Plen
Ședința Camerei Deputaților din 28 septembrie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.163/02-10-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 28-09-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 28 septembrie 2015

    Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Ședința a început la ora 16,12.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Ion-Marcel Ciolacu și Laurențiu Chirvăsuță, secretari ai Camerei Deputaților.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Bună seara, stimați colegi.

Declarăm deschisă ședința noastră de astăzi, luni, 28 septembrie, și vă anunț că în acest moment, din totalul celor 383 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 145.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente: programul de lucru pentru perioada 28 septembrie-3 octombrie 2015; lista rapoartelor depuse în perioada 23-28 septembrie 2015 de către comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare la Curtea Constituțională; informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

În continuare, avem "Ora Guvernului", dar înainte de aceasta vreau să vă anunț următoarele chestiuni.

 
Video in format Flash/IOS Informare privind activarea domnului deputat Virgil Guran ca membru al PNL.  

Domnul deputat Virgil Guran, deputat în Circumscripția electorală nr. 31 Prahova, Colegiul uninominal nr. 2, prin prezenta vă rog să luați act de faptul că nu mai sunt independent, ci membru al Partidului Național Liberal, începând cu data de 23 septembrie 2015 și activez în cadrul Grupului parlamentar Național Liberal.

Video in format Flash/IOS Informare privind Hotărârea Biroului permanent al Camerei Deputaților din data de 23 septembrie 2015 cu privire la aplicarea unor sancțiuni disciplinare unui deputat.  

Și cea de-a doua. În conformitate cu prevederile art. 51 alin. (7) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor, vă prezint Decizia Biroului permanent al Camerei Deputaților privind aplicarea unei sancțiuni disciplinare domnului deputat Merka Adrian- Miroslav. Astfel, în temeiul art.19 alin. (1) și art. 51 alin. (4) și (7) din Statut, Biroul permanent, în data de 23 septembrie 2015, având în vedere raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități a decis aplicarea sancțiunii de diminuare a indemnizației de deputat cu 10% pe o perioadă de trei luni domnului deputat Merka Adrian-Miroslav pentru încălcarea legislației în materie de conflict de interese.

Decizia a fost comunicată domnului deputat. Termenul de contestație este de 15 zile. Potrivit art. 52 din Statut, contestațiile se soluționează de plenul Camerei Deputaților.

Video in format Flash/IOS Ora Guvernului - Dezbateri politice, la solicitarea grupului parlamentar al PNL, cu tema Stadiul implementării măsurilor asumate de România prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană - Capitolul Mediu.  

Și în continuare, potrivit art. 205 din Regulament și programului de lucru, în ședința de astăzi, în cadrul "Orei Guvernului", avem organizate dezbateri politice la solicitarea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, cu tema: "Stadiul implementării măsurilor asumate de România prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană - Capitolul Mediu".

Din partea Guvernului participă la aceste dezbateri politice doamna ministru Grațiela Leocadia Gavrilescu, ministrul mediului, apelor și pădurilor, însoțită de domnii secretari de stat.

Și pentru desfășurarea în condiții regulamentare a dezbaterilor vă reamintesc că timpul maxim pentru fiecare reprezentant este: reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea - 5 minute; Guvernul - 5 minute pentru a răspunde; 3 minute lămuriri suplimentare pentru Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal.

În aceste condiții, dau cuvântul doamnei deputat Lucia-Ana Varga, reprezentantul Grupului parlamentar al PNL, pentru prezentarea dezbaterii politice de astăzi. O rog pe doamna deputat, are cinci minute alocate.

Vă rog, doamnă deputat.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Lucia-Ana Varga:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Doamnă deputat,

Domnilor miniștri, secretari de stat,

În primul rând vreau să salut prezența dumneavoastră aici, ca urmare a solicitării Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, pe o temă extrem de importantă pentru România și vă mulțumesc, doamnă ministru, că sunteți aici pentru a afla soluțiile la care dumneavoastră vă gândiți sau, poate, de ce nu, pentru a contura o colaborare viitoare.

V-am solicitat prezența, doamnă ministru, pentru că, după cum știți, în 2007, prin Tratatul de aderare, România s-a angajat să asigure standarde de viață pentru cetățenii săi, să îmbunătățească și să protejeze calitatea mediului.

Dacă vă aduceți aminte, investițiile necesare pentru conformarea cu directivele de mediu ale Uniunii Europene erau foarte mari. Dau doar un exemplu: când ne referim la infrastructura de apă potabilă România s-a angajat să cheltuiască peste 5,6 miliarde de euro până în 2015 pentru a asigura apă de calitate pentru toți cetățenii și 9,5 miliarde de euro până în 2018 pentru a asigura accesul la canalizare și epurarea apelor uzate.

Timpul a trecut, imediat după aderarea României la Uniunea Europeană guvernele s-au mobilizat, deși au mai avut și alte angajamente cu prioritate au pornit, au demarat investiții în cadrul diferitelor ministere. De exemplu, prin Ordonanța nr. 7 s-au alocat sume importante pentru proiecte de apă și canalizare, Ministerul Mediului a avut proiect de dezvoltare a acestei infrastructuri, Ministerul Agriculturii, Ministerul Dezvoltării. A fost un efort comun, am demarat aceste investiții și am creat speranța cetățenilor că în comunitățile lor vor avea acces la apă potabilă, vor avea condiții de viață precum cetățenii din țările europene și vor putea să trăiască într-o țară care-și respectă cetățenii și respectă legislația europeană.

Ne-am mai angajat, de asemenea, doamnă ministru, să gestionăm durabil această țară, ne-am angajat să avem un management al deșeurilor la standarde europene, ne-am angajat să reciclăm deșeurile, astfel încât până în 2020 să reciclăm 50% din deșeuri. Iată că suntem în 2015 și reciclăm în jur de 7% din aceste deșeuri. Consumăm resurse, în loc să luăm exemplul altor țări, precum Germania, care reciclează 60% din deșeuri, își conservă resursele, într-adevăr dezvoltându-se durabil.

Tot așa ne-am angajat, doamnă ministru, să asigurăm aer de calitate pentru cetățenii României, dar, din păcate, constatăm că în orașe precum București, Brașov, Iași calitatea aerului este necorespunzătoare, foarte mulți dintre cetățeni îmbolnăvindu-se de boli pulmonare.

Mai grav este, doamnă ministru, că Guvernul Ponta a diminuat fondurile alocate investițiilor și, mai mult decât atât, a făcut niște modificări legislative care în loc să încurajeze absorbția fondurilor europene a descurajat cheltuirea fondurilor de la Uniunea Europeană.

Doamnă ministru, într-o interpelare adresată dumneavoastră mi-ați răspuns că pentru România au fost declanșate 28 de proceduri de infringement în domeniul protecției mediului. Este răspunsul pe care mi l-ați dat la interpelarea din 25 februarie 2015.

Știți foarte bine, doamnă ministru, din comunicările Comisiei Europene, că România riscă amenzi în sume fixe de 1,5 milioane euro și penalități pe zi de întârziere între 2.000 și 124.000 de euro.

Cetățenii României vor plăti acești bani, aceste amenzi. De ce? Pentru că lipsa de preocupare a Guvernului Ponta pentru alocarea acestor investiții, nepăsarea față de problemele de mediu sunt din ce în ce mai acute.

V-am invitat, doamnă ministru, ca partid de opoziție, pentru că PNL are soluții și, poate, împreună vom găsi soluții astfel încât să evităm ca cetățenii României să plătească penalități din propriul buzunar și să asigurăm investiții în infrastructura de mediu, pe de o parte asigurând cetățenilor condiții de viață decente, dar, pe de altă parte, preocupându-ne pentru protejarea mediului înconjurător.

Vă solicităm, doamnă ministru, să ne dați răspuns la următoarele întrebări:

Ce măsuri au fost luate pentru a evita sancționarea României, ca urmare a declanșării celor 28 de proceduri de infringement, pentru nerespectarea angajamentelor asumate prin Tratatul de aderare la Capitolul Mediu?

Care sunt măsurile luate de către minister pentru evitarea declanșării procedurilor de infringement pentru infrastructura de apă și canalizare, gestionarea deșeurilor și calitatea apei, cu atât mai mult cu cât doar peste trei luni vom avea termene scadente în 2015, pentru realizarea infrastructurii de care avem nevoie?

De asemenea, doamnă ministru, vă solicităm să ne răspundeți care este gradul de absorbție în procente a fondurilor europene referitoare la infrastructura de apă, apă uzată, managementul deșeurilor, îmbunătățirea calității aerului, față de planificarea inițială? Pentru că, din informațiile pe care le avem, s-au făcut transferuri între axe pentru a nu pierde fondurile, din lipsă de proiecte, și aceste proiecte de apă și canalizare, multe dintre ele, au rămas fără finanțare.

Care este stadiul pregătirii portofoliului de proiecte pentru acest tip de investiții: alimentarea cu apă, colectarea și epurarea apelor uzate și gestionarea deșeurilor pentru exercițiul bugetar 2014-2020 și care sunt fondurile necesare pentru conformarea la termen cu cerințele planurilor de implementare și sursele de finanțare identificate, cu alte cuvinte, ce strategie aveți, doamnă ministru, în viitor, pentru acest domeniu?

Închei știind că fondurile europene au fost transferate de la dumneavoastră la Ministerul Fondurilor Europene. Știm, de asemenea, că nu aveți pârghii suficiente, pentru că banii au fost mutați la Ministerul Dezvoltării, așa puțini cum au fost ei.

Vrem, doamnă ministru, să găsim împreună în Parlamentul României soluții și cred că toți parlamentarii, putere, opoziție, ar trebui ca în următoarea Lege a bugetului să privim cu atenție capitolul referitor la infrastructura de alimentare cu apă și canalizare și să finanțăm prin buget aceste investiții.

Doamnă ministru, pornind de la buna noastră intenție și de la dorința de implicare pentru a găsi o soluție la problemele reale pe care le au românii din București, din Bratca, de la mine din colegiu, de la dumneavoastră din colegiu, aștept cu nerăbdare soluțiile dumneavoastră.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

O rog în continuare pe doamna ministru Gavrilescu. Aveți cinci minute pentru a răspunde.

Vă rog, doamnă ministru.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Grațiela Leocadia Gavrilescu (ministrul mediului, apelor și pădurilor):

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă mulțumesc că mi-ați dat ocazia să vin astăzi în plenul Camerei Deputaților și împreună cu dumneavoastră să facem o dezbatere pe probleme de mediu.

Suntem într-un an crucial, într-un an decisiv pentru problematicile de mediu, pentru că dumneavoastră, după cum bine știți, la sfârșitul anului, în decembrie, are loc Conferința de la Paris pe schimbări climatice, unde așteptările sunt extrem de mari și unde și România, ca membru al Uniunii Europene, este implicată și de fiecare dată, prin toate luările de cuvânt, fie că ele au fost făcute la Consiliul de Mediu, fie că au fost făcute în alte foruri internaționale, România și-a exprimat punctul de vedere, la fel și l-a susținut de fiecare dată, pentru că în anul acesta trebuie să pornim cu dreptul pentru perioada următoare.

Și pentru că avem multe de dezbătut pe problematici de mediu, cred că nu sunt suficiente nici cinci minute, nici zece și poate nici multe zeci de minute.

De aceea, o să trec direct la prima întrebare care mi-a fost adresată, pentru că consider că punctual este bine să răspundem, iar pentru că deja mi-ați lansat oportunitatea ca ori de câte ori este nevoie, problemele de mediu să vin să le ridic aici, în Camera Deputaților, sau bineînțeles mai întâi în comisii, cu certitudine știți că o fac și o voi face în continuare.

Într-adevăr, la preluarea mandatului meu, România era supusă la 28 de proceduri de infringement. 28 dintre ele mă gândeam în momentul în care am intrat ca ministru pe ușa respectivă, văzându-le, m-am gândit așa: de ce totuși într-o perioadă extrem de lungă, în care România putea să intre în conformitate, putea să vină să treacă anumite legi prin Parlament ca să ne punem în conformitate cu directivele europene, de ce nu au fost făcute? Într-adevăr, la ora când eu v-am răspuns dumneavoastră, pe data de 25 februarie, România era plasată tot cu 28 de probleme de infringement.

Pe data de 26 februarie a anului 2015 România a scăpat de 18 proceduri de infringement, pentru că toate demersurile pe care le-am făcut, din momentul în care am preluat mandatul de ministru, alături cu colegii mei, miniștri secretari de stat, directorii din direcțiile de deconcentrate și direcțiile ministerului am reușit, prin toată corespondența făcută cu Comisia Europeană, să deblocăm situația.

Deci, la ora actuală, 18 din aceste proceduri sunt clasate, iar patru dintre ele sunt în procedură de clasare. Și, cu acordul dumneavoastră, pentru că știu sigur că ambalajele sunt puse pe ordinea de zi în procedură de vot pentru data de miercuri, eu vă cer sprijinul ca și această hotărâre de Guvern să fie trecută și, bineînțeles, după ce ea o să fie dată spre informare Comisiei Europene, să reușim, din cele patru, să bifăm și HG-ul pentru ambalaje.

În același timp, pot să vă spun că pentru toate celelalte proceduri care au mai rămas și pe care doresc să le clasez cât se poate pe mandatul meu, împreună cu ceilalți factori decidenți și respectiv Ministerul Economiei, sau Ministerul Energiei, sau autorități publice locale, să știți că Ministerul Mediului nu numai că și-a făcut treaba, dar grupurile de lucru funcționează, astfel încât în fiecare moment informăm Comisia Europeană de stadiul procedural, în așa fel încât clasarea lor să se facă cât mai devreme.

Cred că lucrul acesta ar fi trebuit să fie făcut prin mandatul fiecărui ministru, indiferent din ce partid provine el, pentru că amprenta bugetară asupra bugetului de stat este amprenta bugetară asupra poporului român.

Pentru a doua problemă, o problemă extrem de importantă privind calitatea aerului - și cred că fiecare dintre noi ne dorim să trăim într-un mediu sănătos - este că sunt foarte multe lucruri de spus. Pot, în schimb, să spun în felul următor: că nu putem să fim impasibili la lucrurile pe care trebuie să le facă și alte autorități, nu numai neapărat ministerul în cauză, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Și, de aceea, dacă, la un moment dat, 17 dintre aglomerările urbane erau supuse procedurii de infringement privind calitatea aerului ele, la ora actuală, așa cum bine ați menționat, sunt în număr de trei. Dar și din cele trei, în 2014, în urma măsurătorilor consecvente făcute conform procedurilor directivelor europene, numai în municipiul București, la o singură stație de monitorizare s-au înregistrat depășiri, respectiv la Cercul Militar.

În același timp, pentru că am considerat că relația cu autoritățile publice locale, cele care trebuie să emită de fapt planurile pentru calitatea aerului, fie că este vorba de îmbunătățire sau de menținerea calității aerului, în perioada de când am preluat mandatul am purtat discuții cu toate cele trei UAT-uri implicate, astfel încât la ora actuală situația municipiului București este că s-a făcut deja studiul de impact privind calitatea aerului, iar municipiul Brașov deja a trecut la planul de menținere a calității aerului. Am înțeles că ar fi fost și votat de către Consiliul Municipiului Brașov.

Deci rămâne ca toate informările pe care noi le facem către Comisia Europeană să ne poată duce să deblocăm această situație, iar monitorizările pe care le facem prin toate stațiile de monitorizare din țară, din fiecare punct, să ne ducă, de fapt, la un singur lucru: să scădem poluarea prin toate măsurile pe care le facem, să fim extrem de vigilenți și să putem într-adevăr să implementăm legislația românească și europeană așa cum trebuie.

În același timp, consider că toți factorii implicați și decidenți, nu numai Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, dar și Parlamentul României, prin comisiile de specialitate, și nu în ultimul rând cetățenii trebuie să fie extrem de atenți și de aceea toate întâlnirile noastre nu au fost făcute în domeniul calității aerului decât cu ONG-urile care ne sunt partenere: Asociația Comunelor din România, Asociația Consiliilor Județene din România și, nu în ultimul rând, patronatele, pentru că, să nu uităm, că inclusiv economia românească, prin diverși decidenți, pot oricând să ducă la anumite poluări.

În același timp, să nu uităm că aceste pulberi în suspensie - PM10 - sunt datorate și traficului intens. Aceasta înseamnă că circulă pe șoselele României un număr mare de autovehicule care poluează și de aceea am fost extrem de vigilentă atunci când am mărit bugetul de alocare pentru Programul "Rabla" din banii AFM-ului, astfel încât să putem și printr-o metodă de acest gen să diminuăm poluarea.

Dacă ne gândim la deșeuri, da, este o mare problemă și suntem ultima țară dintre statele membre în care nu reușim sub nicio formă să colectăm selectiv. Mi-am dat seama de prima dată că este o problemă națională, nu vom ajunge să obținem deșeu zero, de aceea ținta mea, ca ministru și ca cetățean, este ca deșeu zero să se obțină măcar 50% în 2020, undeva, în 2025, deșeu zero, aceasta înseamnă o taxă la groapă pe care prin hotărâre de Guvern am și inițiat-o, astfel încât de la 1 ianuarie 2016 toți cei care nu colectează selectiv și mai ales salubriștii să plătească această taxă la groapă, pentru că legea este una pentru toată lumea și cred că metodele comune de comunicare, și de apropiere, și de informare a cetățenilor este că procesul de reciclare și de atingere a economiei circulare trebuie să fie făcut și în România.

Mă întrebați puțin mai devreme cum stăm cu absorbția fondurilor europene. Cum bine ați spus, într-adevăr, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nu mai beneficiază de POS-ul de mediu ca să pot să spun că este într-adevăr și el o parte componentă atentă cum se face absorbția. În schimb, pot să spun așa: Guvernul României, față de 2011, când veniturile de la bugetul de stat, din urma rambursărilor făcute de Comisia Europeană, erau la nivel de 37 de milioane de euro, putem să spunem că în 2014 acestea au fost de 700 de milioane de euro, iar în prima jumătate a acestui an absorbția este de 400 de milioane de euro și rămân aproximativ 150 de milioane de euro, din câte sunt informată de la bunul meu coleg, domnul ministru al fondurilor europene, pentru că așa este colaborarea și cooperarea în Guvernul României, este că încă 150 de milioane de euro sunt în analiză la Comisia Europeană.

Dacă ne gândim foarte bine la ce trebuia să facem într-o perioadă care cred eu că poate că a fost prea lungă și poate prea lentă, din 2007 încoace, privind efectiv dezvoltarea rețelelor de apă-canal, privind implicit managementul deșeurilor, este că România și-a preconizat niște ținte, ați spus foarte bine, și pentru apă-canal, și pentru apă potabilă, dar în același timp și pentru deșeuri. Dacă la deșeuri la ora actuală suntem la nivel de 47,11%, la apă suntem un pic mai sus, la 59,11%.

Mă întrebați puțin mai devreme ce se întâmplă în perioada următoare cu Programul operațional de infrastructură mare, în care, la fel, nu îl gestionează Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, iar toate proiectele sunt ridicate de la nivel de UAT către Ministerul Fondurilor Europene. Noi suntem partea tehnică a lucrărilor care se fac pe infrastructura rețelelor, dar nu de apă-canal, în schimb toți colegii mei din Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor dau sprijin tuturor autorităților publice locale, ținând cont că, totuși, aproximativ 348 de milioane de euro am pus și noi la bătaie din Fondul de mediu tot pentru dezvoltarea rețelei de apă-canal, ținând cont că într-adevăr trebuie să atingem și noi ținta de 100%, așa cum și celelalte state europene au făcut-o.

În același timp, mi-aș dori ca în perioada următoare... Da, domnule președinte, sunt foarte multe de spus despre mediu, într-un timp extrem de scurt...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

La final o să mai aveți cinci minute, doamnă ministru.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Grațiela Leocadia Gavrilescu:

Cred că în perioada următoare, alături de dumneavoastră, o să trebuiască să fim mult mai vigilenți cu ce se întâmplă cu problemele de mediu și spuneam la preluarea mandatului că dacă am avut ambiția să fac ordine la păduri, nu vreau să plec din mandatul de ministru al mediului, apelor și pădurilor până când nu văd implementate programe și pe schimbări climatice, iar strategia națională, care o să vină undeva la sfârșitul anului, înainte de plecarea la Paris, să vin să o aprobe Parlamentul României, să putem să o punem și în operă în perioada următoare.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, doamnă ministru.

În continuare, grupurile parlamentare.

Grupul parlamentar al PNL. Doamna Lucia Varga. Aveți trei minute, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Ana-Lucia Varga:

Doamnă ministru, apreciem efortul dumneavoastră și în primul rând al specialiștilor din cadrul ministerului și din cadrul instituțiilor de mediu, atunci când ne informați că au fost ridicate o serie de infringement-uri pe care România le avea datorită unor acte normative neelaborate, datorită unor proceduri neelaborate, apreciez efortul dumneavoastră.

De asemenea, doamnă ministru, ajută într-un fel că dumneavoastră conștientizați că avem obligații asumate de Uniunea Europeană, dar ar ajuta și mai mult dacă am avea un program, o programare a investițiilor, o programare multianuală, o programare aprobată în primul rând de Guvernul României.

Doamnă ministru, îmi permit să vă propun să mergeți în Guvern cu un memorandum, să informați despre riscurile pe care România le are, având în vedere că nu ne putem onora angajamentele asumate la Capitolul Apă, apă uzată și gestionarea deșeurilor și, de ce nu, să veniți chiar în Comisia pentru mediu, împreună să găsim soluții, poate, de ce nu, o rediscutare a acestei situații la Bruxelles, pentru că este păcat de tot efortul dumneavoastră pe care-l depuneți în cadrul ministerului, este păcat că nu aveți suficientă susținere politică pentru a vă pune planurile în aplicare și, practic, pentru a avea fonduri necesare pentru aceasta.

Doamnă ministru, vreau să mai observ încă un lucru. De ce, oare, de fiecare dată, când vorbim despre asumarea obligațiilor României față de Uniunea Europeană, de ce nu auzim vocea domnului Ponta, vocea primului-ministru?

Cred că la următorul buget, la următoarea planificare bugetară, multianuală, chiar, să se aloce fondurile necesare investițiilor, astfel încât rețelele de alimentare cu apă și de canalizare, care sunt deja începute în multe dintre localitățile din România, să fie finalizate, astfel încât cetățenii României să nu fie considerați niște cetățeni de mâna a doua, ci să fie cetățeni europeni, care să beneficieze de condiții de viață decente pentru ei și pentru familiile lor.

Este un subiect extrem de important și vă cerem, doamnă ministru, să veniți în comisie, să găsim împreună soluții, să facem programări multianuale și noi, toți, în Parlament, să fim sensibili și să alocăm prin bugetul acesta și bugetele viitoare sumele necesare realizării obligațiilor de mediu.

Dacă considerați util, noi, cei care avem expertiză, cei din opoziție, cei de la putere, vă stăm la dispoziție cu toate cunoștințele noastre, pentru a găsi o soluție în beneficiul românilor, pentru că nu e loc de orgolii politice, nu e loc de ceartă între putere și opoziție, nu e loc de scandal politic, ci trebuie să găsim soluții pentru România, trebuie să găsim soluții pentru cetățenii acestei țări, pentru a deveni cu adevărat cetățeni europeni.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc. Numai puțin, domnule Cernea. Urmează doamna Doina Pană, Grupul PSD. V-am văzut, domnule Cernea. Doamna Pană, 3 minute.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Adriana-Doina Pană:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ce să vă spun? În momentul în care am văzut că PNL-ul cere o dezbatere cu temă principală atragerea fondurilor europene, fiind invitat ministrul mediului, la Ora Guvernului, mi-am dat seama că, de fapt, PNL-ul nu știe că de o jumătate de an fondurile europene sunt gestionate de un alt minister.

Mi-am mai adus aminte și că pentru cele 28 de proceduri de infringement, pe care le-am moștenit de la fostul PDL, noul PNL, nu a existat acea preocupare până acum la cei din PNL.

Mi-am adus aminte de două proceduri de infringement pe piscicultură, pentru care singură m-am bătut și de care, într-un an și două luni, doamna ministru Varga cred că nu a aflat, pentru că nu a existat corespondența necesară cu Comisia Europeană, au fost rezolvate în următoarele 9 luni, iar acum vine și face gălăgie pe proceduri de infringement.

Mi-am adus aminte că în domeniul pădurilor, un sistem informatic extraordinar de important la ora actuală este definit "sistem critic", impus obligatoriu de Uniunea Europeană și care urmărea trasabilitatea lemnului din pădure până la destinatarul final și care poartă numele de SUMAL, pe vremea dumneaei era administrat de un PFA, care nici măcar nu avea contract cu ministerul. La ora actuală, e acolo unde trebuie, la STS, și este declarat sistem critic.

Mi-am adus aminte că de fapt atât de simplu, dacă s-a vrut, acest sistem a fost extins din radarul pădurilor. Mi-am adus aminte bătălia pentru Codul silvic, unde dumnealor, la modul cel mai pedagogic, se pronunțau împotrivă, încât au reușit să scoată și populația în stradă pentru acest Cod silvic. Și mi-am adus aminte de tot ce nu au făcut și acum clamează că alții trebuie să facă, deși chiar o fac.

Pe lângă ce a dat doamna ministru, vreau să mai dau niște cifre legate de absorbția de fonduri, de care dumnealor sunt atât de preocupați.

În 2009, Guvernul Boc - 11 milioane de euro; în 2010, Guvernul Boc - 35 de milioane de euro; în 2011, Guvernul Boc - 37 de milioane de euro; 2012, Guvernul Ponta - 379 de milioane de euro; 2013, Guvernul Ponta - 587 de milioane de euro; 2014 - Guvernul Ponta - 703 milioane de euro; 2015, Guvernul Ponta, jumătate de an, numai, 403 milioane de euro și încă circa 200 de milioane în procesare.

Așa că, ca o concluzie finală, doamnă ministru, apreciem participarea dumneavoastră, doamnă ministru Gavrilescu, apreciem implicarea dumneavoastră, vă susținem prin comisiile din Parlament, apreciem dezbaterea largă pe care o faceți cu toate forurile interesate pentru ca legislația subsecventă Codului silvic, cât mai repede să intre în vigoare, apreciem că deja e în vigoare, prin hotărârea de Guvern, Garda Forestieră, și vă susținem pentru tot ceea ce vreți să faceți.

Ca o ultimă afirmație, pe care o consider foarte importantă, mai ales că o spun de la tribuna Parlamentului: Guvernul Ponta, atât de hulit de fostul PDL, actualul PNL, este primul Guvern care a stopat marea hoție. Și, când spun asta, mă refer la retrocedări, la băieții deștepți din energie și la păduri.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Drept la replică. A pronunțat numele doamnei deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Lucia-Ana Varga:

Doamnă ministru Pană, nu vă face bine această polemică pe niște subiecte care, știți și dumneavoastră, la fel de bine ca mine, că au fost demarate de mine. Dumneavoastră doar ați continuat ceea ce am început eu și ăsta este un lucru bun în anumite zone.

Vă aduceți aminte că acel Protocol cu STS-ul a fost semnat de către mine. Vă aduceți aminte că dezbaterea pe Codul silvic a fost inițiată de mine. Din păcate, încă nu a fost aprobată toată legislația - și mă refer aici Hotărârea de Guvern privind Regulamentul de vânzare a masei lemnoase. Dar este un alt subiect, doamnă ministru. Noi astăzi am vrut să ne concentrăm pe problemele pe care le are România, atunci când vorbim de angajamentele luate în fața Uniunii Europene la capitolul apă, apă uzată, deșeuri și calitatea aerului.

Fondurile europene, cele care finanțau infrastructura de mediu, au fost gestionate de minister până acum. Sigur că ele au fost transferate, acum, la un alt minister, dar nu putem să le punem pe toate în aceeași oală atunci când vorbim despre absorbția lor. Ne interesează modul în care sunt absorbite fondurile europene pe mediu, pentru că aceste fonduri europene, infrastructura de mediu realizată vor avea ca efect, pe lângă îmbunătățirea calității vieții cetățenilor, în primul și în primul rând, îmbunătățirea calității mediului.

Și, prin urmare, doamnă ministru, încă o recomandare: putem face o dezbatere și chiar cred că este oportună pe modul de gestionare a Fondului forestier național, pe necesitățile de politici de care încă România mai are nevoie, dar eu cred că subiectul acesta, referitor la obligația României de a-și ține cuvântul față de angajamentele europene în domeniul mediului, a fost necesar și sper ca împreună să găsim soluții, astfel încât România să nu plătească penalități în acest domeniu.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Drept la replică. Rog, totuși, colegii, avem o dezbatere, fără să pronunțați numele. Mergem replică la replică. Vă rog, doamnă ministru Pană.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Adriana-Doina Pană:

Mulțumesc, domnule președinte. O jumătate de minut, pentru acuratețea informației. Unu, Protocolul cu STS-ul nu era în sensul ăsta. Doi, proiectul de Cod silvic, pe care PNL-ul l-a susținut, este un alt proiect de Cod silvic decât cel care, din fericire, a fost votat de Parlament. Și nu, nu am continuat nimic. Am eliminat ce era rău și am demarat lucruri bune.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Alte grupuri parlamentare? Nemaifiind alte grupuri, din partea Grupului neafiliaților, un minut, domnul deputat Cernea. Vă rog, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnă ministru, am salutat decizia Guvernului de a introduce taxa la groapă. Au existat discuții pe această temă încă de acum câțiva ani și este important că ea a fost introdusă, chiar și cu o oarecare întârziere.

Voi trece în revistă câteva teme, foarte pe scurt, deși vă spun că, discutând despre mediu, mi-aș fi dorit să văd o sală de plen arhiplină. Mă întreb câți deputați vor fi sancționați pentru absență.

Foarte scurt, ministerul cum se va raporta la încercările de a deschide noi exploatări bazate pe cianuri, exploatări de aur? Cum vă raportați la sutele de proiecte de centrale de pe râurile de munte, care distrug zonele montane și afectează grav ecosistemele?

Radarul pădurilor este, de asemenea, o decizie foarte bună, dar cred că ar trebui ca, periodic, să primim un fel de rapoarte care să arate ce îmbunătățiri aduce radarul pădurilor cu privire la defrișări.

De asemenea, vă întreb dacă veți susține o amendare a legislației, în sensul ca instituțiile publice să achiziționeze lemn și produse din lemn exclusiv din surse certificate, nu din surse incerte sau necertificate.

Și ultimul lucru: România, la Conferința ONU pe schimbări climatice de la Paris, va avea în vedere susținerea unui acord energic și îndrăzneț cu privire la reducerile de emisii de gaze cu efect de seră, alături de partenerii europeni?

Vă mulțumesc foarte mult anticipat, pentru răspunsuri.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții nu sunt.

Pentru ultimele 3 minute, o rog pe doamna ministru Gavrilescu să răspundă la problemele care s-au ridicat.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Grațiela Leocadia Gavrilescu:

Eu vă mulțumesc pentru deschiderea de care dați dovadă și pentru lucrurile pe care doriți, într-adevăr, să le discutăm, pentru că sunt lucruri ale noastre, ale tuturor, și cred că de calitatea modului în care trăim depinde modul în care, efectiv, ne rezolvăm niște probleme.

Aș vrea să vă informez că Guvernul României cunoaște toate problemele pe care România le are în privința protecției mediului. De aceea, am inițiat un memorandum, alături de ministrul fondurilor europene, atât pe parte de deșeuri, cât și pe parte de biodiversitate, cât și pe parte de apă uzată. Asta, pentru că suntem preocupați să vedem de unde găsim resurse - financiare, bineînțeles -, astfel încât să ne conformăm.

Consider că este atributul fiecăruia dintre noi, începând de la cel mic, respectiv consiliile locale, până la miniștrii actuali, și nu numai, Parlamentul României.

De aceea, spun că Guvernul României știe, este implicat și vreau să vă spun că nu numai fondurile europene au fost o preocupare pentru mine, ca ministru. Pentru mine, ca ministru, când eu am venit la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, absorbția pe fonduri norvegiene era zero. Acum, absorbția și toate contractele sunt încheiate, astfel încât parteneriatul nostru pe fonduri norvegiene este cu țintă sută la sută realizat și consider că, pentru perioada următoare, din 2017, dacă vom da dovadă de aceeași seriozitate și implicare, alte comunități și instituții - fie că sunt locale, fie că sunt centrale - vor putea să beneficieze de astfel de bani.

Deci, Guvernul României este implicat și încearcă să depisteze resurse prin toate metodele pe care le luăm.

Spuneați puțin mai devreme dacă avem, într-adevăr, o gândire despre ce înseamnă investiții. Da, eu am rămas un pic consternată, ca să nu zic surprinsă, că totuși nu s-a respectat un plan de investiții început cândva, poate în 2007. Mă gândesc acum în domeniul apelor, și nu în domeniul apelor uzate, ci efectiv la marea infrastructură de apă. Și îmi aduc foarte bine aminte cum s-au cheltuit foarte mulți bani, în guvernarea Tăriceanu, pentru studii de impact, studii de fezabilitate pentru regularizarea unor anumite râuri, pârâuri care, între anii 2005-2006, au supus populația României din anumite zone efectiv la momente catastrofale, la riscul de a-și pierde casa. Nu știu de ce ele nu s-au finanțat. Acum, multe dintre ele le-am scos din sertare și finanțare va fi, vor avea atât din 2016, cu certitudine, ele vor fi implementate și în bugetul ANAR-ului, dar nu numai.

Și, pentru că, într-adevăr, ne-a preocupat gradul de absorbție, nu ne gândim numai pentru UAT-uri și pentru ape ce se întâmplă cu apa uzată, și încă o dată spun, și de infrastructura mare, este că, dacă la ora când am preluat ministerul nu am găsit decât un număr redus și o sumă, să zicem, și vă spun și exact suma, aproximativ 1,2 miliarde de euro pentru absorbție pe Apele Române, cu ajutorul colegilor din minister și al foarte multor specialiști, am reușit să mai facem o absorbție de încă 340 de milioane.

În tot cazul, suntem foarte atenți la cum se cheltuiește banul și cred că foarte important ar fi dacă am avea o viziune integrată asupra tuturor fondurilor care se alocă pentru epurare și apă potabilă, astfel încât să cumulăm și să putem să punctăm fiecare ban pe care îl cheltuim. Și lucrul acesta cred că trebuie făcut. Eu, cel puțin, alături de colegii mei, atât cu ministrul fondurilor europene, cât și cu ministrul de la dezvoltare și, nu în ultimul rând, cu Administrația Fondului de Mediu, lucrul acesta l-am făcut - am privit dezvoltarea ca un mediu integrat.

Vorbeați puțin mai devreme de ce se întâmplă și cum nu ne gândim noi să facem, efectiv, planuri multianuale de dezvoltare. Ba da, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor s-a gândit la lucrul acesta. Și mă gândesc la planul multianual de împăduriri.

De aceea, am cerut ministerului, prin Fondul de Mediu, pentru că s-au găsit bani, să știm și noi, exact, cât trebuie să împădurim, unde trebuie să împădurim, pe ce terenuri trebuie să împădurim, fie că sunt degradate din punct de vedere agricol, fie că s-a tăiat sau defrișat ilegal. Mi se pare anormal ca la anul acesta, 2015, când vorbim de tăieri ilegale de 8,8 milioane de metri cubi anual și de o amprentă bugetară de peste 1,5 miliarde, să nu știm, efectiv, unde trebuie să direcționăm banii. Pentru că, de la păduri, tăind și defrișând ilegal, au plecat și versanții și s-au întâmplat multe și cred că nu avem timp suficient astăzi să purtăm discuții și să avem astfel de dezbateri.

Și pentru că mă bazez foarte mult că am susținere în ceea ce privește planul integrat al deșeurilor, vă rog foarte mult să aprobați Hotărârea Guvernului nr.196 în ceea ce privește taxa, introducerea taxei la groapă - da, 196 - respectiv de 80 de RON din 2016 și de 130 de RON din 2017. Este un lucru extrem de important, România trebuie și fiecare român trebuie să știe că are posibilitate, inclusiv conform legii în vigoare, să colecteze selectiv pe cele 4 tipuri de deșeuri.

Important este că, începând de la UAT-uri până la operatorii de salubrizare, până la societățile producătoare de ambalaj, inclusiv Parlamentul României și reprezentanții ministerului să lucreze într-un grup de lucru, așa cum l-am format noi la nivelul ministerului, astfel încât să atingem și noi undeva ținta de deșeu zero. Și cu cât vom duce mai puțin la groapă, cu atât vom recicla mai mult și cu atât, bineînțeles, vom reuși ca în perioada următoare să folosim resurse, efectiv, pe care le considerăm sau poate le-a considerat cineva inepuizabile, doar acolo unde ar trebui.

Și vă mai rog ceva: gândiți-vă că... eu, cel puțin, o să vin cu propunerea de hotărâre de guvern pentru tarif diferențiat. Este normal ca fiecare cetățean să plătească în funcție de cât deșeu produce. Este un lucru esențial, dacă vrem să ne atingem niște ținte.

Se vorbea puțin mai devreme de MHC-uri. Da, așa este, domnule deputat. S-au construit unde nu a trebuit, am distrus, bineînțeles, o parte din ce trebuia să distrugem. Eu, cel puțin, nu, dar unii, da.

Problema este că controlul prin Direcția Generală de Control pe MHC-urile care nu aveau nici măcar autorizații conforme, fie că erau de gospodăria apelor, fie de acord de mediu, nu au dus la altceva decât la stoparea efectivă a producției respectivelor societăți.

Radarul pădurii, într-adevăr, avem estimările, în fiecare lună vi le putem da. O să-l rog pe domnul secretar de stat Dan Popescu să vă prezinte situația în comisia de specialitate.

Și, da, sunt foarte multe de spus. Este un lucru esențial, e foarte important să susținem și noi, alături de toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, Acordul global de la Paris, așa cum îmi doresc ca la Paris să fie o discuție deja antamată din timp, în care și alte state - fie că este vorba de China, sau Statele Unite, sau țările din Asia, sau Africa -, să găsim un optim numitor comun, astfel încât, în general, acel acord, în momentul în care va fi semnat, să fie asumat de întreaga omenire.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionați.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Grațiela Leocadia Gavrilescu:

Cred că ați văzut că inclusiv Papa Francisc militează pentru schimbări climatice, așa cum mi-aș dori să militeze fiecare dintre dumneavoastră, pentru a trăi sănătos într-o țară curată și nepoluată.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Dezbaterile politice fiind finalizate, mulțumesc colegilor.

Declar închisă prima parte a ședinței.

Vor continua răspunsurile la întrebări. Două minute pauză.

 
    Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului.  

După pauză

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Continuăm sesiunea dedicată răspunsurilor la întrebări și interpelări.

 
Video in format Flash/IOS   Sorin-Avram Iacoban

Domnul deputat Iacoban, de la Iași, are un răspuns din partea Ministerului Transporturilor.

Vă rog, ați primit răspunsul. Vă rog, domnule deputat, 3 minute.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Da, am primit răspunsul.

Dragi colegi, știți cu toții că locuitorii din zona Moldovei, precum și cei care îi reprezentăm în Parlamentul României, deputații din zona Moldovei, își doresc o autostradă care să lege estul țării de vestul țării.

Autostrada Ungheni-Iași-Târgu Neamț-Ditrău-Târgu Mureș este cel mai important proiect de infrastructură pe care îl poate avea Moldova.

Am inițiat această interpelare cu speranța că voi găsi răspunsul la unele întrebări legate de termene, de situația finanțării, de situația revizuirii proiectelor de fezabilitate și așa mai departe.

Răspunsul însă este unul evaziv, care nu mă satisface și probabil nu-i va satisface nici pe locuitorii din zona Moldovei.

Prin urmare, voi continua, domnule ministru, cu o altă interpelare și cu alte întrebări, până când ne vom elucida și până când, cu toții, Parlament și Executiv, vom fi foarte clari în ceea ce privește acest proiect: care sunt termenele de implementare, care este finanțarea, când se termină revizuirea studiilor de fezabilitate și așa mai departe.

Am văzut, domnule ministru, că ați anulat două proceduri de revizuire a studiului de fezabilitate, unul pentru segmentul Ditrău-Târgu Neamț și celălalt pentru segmentul Ungheni-Iași-Târgu Neamț, însă nu ați specificat când se vor relua aceste revizuiri ale studiului de fezabilitate, respectiv licitația pentru aceste lucrări.

Cum un studiu de fezabilitate durează aproape un an de zile, îmi imaginez cam cât va dura acest lucru.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Și, cu speranța că vor înțelege și cei de la Ministerul Transporturilor și cei de la CNADNR cât de mare este importanța acestui proiect de infrastructură, vă mulțumesc pentru atenție.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Acestea fiind spuse, declar închisă ședința Camerei Deputaților de astăzi, 28 septembrie 2015.

Vă mulțumesc.

Continuăm mâine-dimineață cu ședință reunită - Cameră și Senat.

La revedere!

 
       

Ședința s-a încheiat la ora 17,10.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 19 octombrie 2019, 10:29
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro