majoritatea parlamentară, sau dacă președintele director general al Televiziunii Române nu mai răspunde la comenzi politice, asistăm la schimbarea lui. Acest lucru se face sub aparența unei legalități, prin votul dat pe raportul de activitate a Consiliului de administrație a Societății Române de Televiziune, iar majoritatea parlamentară hotărăște.

Este important pentru cei aflați la putere să aibă la conducerea TVR-ului un om care să le servească interesele, lucru firesc, întrucât Televiziunea Română acoperă 93% din teritoriu și 97% din populația României.

Este necesară modificarea legii care reglementează funcționarea Societății Române de Televiziune, respectiv a Consiliului de administrație, prin introducerea în lege a unui mandat de 3-5 ani, decalat de mandatul instituțiilor politice, pe o perioadă care nu s-ar suprapune cu ciclurile electorale; legea să prevadă ca un vot negativ pe un raport de activitate al Consiliului de administrație să nu ducă la demiterea conducerii; introducerea, prin lege, a unor criterii clare și precise, profesionale și de probitate pentru selectarea și desemnarea prin votul Parlamentului, a membrilor Consiliului de administrație. Cea mai importantă modificare a legii ar fi schimbarea componenței Consiliului de administrație, prin cooptarea unor persoane din societatea civilă, astfel încât influența politică în conducerea Societății Române de Televiziune să fie cât mai mică.

În acest moment, conducerea Societății Române de Televiziune este numită politic, în funcție de ponderea partidelor în Parlament și aceasta duce la situațiile care se întâmplă astăzi. De asemenea, este necesară separarea funcției de președinte al Societății Române de Televiziune de cea de director general care trebuie să fie manager, numit în urma unui concurs.

Societatea Română de Televiziune este susținută din bani publici. De aceea, trebuie să fie respectată de partidele politice. Avem nevoie de o televiziune publică puternică, independentă, în afara oricărui joc politic și în afara oricăror imixtiuni politice.

Vă mulțumesc.

Deputat de Iași, Grigore Crăciunescu.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Ovidiu-Cristian Iane - declarație politică despre Calea președintelui - ignoră problema până când dispare;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ovidiu Iane. Se pregătește domnul deputat Aurelian Mihai.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

M-am gândit să fac o declarație intitulată "Calea președintelui - ignoră problema până când dispare".

Este de notorietate faptul că actualul președinte al României este un actor politic vizibil și implicat: ține discursuri în Parlament, apare la televizor, oferă interviuri diferitelor publicații, emite opinii ori de câte ori se ivește ocazia.

În această perioadă, însă, în care Europa se confruntă cu provocarea de a găsi soluții cât mai eficiente pentru gestionarea valurilor de refugiați și imigranți care sosesc pe teritoriul țărilor membre, domnul Klaus Iohannis și-a reiterat cu vehemență poziția, adică aceea de a nu accepta cotele obligatorii impuse de Comisia Europeană. Și atât.

În politica românească ne-am obișnuit să primim răspunsuri evazive, jumătăți de răspunsuri sau răspunsuri pe care emitentul se simte confortabil să le ofere. În această ultimă categorie se încadrează și președintele țării, care evită în mod deliberat să adopte o poziție oficială în privința acțiunilor autorităților ungare.

La aflarea veștilor conform cărora Ungaria a decis să construiască un gard separator în interiorul Uniunii Europene, la granița cu Serbia, președintele nu a avut nicio opinie. Ungaria a continuat în această manieră, construind încă un gard la granița cu Croația, declarând că următorul va fi amplasat la granița cu România.

În gestionarea fluxului de imigranți și de refugiați, statele membre adoptă ce măsuri consideră de cuviință pentru a ține sub control această situație, iar țări precum Germania, Austria și Cehia anunță că vor introduce temporar controale la granițele mai expuse.

Și România? În România, stimați colegi, este o tăcere suspectă care s-a așternut, fapt ce denotă lipsa curajului președintelui de a critica măsurile antieuropene inițiate de vecini, membri ai Uniunii Europene. Acest gard, chiar dacă se află pe teritoriul Ungariei, contravine ideii fundamentale de Uniune Europeană, aceea de stat cu țări membre, fără granițe.

Exprimarea unei poziții oficiale cu privire la aceste demersuri se numără totuși printre prerogativele de politică externă ale președintelui țării.

În aceeași manieră în care a avut o opinie susținută cu vehemență în ceea ce privește cotele de refugiați, ar fi de dorit să se exprime și pe problema gardului construit de Ungaria. Prin abținerea sa, domnul Iohannis ne lasă să ne întrebăm care este strategia României în cazul în care gardurile construite de Ungaria vor diminua fluxul de refugiați din România?

De aceea, îi solicit Președintelui României, care, prin rolul său, ar trebui să fie apolitic și echidistant, și mediator, să sacrifice câteva minute din timpul dedicat intervențiilor pentru susținerea moțiunii de cenzură a partidului său de suflet, și să le aloce în scopul îndeplinirii atribuțiilor din domeniul politicii externe, răspunzând la următoarele întrebări:

Care este poziția Domniei Sale față de gardul construit de țara vecină? Care este răspunsul Domniei Sale cu privire la declarațiile oficialilor unguri? Și care sunt propunerile concrete ale României pentru noua politică de imigrație a Uniunii?

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Video in format Flash/IOS Aurelian Mihai - declarație politică referitoare la necesitatea implicării autorităților, a Guvernului României în rezolvarea situației comunităților românești din Italia;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Aurelian Mihai. Se pregătește domnul deputat Virgil Guran.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Aurelian Mihai:

Bună dimineața, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică vine în urma vizitei pe care am efectuat-o zilele trecute în Italia, la Roma, în sânul comunității românești și, bineînțeles, încercând un dialog cu câteva instituții publice ale statului italian, cum ar fi: Comisia pentru afaceri externe din Camera Deputaților a Parlamentului italian, Tribunalul de Minori din Italia, Primăria Romei și, evident, Departamentul Egalitate de Șanse din partea Guvernului italian.

Am constatat o serie de probleme, atât în dialogul cu oficialitățile italiene, cât și cu reprezentanții comunității românești, probleme care trebuiau deja rezolvate, probleme care mai cu seamă implică și ar fi trebuit să avem deja rezultate din partea unei colaborări strânse a Guvernului de la București, a actualului Guvern, cu reprezentanții statului italian, așa cum v-am spus, probleme încă neatacate până în prezent, a căror rezolvare poate ar trebui să apară în anul care urmează. Și încă o dată insist asupra implicării Guvernului României, ceea ce în momentul de față nu se întâmplă decât foarte timid, la nivel declarativ. Persistă încă probleme, așa cum atenționam în urmă cu un an, când mă aflam aici, în Parlamentul României, în greva foamei, referitor la repatrierea cetățenilor români.

Atrag atenția Guvernului României că nu s-au întreprins nici până în momentul de față toate măsurile care trebuiau deja aduse înainte, pentru a rezolva această problemă ingrată pe care o are România însăși: este imaginea țării noastre, iar acei cetățeni trebuiau de mult să fie repatriați. Chiar dacă s-au făcut anumite modificări în privința taxelor consulare, ele nu sunt suficiente, procesul trebuie continuat.

În privința românilor care trăiesc departe de țară, în Italia. Așa cum am semnalat și înaintea autorităților italiene și a reprezentanților instituțiilor, celor cu care am avut acel dialog în acele zile, încă există probleme numeroase, severe pe piața muncii: abuzuri, nerespectarea contractelor de muncă, lipsa contractelor de muncă, iar aceste chestiuni nu fac altceva decât să aducă probleme și mai numeroase. Și, încă o dată, mizez, mizez pe mai mult decât un dialog, pe implicarea Guvernului. Nu se întâmplă până în prezent decât să avem vizite din partea anumitor demnitari, din partea Guvernului Ponta, care nu aduc altceva mai mult decât un simplu dialog și o prezență la nivel turistic, aș putea spune. Trebuie să avem rezultate.

Sunt încă foarte multe de spus. Acele probleme sunt departe de a fi rezolvate. Dacă nu se va întâmpla așa ceva, vom avea probleme și pe viitor, iar eu vă pot spune că niciodată aceste chestiuni nu vor fi stinse.

La muncă, domnule Ponta! La muncă, dragi cetățeni români din Guvernul României! Sau plecați acasă!

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Virgil Guran - declarație politică: Despre Televiziunea Română;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Virgil Guran.

Deocamdată nu mai este niciun coleg...

Video in format Flash/IOS  

Domnul Virgil Guran:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică: "Despre Televiziunea Română".

Cei de la putere cred că dacă l-au schimbat pe Stelian Tănase, au rezolvat problema Televiziunii Române. Au rezolvat un singur lucru probabil, cei din Guvern, onor cei care sunt mari conducători ai României în momentul de față, probabil nu o să mai fie criticați în diferite emisiuni, o să fie elogiați pentru marile realizări, dar problema Televiziunii rămâne. Știu, o să se spună că acest lucru tergiversează de nu știu cât timp. Probabil așa este. Dar problema este următoarea: dacă ne uităm tot timpul înapoi și spunem noi nu facem, pentru că nu au făcut nici aceia acum 5 ani, 15, 20 nu se va schimba nimic.

Așa că această problemă a Televiziunii Române se rezolvă doar atunci când - în cazul de față, guvernarea Ponta - se retrag din deciziile de acolo, nu mai intervin pentru diverse angajări, pentru diverse acțiuni și lasă un management normal care poate să gestioneze niște fonduri, fonduri despre care vorbind ajungem la concluzia că sunt echivalente, chiar peste tot ce înseamnă celelalte televiziuni la un loc, toate din țară. Deci bani acolo sunt, dar sunt prost gestionați. Și așa cum am spus, sunt prost gestionați, pentru că de fapt conducerea este politică, este direcționată și toate acțiunile Televiziunii sunt controlate de cei de la putere.

Televiziunea Română are alt rol, de a promova România. Nu prea am văzut emisiuni în care oamenii să fie învățați că dacă se apucă să facă o afacere pot să prospere, că acei tineri care sunt inteligenți au șanse să-și folosească inteligența, că statul îi ajută să rămână în țară și să-și dezvolte propria afacere pe propria gândire, că România este o țară de succes, că are resurse, că există soluții pentru a ajunge la un nivel de trai așa cum se întâmplă în Cehia, în Polonia, cel puțin, și să sperăm că vom ajunge la nivelul țărilor ca Germania. Cred că acesta ar fi rolul Televiziunii Române, nu să execute niște ordine politice.

Dacă acest Guvern într-adevăr este de bună-credință, trebuie să ia foarte repede aceste măsuri. Dacă nu, repet, a rezolvat un singur lucru: cei mai mari conducători pe care i-a văzut România și sunt acum la guvernare - e o glumă, bineînțeles - nu o să mai fie criticați și o să fie lăudați. Satisfacția lor va fi deplină, dar problema Televiziunii Române va rămâne.

Mulțumesc.

Deputat Guran Virgil.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Tinel Gheorghe - declarație politică despre votul pentru încetarea mandatului Curții de Conturi;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Tinel Gheorghe.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Tinel Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunteți foarte prompt în a da cuvântul.

Vă spuneam sesiunea trecută - ce mult timp a trecut de atunci! - într-o intervenție de aici, de la acest microfon, că noi vrem respect și spuneam atunci că o să revin, că o să fac un fel de serial, așa, pentru că mi se pare că ce se întâmplă în Parlamentul României, plecând de la această dorință sinceră a celor care conduc această instituție, de a-l reforma, este fie o crasă demagogie, fie o necunoaștere indolentă a principiilor care guvernează această instituție.

Și am să mă refer acum la ce s-a întâmplat săptămâna trecută în acest spațiu, referitor la votul pe care l-am dat pentru încetarea mandatului la Curtea de Conturi.

Cred că vă aduceți aminte, acum un an de zile, exact un an de zile, Partidul Național Liberal contesta la Curtea Constituțională numirea domnului Anton la Curtea de Conturi.

În octombrie 2014, Curtea Constituțională accepta contestația noastră și declara neconstituțională numirea domnului Anton. Rețineți: octombrie 2014!

I-a trebuit un an de zile sau aproape un an de zile conducerii Parlamentului României, Camerei Deputaților și Senatului, să ia act de această decizie a Curții Constituționale, să o supună plenului și să o invalideze.

Numai că decizia de a pune în dezbatere această decizie a Curții Constituționale a provocat și efecte, efecte și juridice și materiale. Cele juridice sunt legate de faptul că domnul Anton a continuat să semneze acte, în calitate de vicepreședinte al Curții de Conturi, în toată această perioadă cât a fost declarată neconstituțională numirea Domniei Sale; iar materiale - că în toată această perioadă de la emiterea în octombrie 2014 a deciziei Curții Constituționale, domnul Anton a încasat bani, a fost remunerat.

Pe bună dreptate, am ieșit săptămâna trecută la tribuna Parlamentului și l-am întrebat pe domnul președinte ce se întâmplă cu aceste efecte ale transpunerii în practică a deciziei Curții după un an de zile? Ce se întâmplă cu actele semnate de domnul Anton? Ce se întâmplă cu banii încasați de domnul Anton, timp de aproape un an de zile?

Îmi e greu să cred că cineva în țara românească poate primi bani necuveniți, mai ales atunci când există decizii corecte, legale în acest sens. Și atunci, am rămas fără răspuns. Președintele Camerei Deputaților, în cel mai pur stil demagogic, a inventat un răspuns de genul: Biroul permanent bla, bla... n-a fost informat bla, bla... nu ne asumăm răspunderea bla, bla... toți suntem vinovați bla bla, când în realitatea răspunsul trebuia să fie simplu. Suntem vinovați, ne dăm demisia, nu se poate așa ceva într-un stat de drept, pentru că dacă cuiva i-ar trece prin cap să ne facă o plângere penală pentru abuz în serviciu celor doi domni, Zgonea și Tăriceanu, îmi e greu să cred că vor avea pe unde să scoată cămașa.

Este numai un exemplu de ceea ce înseamnă reformarea Parlamentului în viziunea domnului Zgonea. Să-l reformăm, dar când vrem noi și cum vrem noi și numai în interesul nostru. În speță de cauză, în interesul lui Ilie Sârbu. Să ții un om pe post un an de zile numai pentru că ai tu interes ca vicepreședintele partidului, socrul premierului, să ajungă acolo la bătrânețe să primească o sinecură e prea mult chiar și pentru Parlamentul României.

Sunt Gheorghe Tinel, deputat în Parlamentul României, și vă promit că voi continua.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

Având în vedere că nu mai sunt deocamdată colegi înscriși astăzi pentru a ține declarații politice, vă propun să facem o pauză de cinci minute.

 
     

Pauză

 
Video in format Flash/IOS Adriana-Doina Pană - declarație politică intitulată Noul PNL, fostul PDL, nu se dezminte;

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Continuăm ședința consacrată declarațiilor politice.

O invit la microfon pe doamna deputat Doina Pană și se pregătește domnul deputat Daniel Gheorghe.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Adriana-Doina Pană:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică: "Noul PNL, fostul PDL, nu se dezminte".

Așteptările legitime ale românilor din diaspora să le rezolve alții, el, noul PNL, fostul PDL, nu dorește introducerea votului prin corespondență.

Da, mai mult ca oricare alt partid, noul PNL, fostul PDL, a făcut multă, multă gălăgie, plângând, cu toate ocaziile oferite de media, pentru frații noștri din diaspora care nu-și pot exercita dreptul la vot, un drept fundamental, de altfel.

Toate partidele parlamentare și-au asumat un angajament ferm privind introducerea votului prin corespondență, deosebirea fundamentală constând în faptul că doar noul PNL, fostul PDL, a dat bir cu fugiții exact în momentul în care, deținând președinția Comisiei pentru elaborarea legilor electorale, putea pune în practică acest angajament.

Demisia domnului Mihai Voicu din funcția de președinte al Comisiei speciale comune de Cod electoral este nu doar un act de lașitate politică, ci și o dovadă vie în acest sens.

Noul PNL, fostul PDL, ne arată, încă o dată, că nu urmărește introducerea votului prin corespondență și că este interesat doar să transforme așteptările legitime ale românilor din diaspora într-un nesfârșit scandal politic. Prin demisia domnului Mihai Voicu din funcția de președinte al Comisiei pentru elaborarea legilor electorale, noul PNL, fostul PDL, ne demonstrează încă o dată că nu dorește să își îndeplinească angajamentele asumate.

Noi, PSD, considerăm că detaliile votului prin corespondență trebuie elaborate de un organism tehnic. Acel organism tehnic este Autoritatea Electorală Permanentă. Așteptăm de la Autoritatea Electorală Permanentă un proiect privind votul prin corespondență pentru că Autoritatea Electorală Permanentă are și expertiza, și experiența necesare pentru elaborarea proiectului de lege.

Mai mult, Autoritatea Electorală Permanentă este un organism independent din punct de vedere politic. Și acest lucru este extrem de important, pentru că legea votului prin corespondență nu trebuie să fie a unui partid.

Noi, PSD, ca de fiecare dată, considerăm că o promisiune trebuie respectată și un angajament asumat trebuie îndeplinit cu voia sau fără voia noului PNL, fostului PDL.

Vă mulțumesc.

Deputat PSD Doina Pană.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Mulțumesc frumos.

 
Video in format Flash/IOS Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică referitoare la criza migranților;

Invit la microfon pe domnul deputat Daniel Gheorghe și se pregătește domnul deputat Radu Zlati.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se referă din nou la criza migranților care afectează Uniunea Europeană în această perioadă. Recentul Consiliu JAI în urma căruia s-a impus folosirea de către fiecare țară europeană a unei cote de migranți nu face decât să ne dea o nouă imagine asupra a ceea ce înseamnă dictatul și ceea ce înseamnă o politică abuzivă la nivelul Uniunii Europene în materie de migranți. Acest fapt contravine art. 78 alin.3 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene care prevede că în astfel de crize, în momentele în care există un aflux mare de persoane către vreuna din țările membre ale Uniunii Europene toate celelalte țări membre ale Uniunii Europene au obligația de a o ajuta prin măsuri provizorii. Dar aceste măsuri provizorii nu presupun cote de migranți, ci presupun o serie de ajutoare materiale, financiare, logistice și umanitare care să permită depășirea respectivei crize de către statul aflat în imposibilitatea de a face față afluxului de persoane. Această împărțire a cotelor de migranți încalcă și drepturile omului, deoarece reprezintă o formă modernă de deportare și vedem că iarăși Germania este națiunea, țara cea mai entuziastă din Europa în acest caz, la fel cum sunt și alte națiuni europene care susțin această politică, o politică pe care eu o consider reprobabilă și care consider că încalcă drepturile și libertățile fundamentale ale omului, om care dacă vine din Irak, Afganistan, Siria, Libia sau din orice altă țară afectată de conflict va fi repartizat, practic, să stea într-o țară unde nu-și va dori să locuiască, iar apoi va trebui să... va fugi, pentru că ăsta este adevărul, trebuie să folosim acest termen, către Europa Occidentală.

Acest fapt, de asemenea, încalcă grav suveranitatea națională a statelor membre ale Uniunii Europene. Problema migranților, problema imigranților, problema azilului sunt chestiuni care țin de politica națională a fiecărui stat membru și în niciun caz Bruxelles-ul, indiferent dacă o face prin vocea domnul Juncker, dacă o face prin vocea doamnei Merkel, nu are dreptul de a impune astfel de măsuri.

De aceea salut poziția României luată în contextul Consiliului JAI de zilele trecute și vreau să adresez pe această cale un mesaj domnului președinte Klaus Iohannis în favoarea a ceea ce reprezintă acea respingere până la capăt a impunerii cotelor de imigranți.

România nu poate decât să ia un număr restrâns de persoane, persoane filtrate și persoane care să se încadreze în ceea ce reprezintă din perspectiva dreptului internațional refugiatul. România nu are nevoie de imigranți economici, România nu are nevoie de multiculturalism și România nu are nevoie de un aflux de persoane dinspre Asia și Africa, în masă. Pentru că asta se întâmplă acum.

În momentul în care, să dăm un simplu exemplu, dacă 2-3-4 persoane provenite din alte spații de cultură și civilizație pătrund în Uniunea Europeană poliția îi prinde și îi duce într-un centru pentru azilanți. Dacă 2-3 mii de persoane provenite din această zonă intră în spațiul european atunci liderii continentului nostru se întâlnesc și stabilesc cum să-i repartizeze pe țări. Deci, avem de-a face cu o incapacitate funciară a Uniunii Europene și a statelor membre de a gestiona această criză a migranților. Oamenii aceștia nu pot să facă față unui val, iar noi dacă împărțim cote, astăzi vor fi patru mii, mâine vor fi șapte mii, poimâine vor fi 20 de mii, răspoimâine, 50 de mii, cu toții vor merge pe o politică foarte cunoscută din experiența țărilor europene unde sunt mari comunități de emigranți musulmani, politica întregirii familiilor și își vor aduce rudele în Europa, după aceea își vor aduce și prietenii și nu vom putea face față. Nu vom putea face față din punct de vedere financiar. Nu vom putea face față din perspectiva siguranței cetățeanului și a securității naționale. Nu vom putea face față din perspectivă culturală. Vor fi imposibil de integrat.

Lucrurile acestea s-au spus cu mulți ani în urmă, chiar de către marele președinte francez Charles de Gaulle, chiar de către politicianul englez Enoch Powell, oameni care au spus că integrarea în masă a unor mari comunități de persoane provenite din lumea musulmană, ori dintr-o altă lume de cultură și civilizație total exterioară spațiului european, este foarte greu de făcut, pot fi integrate doar persoane individuale, nu mase mari de cetățeni. Iar acest fapt ne trimite cu gândul la ceea ce înseamnă perspectiva Europei de mâine, o perspectivă a unei Europe care începe să semene tot mai puțin cu Europa pe care o cunoaștem cu toții, cu Europa libertăților și a democrației. O Europă creștină care moare pe zi ce trece. O Europă care într-o sută de ani poate se va confrunta deja cu o populație preponderent musulmană. Și noi trebuie să ne gândim la ceea ce reprezintă cultura și civilizația europeană, la ceea ce reprezintă interesele de siguranță fizică, individuală ale cetățenilor europeni și trebuie să luăm măsurile. În Europa oricine este bine venit, dar cu condiția să se integreze, iar integrarea presupune să accepți valorile pământului pe care te afli, al națiunii care ți-a întins o mână și care ți-a oferit o șansă. Integrarea nu înseamnă să vii dintr-un alt spațiu, să trăiești în Europa pe ajutor social și apoi să clamezi cu foarte multă brutalitate faptul că valorile tale sunt superioare valorilor națiunii în care te afli.

Bun, valorile tale sunt bune și trebuie să ți le păstrezi, dar să ți le păstrezi în spațiul privat, pentru că spațiul public european este un spațiu dominat de libertate, dominat de drepturile omului, dominat de valorile creștine și dominat de cultura și civilizația de origine greco-latină.

În încheiere, ceea ce aș dori să mai subliniez sunt două aspecte, vorbind de refugiați, unul din faptele care dovedesc faptul că doar în mică măsură acești migranți sunt refugiați de război reprezintă natura foarte pestriță a țărilor, a originii celor care sunt... fac parte din acest flux. Astfel, pe locul trei, după Siria și Afganistan, Siria care traversează o mare tragedie, un război civil deosebit de sângeros, Afganistanul care are încă zone aflate în conflict, pe locul trei se situează Albania. Nu știu ce război se află în desfășurare în Albania acum, poate doar un război între clanurile mafiote să se întâmple pe acolo, dar alt război nu știu să se întâmple, nu știu să se afle în desfășurare. Apoi pe locul patru este Irakul, o țară al cărei nord a fost ocupat de către gruparea teroristă Statul islamic în Siria și Irak. De aceea spun, doar între 20 și 25% din numărul total al persoanelor care au spart această frontieră a Uniunii Europene, care frontieră deja nu mai există, provin din zone de conflict, zone de conflict din Siria, în special, apoi din anumite regiuni din Irak sau Afganistan.

O altă chestiune, un alt abuz pe care observ că liderii europeni îl fac la adresa statelor est-europene, state din care toți cetățenii români, cehi, slovaci, unguri, polonezi erau discriminați când mergeau în Germania, de exemplu. Și erau, și sunt discriminați în continuare și în Franța. În Franța un român este tratat mult mai prost decât un magrebian, deși este cetățean european. Asta să audă și domnul Hollande, domnul Hollande care a câștigat alegerile în special cu voturile imigranților din afara Europei. Românii, polonezii, cehii, care au avut mult mai multă rațiune și au avut tăria de caracter de a spune nu cotelor de imigranți, acum sunt supuși unei proceduri de infringement. Această procedură de infringement reprezintă încă o imixtiune nepermisă a birocraților europeni sub ceea ce reprezintă legislația națională în materie de cetățenie, azil, azilanți și migrație.

Deci, ce vrea Europa? Vrea să faciliteze fluxul de migrație spre anumite țări care nu-și permit din punct de vedere tehnic ori material și poate că oamenii nu-și doresc să primească un flux mare de persoane din afara spațiului comunitar, dar Europa încearcă să ne impună.

În continuare, vreau să închei și vreau să adresez un mesaj de susținere președintelui Klaus Iohannis, care urmează să se găsească la Consiliul European, unde sper că va respinge aceste cote, pentru că aceste cote trebuie respinse, deoarece doar deschid drumul unui flux uriaș de persoane către Europa, unui flux uriaș care este imposibil de oprit. Migranții trebuie selectați individual, trebuie tratați pe bază de persoană, și nu pe bază de grup și...

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Mulțumesc frumos, ați depășit de trei ori timpul alocat. Probabil că v-ați epuizat și timpul pentru viitoarele ședințe de declarații politice.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc și eu.

 
Video in format Flash/IOS Radu Zlati - declarație politică cu titlul În politică, la fel ca în viață, nu merită să trăiești în genunchi;

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Radu Zlati și se pregătește domnul deputat Ghervazen Longher.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Radu Zlati:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se numește: "În politică, la fel ca în viață, nu merită să trăiești în genunchi".

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi, câți sunteți,

Zilele trecute, în Consiliul JAI, România a fost pusă în fața unei decizii pe care nu a dorit-o. Prin aritmetica votului, țării noastre i s-a impus o cotă obligatorie de, zic eu, așa-numiți refugiați, care vor fi relocați din alte state membre ale Uniunii Europene.

Nu avem decât două soluții. Prima soluție, aparent cea mai ușoară, este ca noi, românii, să ne supunem acestei decizii a majorității exprimată în Consiliul JAI, să ne conformăm acesteia chiar dacă Președinția României, Guvernul, majoritatea partidelor politice și a populației consideră că numărul alocat României este prea mare pentru capacitatea de absorbție a statutului român, față de veniturile statului român, și, mai presus de aceste fapte evidente, toți cei enumerați consideră că impunerea unor cote obligatorii unui stat suveran încalcă drepturile României în cadrul unei Europe încă a națiunilor.

O a doua soluție este ca, în marja de libertate pe care încă o mai avem, să rezistăm acestui - din punctul meu de vedere - diktat.

Putem, de pildă, urma exemplul statului slovac, și anume să atacăm Decizia JAI și cotele obligatorii stabilite sub imperiul Consiliului European, la Curtea Europeană de Justiție. În Europa unită, Justiția încă mai domnește, nu doar interesele înguste ale unora sau politicile europene pornite din slăbiciunea congenitală a unei politici externe și de apărare comună europene, existente mai degrabă pe hârtie decât în realitate.

În acest context, dacă președintele Klaus Iohannis își mai menține poziția clar exprimată, rațională, națională, politică curajoasă, poziție care consta inițial în respingerea principiului și a practicii cotelor obligatorii de refugiați și promovarea principiului cotelor voluntare, atunci Parlamentul poate oferi Președintelui României un sprijin valoros, prin votarea unei rezoluții de politică externă care să poată fi invocată de către reprezentanții statului român în viitoarele tratative și negocieri cu partenerii noștri europeni.

Dragi colegi,

Indiferent de culoare politică, să ne readucem aminte, în aceste momente de criză, nu doar de politică internațională, ci și de politică internă europeană și autohtonă, de strămoșii noștri, care măcar atât ne-au învățat în ceea ce privește politica unui stat suveran care își mai merită numele, faptul că: nu merită să trăiești în genunchi. Căci "Capul ce se pleacă, sabia nu-l taie. / Dar cu umilință, lațul înconvoaie!".

Vă mulțumesc.

Radu Zlati, deputat PNL.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Mulțumesc și eu.

 
Video in format Flash/IOS Ghervazen Longher - declarație politică având ca temă Zilele culturii polone;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Longher și se pregătește doamna deputat Carmen Hărău.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ghervazen Longher:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În zilele de 10-12 septembrie a avut loc la Suceava una dintre cele mai reprezentative manifestări organizate de Uniunea Polonezilor din România, și anume Zilele culturii polone. Ajunse deja la cea de-a XVII-a ediție, Zilele culturii polone cuprind un simpozion științific pe tema relațiilor româno-polone, desfășurat sub deviza: "Mai aproape unii de alții", care ilustrează scopul acestor manifestări, și anume apropierea celor două popoare, polon și român, legate printr-o istorie comună, iar uneori chiar asemănătoare.

Pe parcursul celor două zile, 10-11 septembrie, au avut loc dezbateri în cadrul celor trei secțiuni ale Simpozionului: În lumea istoriei, În lumea culturii și În lumea problematicii bucovinene, iar oamenii de știință și profesorii universitari din Polonia, Moldova și România și-au susținut referatele. Tot în cadrul simpozionului au avut loc lansări de volume, între care edițiile poloneză și română ale cărții "Românii în goana după happy-end", de Bogumil Luft, fost ambasador al Poloniei în România și în Republica Moldova.

Vineri seara un ansamblu folcloric de tineret din Polonia a susținut un program artistic, prezentând folclorul Grupului etnografic din regiunea din care fac parte, și anume din Cracovia.

De mai mulți ani, ultima zi a manifestărilor din cadrul Zilelor culturii polone s-a desfășurat în localitatea Solonețul Nou, majoritar poloneză. Aici a avut loc sărbătoarea roadelor care a început cu o Sfântă Liturghie, con-celebrată de preoți din Decanatul de Bucovina.

După Sfânta Liturghie, participanții s-au îndreptat către noua Casă polonă, unde a avut loc partea oficială la care au fost prezenți reprezentanții Ambasadei Republicii Polone la București, ai Departamentului pentru colaborare cu diaspora poloneză din cadrul Ministerului Afacerilor Externe din Polonia și autoritățile orașului Zakopane.

Considerăm că cea de-a XVII-a ediție a Zilelor culturii polone a promovat România, Bucovina și comunitatea poloneză de aici.

Pentru o mai bună cunoaștere a celor două popoare, polon și român.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Mulțumesc și eu.

 
Video in format Flash/IOS Eleonora-Carmen Hărău - declarație politică cu referire la Ziua luptei împotriva cancerului de sân.

O invit la microfon pe doamna deputat Carmen Hărău și... cam atât.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Dragi colege,

Declarația mea politică de astăzi are în vedere apropiata Zi a luptei împotriva cancerului de sân.

Oameni buni, va fi o zi - 1 octombrie - în care ONG-uri, structuri politice ale organizațiilor de femei, diverse persoane implicate vor manifesta, vor face simpozioane, vor marca această zi, vor atrage atenția asupra importanței luptei împotriva cancerului, dar este o singură zi în an, o singură zi în an, iar în an, într-un an dintre cele 10 femei diagnosticate cu cancer, 8 ajung la medic prea târziu.

Cel mai mare motiv, cel mai serios motiv de mortalitate în intervalul de vârstă 40-55 de ani în rândul femeilor, pentru femei, este cancerul de sân. Șapte sute de mii de femei mor anual în lume din cauza cancerului de sân. Este, stimați colegi, o boală parșivă, o boală letală, dar care ar putea să nu fie letală, dacă ar fi diagnosticată foarte devreme, în stadii incipiente.

Partidul Național Liberal are în curs de finalizare, chestiune de zile, Legea prevenției în sănătate și am nădejdea că politicienii și, mai ales, doamnele din arcul guvernamental vor înțelege necesitatea ca societatea românească să aibă... să funcționeze în baza unei astfel de legi.

Până atunci, doamnelor, dragi prietene, mergeți la doctor și controlați-vă sânii. Hotărârea de a face asta bunăoară mâine, în această săptămână care ne mai desparte de ziua de luptă împotriva cancerului la sân vă poate salva viața.

Dragă prietenă, nimic nu este mai valoros pentru copiii tăi, pentru soțul tău, pentru părinții tăi, decât sănătatea ta. Sănătatea ta poate fi consolidată, viața ta poate fi salvată, mergând să faci un control absolut nedureros și banal la medic.

Mergeți, doamnelor, la medic, luați-vă prietenele cu dumneavoastră pentru că PNL, prin vocea prim-vicepreședintei organizației femeilor liberale, deputatul liberal de Hunedoara, Carmen Hărău, vă spune: sănătatea voastră contează.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Mulțumesc și eu.

Deocamdată nu mai sunt colegi înscriși. Vă mai propun să facem o pauză de 5 minute.

 
     

Pauză

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Stimați colegi,

Bine, constat că nu mai există niciun coleg înscris și prezent pentru a face declarații politice. Din acest motiv, închei ședința consacrată declarațiilor politice de astăzi, 24 septembrie.

Mulțumesc. O zi bună!

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 9,50.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 21 noiembrie 2019, 11:33
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro