Plen
Ședința Camerei Deputaților din 15 octombrie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.181/22-10-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 15-10-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 15 octombrie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

     

Ședința a început la ora 8.33.

Lucrările ședinței au fost conduse de doamna deputat Rodica Nassar, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Bună dimineața!

Deschidem ședința noastră de astăzi consacrată declarațiilor politice.

 
Video in format Flash/IOS Laurențiu Nistor - declarație politică intitulată Legea achizițiilor publice, o nouă viziune;

Pentru început o să-i dau cuvântul domnului deputat Laurențiu Nistor.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Laurențiu Nistor:

Bună dimineața, doamnă președinte.

Bună dimineața, dragi colegi.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Legea achizițiilor publice, o nouă viziune".

Pachetul de legi privind achizițiile publice reprezintă transpunerea Directivei Europene privind achizițiile publice în legislația românească și se dorește a fi o nouă viziune în acest domeniu, o viziune care să promoveze un sistem de eficientizare a resurselor publice și noi coordonate de lucru în mediul privat.

În această frământată perioadă de tranziție am învățat cu toții că organizarea unei licitații corecte, pe principiul "prețul cel mai mic", este o condiție necesară, dar nu și suficientă, ca să garanteze cheltuirea cu înțelepciune a banilor publici.

Sunt și alte criterii importante de care ar trebui ținut cont, cum ar fi ciclul de viață al produsului achiziționat din banii publici sau cât de prietenos este cu mediul. O astfel de nouă abordare este în beneficiul atât al economiei, cât și al cetățenilor.

După cum desigur știți, până acum mulți ofertanți veneau în licitații cu propuneri extrem de avantajoase din punct de vedere financiar, dar pentru care poate că nu aveau capacitatea de a susține oferta sau capacitatea tehnică de a se ridica la un nivel de calitate necesar.

Noua propunere nu se mai axează pe prețul cel mai scăzut, ci ne trimite într-o zonă a unor garanții financiare, anume cel mai bun cost pe toată durata ciclului de viață. Altfel spus, decizia ia în considerare cel mai bun raport calitate-preț.

De asemenea, am fost bucuros să constat că noul proiect de lege a remediat acest aspect limitativ, eliminând obligativitatea de a alege întotdeauna prețul cel mai redus. Consider acest fapt un pas foarte important către normalitate.

În prezent România își reformează sistemul de achiziții, prin integrarea și a unor noi principii, aceasta sub transparența, tratament egal, competiție deschisă și proceduri clare de management. Și ele sunt proceduri de bază ale legislației europene.

Nu este o sarcină ușoară să schimbi, pentru că nu este vorba doar de o schimbare a legii, ci și de o schimbare în modul de gândire.

Suntem deplini conștienți cât de mari sunt așteptările de la noua legislație pe această zonă de achiziții publice, dar viața ne-a învățat că pachetul legislativ nu aduce primăvara în ceea ce privește achiziția publică eficientă, ci și corectă în România.

Constrângerile pe care le avem în față sunt de fapt două: pe de o parte, trebuie să transpunem norma europeană într-o normă juridică românească, iar pe de altă parte, să ne adaptăm și realităților românești.

În final, însă, acest obiectiv al acestui intens efort instituțional și legislativ este acela de a avea o legislație stabilă, mai apropiată de realitățile României și care să nu mai aibă nevoie de modificări ulterioare.

Vă mulțumesc.

Laurențiu Nistor, deputat PSD, Hunedoara.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Virgil Guran - declarație politică despre Agenția de recuperare a prejudiciilor din infracțiuni;

Îi dau cuvântul în continuare domnului deputat Virgil Guran.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Virgil Guran:

Vă mulțumesc.

Despre Agenția de recuperare a prejudiciilor din infracțiuni.

Am văzut declarația DNA-ului care, pe bună dreptate, afirmă că acest grad de recuperare este scăzut, dar, în același timp, am văzut o reacție tipic românească. În momentul în care vrei să îngropi un lucru în România, este foarte bine știut, mai facem o comisie, mai organizăm ceva, și acum este mare discuție că Partidul Național Liberal s-ar fi opus în Senat constituirii acestei agenții.

Eu cred că lucrurile trebuie privite pragmatic. Noi avem organisme care trebuie să recupereze acești bani. S-a făcut o analiză. De ce nu s-au recuperat, ce se întâmplă? Poate oamenii aceștia mai au nevoie de câteva posturi, poate au nevoie de o modificare a legislației, pentru că se lovesc de anumite lucruri. Și vă dau un exemplu foarte scurt: când ai de executat un bun, un teren și nu se vinde, acel angajat al statului, acel funcționar se teme să vină să stabilească un preț de vânzare la care să se vândă bunul. De ce? Pentru că peste două, trei săptămâni poate să dea cu subsemnatul că a facilitat vânzarea terenului pentru nu știu cine.

Eu cred că mai avem nevoie de niște reglementări, în primul rând, pentru că dacă vom continua, când nu merge ceva, să mai creăm un organism care să consume mulți bani, pentru că o astfel de agenție ce înseamnă, încă un șef de agenție cu rang de secretar de stat, încă vreo cinci subsecretari de stat, încă vreo sută de directori generali, însemnând și la județe, și la nivel de agenție, încă 200 de directori adjuncți, încă 700-800 de funcționari, deci probabil vreo mie de oameni, cu sedii, cu telefoane, cu mașini și când tragi linie cât costă toate aceste lucruri ajungi la concluzia că jumătate din ceea ce recuperezi se duce înspre aceste cheltuieli.

Eu cred că trebuie întotdeauna să privim foarte clar și să vedem ce este eficient, ce trebuie făcut, pentru că avem oameni deja care trebuie să facă acest lucru. În același timp, dacă îi luăm doar pe acei oameni și îi poziționăm într-o nouă agenție, mai bine structurată, e altceva, înseamnă că nu vom avea cheltuieli în plus, doar foarte mici cheltuieli în plus.

Deci lucrurile trebuie foarte bine gândite, nu mai trebuie făcute în pripă, în grabă, doar să demonstrăm oamenilor că noi vrem, ci să avem eficiență, să terminăm cu pierderile și cu banii aruncați pe geam, pentru că într-adevăr avem o situație privilegiată în momentul de față, există o mică creștere economică și trebuie să drămuim foarte bine acest lucru.

Aceasta este poziția noastră, nicidecum nu dorim să impietăm bunul mers al acestor recuperări.

Mulțumesc.

Deputat PNL, Guran Virgil.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulțumim și noi. Urmează doamna deputat Natalia Intotero.

 
Video in format Flash/IOS Natalia-Elena Intotero - declarație politică cu tema: 15 octombrie, Ziua internațională a femeilor din mediul rural;

Aveți cuvântul, doamnă deputat.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Declarație politică: "15 octombrie, Ziua internațională a femeilor din mediul rural".

Viața la țară în satul românesc nu a fost niciodată idilică. A însemnat mereu muncă grea și responsabilitate, iar femeile au fost mereu parte integrală a acestui tablou.

Realitatea rurală în România este încă aspră pentru cei care trăiesc la țară și este și mai aspră pentru femei.

Cele mai dificile provocări au rămas aceleași în ultimele două decenii. Lipsa locurilor de muncă, a condițiilor decente de viață, salariile mici, munca informală, accesul limitat la serviciile medicale și de calitate și, nu în ultimul rând, un nivel ridicat al agresiunilor de multiple feluri, față de femei.

Pe scurt, sărăcia, discriminarea și violența caracterizează în mod determinant viața economică, socială și culturală a satului românesc.

În acest context, Ziua internațională a femeilor din mediul rural este un prilej să ne reamintim mereu că avem o responsabilitate permanentă, de a ne implica în ameliorarea condițiilor de viață ale acestor femei.

Parlamentul României s-a raliat în prima linie a schimbării de mentalitate. Adoptarea recentă a Legii nr. 299/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și tratament între femei și bărbați o demonstrează din plin.

Modificările aduse legii inițiale au ținut cont de evoluția societății românești și au aliniat legislația românească la cea a Uniunii Europene, creând cadrul instituțional necesar pentru a face posibilă eliminarea tuturor formelor de discriminare de gen, în toate sferele vieții publice din România. Deci, o lege valabilă și cu aplicabilitate inclusiv în mediul rural.

De asemenea, agricultura și dezvoltarea satului românesc au fost și sunt priorități absolute ale programului de guvernare. În viziunea Guvernului României, revitalizarea zonelor rurale se putea face în primul rând prin fructificarea potențialului agricol real al României.

Dacă sectorul agricol devine un motor de creștere economică, o sursă de locuri de muncă și de venituri garantate pentru agricultori, atunci și viața femeilor din mediul rural se va îmbunătăți corespunzător.

Această strategie a fost completată de o serie de acțiuni de informare și promovare a unor noi culturi, o cultură a respectului și toleranței, prin care să punem capăt tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor.

Și pe plan extern România a solicitat în repetate rânduri Comisiei Europene, prin vocea eurodeputatului Viorica Dăncilă, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, realizarea unor programe europene pentru promovarea egalității de șanse în ocuparea forței de muncă, implicând femeile, în special pe cele din zonele rurale.

Un obiectiv important, din această perspectivă, este și oprirea migrației femeilor dinspre mediul rural înspre mediul urban, prin dezvoltarea abilităților anteprenoriale și manageriale ale femeilor, cu scopul de a le încuraja în a-și dezvolta propriile afaceri.

În această zi specială, un gând frumos, respect, sănătate și la mulți ani tuturor femeilor din mediul rural!

Natalia-Elena Intotero, deputat PSD, județul Hunedoara.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulțumim și noi, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică cu referire la locul și rolul României în Uniunea Europeană;

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Daniel Gheorghe.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi vizează locul și rolul României în Uniunea Europeană.

Recent am observat o serie de declarații ale domnului președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care pe mine și pe mulți alți români n-au făcut altceva decât să mă surprindă. Dumnealui vorbește despre relații pragmatice cu Rusia, vorbește despre dezvoltarea unor relații practice, motivate de interese, și nu de valori între Comunitatea Europeană și Rusia. Acest lucru mi se pare oarecum o formă de dublă măsură pe care domnul Juncker, ca și doamna Merkel, ca și mulți alți lideri europeni o folosesc în relația cu Rusia, în raport cu țările est-europene și în special mă gândesc la cazul României. Mă gândesc la cazul României deoarece, așa cum era de așteptat, și de această dată România a fost amânată de la aderarea la spațiul Schengen, deși îndeplinește deja de multă vreme toate condițiile tehnice, toate condițiile politice și toate condiționalitățile impuse de către Uniunea Europeană.

Ceea ce ar fi interesant de spus este faptul că, de cele mai multe ori, România a fost exceptată de la aderarea în spațiul Schengen strict pe motive politice, iar aceste motive au fost în special impuse de anumite interese economice și interese geopolitice ale țărilor occidentale. Și aici mă gândesc în special la Germania, care permanent duce o politică prin care vrea să-și satisfacă o serie de cerințe economice proprii, neținând cont de ceea ce înseamnă respectul mutual între țările europene, indiferent de dimensiunea lor și indiferent de interesele pe care le au acestea, și mai ales de Olanda. Olanda pune bețe în roate aderării României la spațiul Schengen de atâta vreme, dintr-un motiv foarte material, nu dintr-unul care să țină de reguli, de legi, de valori, de principii. Pur și simplu olandezii se tem de faptul că principala poartă de intrare a mărfurilor extracomunitare în Europa va fi portul Constanța din România, iar nu portul Rotterdam din Olanda, așa cum se întâmplă în acest moment. De aceea, fac tot ce pot ca să împiedice aderarea României la spațiul Schengen.

În tot acest context, al prăbușirii spațiului Schengen, al căderii în inoperabilitate a Tratatului de la Dublin cu privire la azil și azilanți, în contextul crizei miganților, în contextul crizei economice și a recesiunii pe care încă o traversăm la nivel european, eu cred că România ar trebui să aibă o politică mult mai proactivă și n-ar mai trebui să fetișizeze prezența sa în spațiul Schengen. Spațiul Schengen nu mi se pare a fi o prioritate pentru România în acest moment. Cred că prioritatea pentru noi, românii, este de acum încolo să devenim o forță în Uniunea Europeană și să devenim o voce activă și o voce capabilă să își poată spune punctul de vedere și să-și pună în valoare atuurile sale politice, geopolitice, economice, umane, pe care le deține la nivel european și chiar internațional.

De aceea, părerea mea este că România trebuie să gândească locul său în Uniunea Europeană, pornind de la propriul interes național, și nu pornind de la o formă de obediență în fața Bruxelles-ului, în fața Berlinului ori în fața altor mari capitale unde se decid destinele Europei.

Nu mă miră deloc declarația domnului Juncker, mai ales că vine în contextul în care politica europeană, raportată la Rusia, trece strict prin interesele egoiste ale anumitor puteri occidentale și trece mai puțin prin filtrul democrației, prin filtrul rațiunii și mai ales prin filtrul respectării drepturilor și libertăților individuale, o problemă pe care europenii, de cele mai multe ori, se fac că nu o văd în Rusia, la fel cum se fac că nu o văd nici în alte părți ale lumii. Europa nu poate să balanseze așa, la infinit, într-un joc de ping-pong între Statele Unite și Rusia, Europa trebuie să aibă un proiect de dezvoltare pe termen mediu și lung și să nu mai țină anumite legături de-a dreptul bolnăvicioase cu grupuri de interese și cu forțe care o împing spre a tolera abuzurile care se petrec pe plan internațional, indiferent că abuzurile acestea apar în Rusia, apar în Orientul Mijlociu, apar în alte zone ale lumii.

În încheiere mi s-ar părea foarte important ca românii să-și conștientizeze propriile lor obiective și să înțeleagă o dată pentru totdeauna că atâta timp cât interesele anumitor puteri europene, precum Germania, precum Luxemburgul domnului Juncker, precum chiar Franța domnului Hollande, trec prin Moscova, niciodată nu ne vom putea aștepta la un răspuns afirmativ, la o cerere de unire a României cu Republica Moldova de peste Prut, deoarece pur și simplu geopolitica ne spune cu totul și cu totul alt lucru în acest moment.

În continuare, cam aceasta cred că ar fi de spus pe această temă și pur și simplu sper ca decidenții noștri să înțeleagă, să aibă mai multă coloană vertebrală și să aibă mai multă tărie de caracter în relația cu aliații noștri occidentali, deoarece spațiul euroatlantic este fundamental pentru viziunea de dezvoltare geopolitică a României și mai ales și pentru viziunea de securitate națională și dezvoltarea economică pe termen mediu și lung, spațiul euroatlantic marcat de aceleași valori ale demnității umane, ale pluripartitismului, ale democrației și ale libertății.

Vă mulțumesc.

Daniel Gheorghe, deputat PNL de Ilfov.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulțumim, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Tinel Gheorghe - declarație politică cu referire la ordonanța privind salariile demnitarilor;

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Tinel Gheorghe.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimați colegi,

O să încep prin a face o precizare. Legea irigațiilor a trecut, iată, opoziția a înțeles necesitatea acestei legi, dar îi atrag atenția prim-ministrului că legea a trecut cu un amendament foarte important pe care timp de două săptămâni l-am solicitat Guvernului și ministrului agriculturii: obligativitatea ca în această perioadă, imediat după promulgarea legii, Guvernul să vină cu strategia națională privind reabilitarea sistemului de irigații. Numai așa va putea fi cheltuit acel miliard de euro.

Și acum să intrăm în chestiunea problemei, fondul problemei. Voi continua șirul de declarații cu privire la ceea ce eu am numit "Noi vrem respect", după poezia cu același titlu, sau aproape, a lui George Coșbuc, "Noi vrem pământ".

Noi vrem respect, domnule președinte Zgonea. Am făcut imprudența săptămâna aceasta, în Biroul permanent al Camerei Deputaților, să-i cer președintelui Camerei Deputaților, în calitatea Domniei Sale de președinte, să solicite Senatului urgentarea ordonanței privind salariile demnitarilor. Și am făcut acest lucru plecând de la declarația Domniei Sale, în 24 august, anul acesta, în care domnul președinte spunea, întrebat fiind: "Se creează o discriminare?" - "Și eu sunt coleg ales de colegii mei, nu există nicio diferență între votul meu și votul celorlalți, e adevărat că activitatea mea este mult mai amplă, dar mi-am asumat acest lucru, mi-am asumat să reprezint Parlamentul României, Camera Deputaților"... declarația curge. Am crezut în această declarație, așa cum cred și în valorile morale ale tuturor celor care în momentul de față sunt parlamentari. Din păcate, însă, observ, din ce în ce mai mult, la colegii mei de pe partea stângă a eșichierului politic, centrul stâng al eșichierului politic, o activitate care ține mai mult sau aduce aminte mai mult de ceea ce a însemnat ciocoismul vechi la noi.

Ca să modificăm Codul fiscal ne-a trebuit sesiune extraordinară. Am cerut atunci sesiune extraordinară și pe votul prin corespondență, n-au vrut. Acum se bat cu cărămida în piept că ei sunt cei care vor votul prin corespondență!

Am cerut atunci să examinăm în regim de urgență și ordonanța aceasta privind salariile demnitarilor, pentru că, după părerea mea, este un caz unic în cei 25 de ani de democrație originală românească ca un guvern să emită un act normativ cu un nivel de salarizare pentru 72 de funcții, gândind că vor înțelege, totuși, că Legea salarizării trebuie să fie dezbătută și adoptată pentru toți funcționarii acestei țări, nu numai pentru o categorie aparte. N-au înțeles!

Mai fac un apel de la această tribună și reamintesc conducerii Camerei Deputaților că au fost aleși în aceste funcții pentru că și-au dorit-o și că între ei și noi nu există nicio diferență, absolut nicio diferență. Responsabilitățile pe care și le-au asumat au fost benevole. Și-au dorit aceste funcții pentru ca activitatea Camerei Deputaților să funcționeze normal. Dar de aici până la a veni cu o abordare de tip: "Eu sunt mai deștept, eu merit 300% creștere salarială, iar voi, ceilalți, trebuie să vă mulțumiți cu ce aveți până acum, credem și cred personal că este în totală contradicție cu spiritul social-democrației, mai ales cu ceea ce clamează ideologia social-democrată.

Domnule președinte, vă aștept și săptămâna viitoare, când cred că veți da curs solicitării Partidului Național Liberal de a analiza în regim de urgență această ordonanță care este exclusiv a Partidului Social Democrat și care exclusiv nu vă face cinste.

Sunt Gheorghe Tinel, deputat PNL de Ialomița.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Radu Zlati - declarație politică referitoare la declarațiile președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker;

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Radu Zlati.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Radu Zlati:

Stimați colegi, câți sunteți prezenți,

Recent, declarații venite din partea celui mai bine plătit funcționar al Uniunii Europene, mă refer la președintele Comisiei, domnul Jean-Claude Juncker, au venit să șocheze opinia publică sau cel puțin pe aceia care credeau și mai cred în angajamentele euroatlantice ale statelor membre UE, precum și în principiile pe care s-a clădit această uniune politică, printre care la loc de frunte se află respectul față de granițele statelor europene, față de suveranitatea și integritatea lor teritorială.

A spune, precum dânsul a spus, că Rusia ar trebui să fie un partener al Europei, la doar un an după ce Rusia domnului Putin a anexat o parte, Crimeea, a unui stat suveran, Ucraina, ba, mai mult, a spune ca Rusia să stea "în rândul întâi", iar apoi să te răstești la Statele Unite ale Americii, țara aceea care și-a trimis tinerii, acum 80 de ani, să moară pe câmpurile de luptă ale bătrânei Europe pentru a ne salva de ciuma brună, a face astfel de afirmații în mod public este mai mult decât o gafă politică, este o abdicare de la principiile menționate mai sus, este o devoalare de intenții pentru care, pe bună dreptate, domnul Juncker ar trebui să plătească cu funcția.

România știe ce înseamnă să lași Rusia să stea în primul rând. Știe de peste 200 de ani, de când o altă Rusie, cu un alt țar decât domnul Putin, a anexat Basarabia. România știe ce înseamnă să faci concesii imperialismului rus, fie la Teheran, fie la Yalta sau la Moscova, știe pentru că a învățat prin intermediul a mai bine de patru decenii de comunism impus de tancurile sovietice.

Desigur, domnul Juncker nu va răspunde pentru declarațiile sale. Pentru că el nu a vorbit fără de sine, ci s-a făcut purtătorul de cuvânt al acelora care nu au cunoscut pe pielea lor prietenia ursului rus, ci doar au făcut afaceri cu mogulii ruși sau și-au pregătit ceaiul la flacăra gazului rusesc.

Dar toate acestea nu mă pot împiedica să ajung al concluzia tristă că, nu numai de data aceasta, președintele Comisiei Europene a pierdut o bună ocazie de a tăcea.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi.

 
Video in format Flash/IOS Lucia-Ana Varga - declarație politică cu titlul Guvernul Ponta pune în pericol acordarea de subvenții pentru crescătorii de animale;

Doamnă deputat, aveți o declarație? Nu sunteți trecută, nu ați depus-o? Da, sigur că da.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Lucia-Ana Varga:

Doamnă președinte de ședință,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Guvernul Ponta pune în pericol acordarea de subvenții pentru crescătorii de animale".

Declarația mea politică este un semnal de alarmă, pe care îl trag de la tribuna Parlamentului, asupra riscului ca, în anul 2016, crescătorii de animale să nu își primească subvențiile.

Guvernul Ponta a emis ordonanțe de urgență și hotărâri de guvern prin care a reglementat organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente. Conform acestor acte normative, pentru toate pajiștile din România trebuiau întocmite amenajamente pastorale, până la 1 ianuarie 2016.

Amenajamentele pastorale reprezintă norme tehnice conform cărora utilizatorii trebuie să gestioneze și să valorifice durabil pajiștile, astfel încât să permită menținerea biodiversității, să asigure creșterea productivității și a capacității de regenerare a plantelor. Acordarea subvențiilor de la APIA pentru crescătorii de animale este condiționată de respectarea acestor amenajamente pastorale.

Situația privind implementarea acestor acte normative prezentate mai sus este însă îngrijorătoare. Cu doar două luni înainte de termenul scadent constatăm că doar 2,1% dintre autoritățile locale au întocmit aceste amenajamente pastorale, existând riscul ca utilizatorii pășunilor din peste 3.000 de administrații locale să-și piardă subvențiile cuvenite.

Din discuțiile avute cu mulți primari din țară, am identificat câteva dintre cauzele acestui procent scăzut, de doar 2,1%.

Principalele probleme sunt legate de lipsa fondurilor necesare realizării acestor amenajamente pastorale și lipsa implicării în întocmirea normelor tehnice a instituțiilor cu responsabilitate din subordinea Ministerului Agriculturii.

Guvernul Ponta a demonstrat prin nealocarea de fonduri, prin indiferența reprezentanților Ministerului Agriculturii că nu îi pasă de dezvoltarea durabilă a acestei țări, că nu îi pasă de crescătorii de animale din România.

Nu și-a asumat nicio responsabilitate privind întocmirea amenajamentelor pastorale, ci a aruncat pe umerii administrației locale sarcina realizării acestora, sfidând astfel primarii și consiliile locale.

Domnule Ponta,

Pierderea subvențiilor pentru utilizatorii de pășuni este de neacceptat pentru Partidul Național Liberal. Vă cer să veniți în fața Parlamentului cu soluții la încă o problemă pe care Guvernul condus de dumneavoastră a creat-o, iar dacă nu aveți soluții la această problemă, plecați.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi.

 
Video in format Flash/IOS Ion Șcheau - declarație politică cu tema Guvernul putea să utilizeze fonduri europene pentru pasajele peste Centura Aradului;

Am să dau cuvântul în continuare domnului deputat Ion Șcheau.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ion Șcheau:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Tema declarației mele politice de astăzi: "Guvernul putea să utilizeze fonduri europene pentru pasajele peste Centura Aradului".

Stimați colegi,

În 2010 au început lucrări la două obiective de infrastructură extrem de importante pentru decongestionarea traficului în municipiul Arad: pasajul pe varianta de ocolire Arad, peste liniile de cale ferată Brad-Curtici și drum județean 706B, și pasajul peste linia de cale ferată Arad-București.

Deși ambele lucrări aveau termen de finalizare în 2012, respectiv 2013, lipsa alocărilor financiare a făcut ca lucrările să fie întrerupte, deși ambele erau în stadii avansate. Mai mult, anul acesta, CNADNR a decis rezilierea contractelor inițiale, existând însă promisiunea reluării licitațiilor în cel mai scurt timp. Nu există informații, însă când vor fi relicitate lucrările de finalizare a acestor pasaje, între timp lucrările executate deja se degradează.

În condițiile în care barierele coboară de aproximativ o sută de ori în 24 de ore, iar timpii de așteptare sunt cumulat de trei ore într-o zi, finalizarea pasajelor ar reduce semnificativ timpii de parcurgere a Centurii Aradului. Prin realizarea celor două pasaje, estimările arătau că în doi ani s-ar fi realizat economii de peste 7 milioane de euro pentru eliminarea staționării autovehiculelor și de 500 de mii de euro din reducerea numărului de accidente.

Guvernarea PSD a sabotat aceste pasaje nu doar prin tăierea de alocări de la bugetul de stat și rezilierea contractelor fără a le mai relicita, ci și prin faptul că a ignorat de bună știință posibilitatea utilizării fondurilor europene.

În condițiile în care România va pierde la sfârșitul acestui an aproape 3 miliarde din banii europeni alocați infrastructurii de transport, foarte multe dintre proiectele începute anterior aveau șansa să primească finanțare pe ultima sută de metri prin mecanismul proiectelor retrospective. Așa a fost cazul pentru drumul național 14, Sibiu-Sighișoara, început cu fonduri de la Banca Europeană și de la bugetul de stat, pentru care Comisia Europeană a aprobat săptămâna trecută finanțarea din fonduri europene.

De ce nu au fost propuse aceste proiecte, aceste pasaje pentru Centura Arad pentru finanțare din fonduri europene? De ce nu au fost scoase din nou la licitație după ce au fost reziliate contractele? Miniștrii transporturilor au fost trecători în ultimii trei ani, dar premierul Victor Ponta a rămas, așa că trebuie să răspundă acestor întrebări.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi.

 
Video in format Flash/IOS Daniel Tudorache - declarație politică despre problemele ridicate de situația de la Apa Nova;

Am să dau cuvântul în continuare domnului deputat Daniel Tudorache.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Daniel Tudorache:

Bună ziua!

Stimați colegi,

Am văzut cu toții ce s-a întâmplat la Apa Nova. Este adevărat, este treaba justiției să dovedească vinovații de imensa sumă care a fost prejudiciată.

Este foarte adevărat, sunt implicați colegii noștri de la PNL - PNL București. Sume foarte mari au fost descoperite ca fiind date șpagă.

Solicit înființarea unei comisii parlamentare pentru a rezolva această problemă, nu de alta, dar cetățenii Bucureștiului sunt afectați de diferența foarte mare de preț. E adevărat, acum 15 ani, prețul era undeva la 0,5 euro/m3 de apă. În momentul de față, a crescut de 15 ori.

Va trebui să rezolvăm această problemă și cetățenii să își recupereze banii pe care i-au plătit în plus la factura de la Apa Nova.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi.

 
Video in format Flash/IOS Ana Birchall - declarație politică cu tema: Vaccinarea obligatorie - între libertate și responsabilitate;

Am s-o invit la microfon pe doamna deputat Ana Birchall pentru a-și susține declarația politică.

Aveți cuvântul, doamnă deputat.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Ana Birchall:

Mulțumesc mult, doamnă președinte.

În declarația politică de astăzi vreau să vă vorbesc despre vaccinarea obligatorie, un proiect de lege care a generat patimi, controverse și dispute în rândul opiniei publice, dar și o dezbatere ce ține de îmbunătățirea sănătății populației.

Stimați colege,

Stimați colegi,

Răspunsul la întrebarea "îi vaccinăm sau nu pe copii" încinge spiritele pe scena publică de ceva timp, dar odată cu apariția acestui proiect, care își propune să reglementeze vaccinarea, subiectul a ajuns pe buzele tuturor. Nu am căderea și nici intenția de a mă pronunța asupra eficienței vaccinării sau asupra schemelor de vaccinare. Sunt discuții care, în opinia mea, trebuie purtate de către medici și cercetători.

Vaccinarea reprezintă o investiție în siguranța națională, o strategie bazată pe decizii informate și pe dovezi științifice.

Totodată, pe lângă interesul față de bunăstarea populației, trebuie avut în vedere și balanța costuri/beneficii.

Astfel, pragmatic vorbind, pentru stat vaccinarea este o garanție că, investind în prevenție, nu va trebui să mai suporte costurile tratării unei maladii cu consecințe grave sau, mai rău, a unor epidemii. Problema reală este scăderea numărului de copii vaccinați și potențialul de risc implicit.

Remedierea situației solicită, fără îndoială, intervenția statului, dar, din punctul meu de vedere, implicarea legislativului trebuie să aibă în vedere efecte pe termen lung.

De aceea, eu cred că orice reglementare trebuie să contracareze în primul rând cauzele care au generat această stare de fapt, nu să insiste pe pedepse. Or, cauzele sunt informarea precară a populației, neîncrederea în vaccinuri și, mai ales, în producătorii de vaccinuri și, nu pe ultimul loc, lipsa vaccinurilor de pe piață pentru perioade îndelungate.

Sigur, pedepsele descurajează, însă ele sunt eficiente doar pe termen scurt, iar noi, până la urmă, ne dorim o populație sănătoasă și informată și în viitorul îndepărtat.

Consider mai utilă dezvoltarea unor campanii de informare corectă asupra fenomenului vaccinării, campanii, care, pe lângă educarea populației, să facă un prim pas și către credibilizarea procesului, care, în prezent, suscită un grad mare de neîncredere din partea oamenilor.

Mai departe cred că este important pentru a câștiga încrederea populației să ridicăm problema producției autohtone de vaccinuri.

Până nu demult, Institutul Cantacuzino era o instituție de prestigiu în lume. În prezent, suntem nevoiți să importăm vaccinuri, fapt ce contribuie la sporirea neîncrederii oamenilor, care îndepărtează campaniile de vaccinare și interpretează această campanie de vaccinare ca pe o oportunitate a marilor producători farmaceutici străini de a-și umfla conturile.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Inițierea unui proiect de lege care să reglementeze vaccinarea este, în sine, o acțiune bine-venită. Însă mai util decât elaborarea unor instrumente coercitive, precum amenzile, cred că ar fi responsabilizarea părinților care hotărăsc să refuze vaccinul.

Este dreptul fiecărui părinte să decidă cum dorește să își crească copilul și să-și educe copiii. Nu cred că statul se poate impune în această decizie, așa cum nu cred că este potrivit ca legea să interzică accesul copiilor nevaccinați la educație. Până una alta, accesul la educație este un drept universal și nu este o favoare. În esență, o astfel de măsură nu ar contribui nici la bunăstarea populației, nici la siguranța națională. Este însă opinia mea fermă că părinții trebuie să ia o decizie informată cu privire la vaccinare și să și-o asume până la capăt.

Ca deputat, cred la fel de tare că este oportun să ne implicăm în dezbaterea despre vaccinare, nu însă prin pedepse și alte măsuri coercitive, ci prin trei pași esențiali, care vor face ca efectele intervenției noastre să dureze în timp: informare, credibilizare și responsabilizare. În final, decizia sigur că este a părintelui, dar aceasta trebuie să fie corect informat, să aibă încredere că statul îi servește interesele și să-și asume responsabilitatea pentru hotărârea luată.

Vă mulțumesc.

Ana Birchall, deputat Colegiul nr.5, Vaslui.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică intitulată Moldova - o prioritate a instituțiilor statului privind dezvoltarea durabilă;

Dau cuvântul în continuare domnului Mugurel Cozmanciuc.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Bună dimineața, doamnă președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi privește: "Moldova - o prioritate a instituțiilor statului privind dezvoltarea durabilă".

România este printre puținele țări din Europa și din lume cu un teritoriu național care poate genera creștere pe toate palierele.

În pofida a ceea ce afirmă constant Guvernul României, statul român are o poziție fragilă în rândul economiilor puternice și competitive. Discrepanțele sunt vizibile atât în plan extern, prin raportarea la alte state, cât și în plan intern între diferite zone ale teritoriului național.

O analiză statistică privind transporturile, economia, agricultura, infrastructurile, educația, calitatea vieții sau altele relevă că Moldova are un deficit la toate nivelurile, comparativ cu celelalte zone ale țării, în mod excepțional fiind depășită în unele domenii ale regiunii.

O prezentare a imaginii în domeniile amintite mai sus poate părea dezolantă. Regiunea nu dispune de coalizare de transport nici pe axa Nord-Sud, nici pe axa Est-Vest. Astfel, conexiunile interregionale sunt insuficiente. Cadrul natural existent, aici fiind vorba de Munții Carpați și râurile existente, în special Siret și afluenții acestuia, cauzează apariția îngustării căilor de acces, un exemplu concludent fiind legătura între Muntenia și Moldova prin Podul de la Mărăcineni.

Conform Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României, densitatea drumurilor la granița cu Republica Moldova este de doar 33 de km la suta de km2, în condițiile în care se presupune că România este un stat membru al Uniunii Europene cu drepturi depline și primul ajutor al Republicii Moldova.

Lipsa căilor de comunicații generează, pe principiul dominoului, celelalte neajunsuri: economia este caducă, determinată în special de destinul industriei prelucrătoare și migrația populației tinere către exterior; sărăcie ridicată în mediul rural, alături de calitatea locuirii (un procent covârșitor al locuințelor construite din paiantă, chirpici, lemn); în fapt, vorbim despre o excluziune socială, în care curentul electric sau accesul la serviciile de sănătate primare sunt un lux; agricultura este una de subzistență, practicată prin exploatații individuale mici. Lipsa unui coridor de transport care să faciliteze deplasarea cerealelor către portul Constanța înfrânează exportul agricol al zonei.

Am expus sumar o imagine asupra Moldovei, însă o cercetare amănunțită poate prezenta o realitate cruntă. Lista poate continua, însă nu acesta este scopul prezentei declarații.

Ceea ce vreau să aduc în atenția Executivului și a ministerelor de resort este că Moldova trebuie să fie, dacă nu prioritatea numărul unu a României, cel puțin între primele trei în materie de dezvoltare pentru viitor.

Trag astăzi un semnal de alarmă autorităților competente că nu lipsa strategiilor sau documentelor privind dezvoltarea regiunii este problema, ci lipsa de inițiativă.

Se afirmă la unison în mass-media despre creșterea economică. Urmând firul logic al evenimentelor, dacă există creștere economică, se poate trece la practică, prin implementarea proiectelor.

Egoismul politic nu trebuie să-și aibă locul atunci când vine vorba despre interesul țării și al cetățenilor ei.

În calitate de deputat în Parlamentul României, voi face toate demersurile necesare pentru crearea unui cadru dezvoltator al Moldovei, care să ducă la incluziune socială ridicată și consider că a venit rândul Moldovei să fie o prioritate a instituțiilor române.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Maria-Andreea Paul - declarație politică referitoare la votul prin corespondență.

Dau cuvântul în continuare doamnei deputat Andreea Paul.

Aveți cuvântul, doamnă deputat.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Maria-Andreea Paul:

Bună ziua, doamnelor,

Bună ziua, stimați colegi,

Astăzi voi demonta patru mituri lansate în spațiul public de către puterea actuală, pentru a bloca votul prin corespondență.

Primul mit este cel birocratic. Citez din spusele puterii: "Formalitățile, procedurile care trebuie urmate de cei care doresc să își exprime votul sunt foarte greoaie. În loc să facilităm accesul neîngrădit al românilor din străinătate la vot, mai mult îl îngreunăm". Fals. Acest mit al puterii maschează frica PSD față de votul românilor din diaspora. Nu există un blocaj birocratic mai mare decât cozile de anul trecut de la urnele de vot din străinătate.

Completarea unei cereri pentru votul prin corespondență de către un român domiciliat în străinătate se poate face, conform proiectului de lege, printr-un formular electronic, așadar online, pe site-ul Autorității Electorale Permanente sau, la opțiunea sa, prin cerere scrisă, depusă personal sau transmisă prin poștă, către misiunea diplomatică sau oficiul consular din zona respectivă, după caz.

În urma cererii depuse, alegătorul va primi un plic cu certificatul de alegător în interior, ambele prevăzute cu elemente de siguranță, și instrucțiunile pentru exercitarea dreptului de vot. Alegătorul va putea astfel să își exercite dreptul de vot după un efort de câteva minute, asigurându-se de livrarea plicului, cu opțiunea sa, cu trei zile înaintea votului. În paralel, Autoritatea Electorală Permanentă întocmește listele electorale pentru votul prin corespondență, separate de listele electorale permanente. Totodată, se înființează câte un birou electoral pentru votul prin corespondență, la fiecare 10.000 de alegători din străinătate. Aceste proceduri generează un cost suplimentar de sub 2.000.000 lei.

Al doilea mit: mitul fraudării. Frauda devine un cuvânt uzual în limba română, mai ales când vine vorba de politică. Citez din spusele puterii: "Al doilea impediment este posibilitatea de fraudare foarte mare".

Culmea fraudei politice este să fugi de democrație, invocând riscul fraudei. Nimeni nu este mai experimentat în acest domeniu decât Partidul Social Democrat. Exemplul atâtor țări care au adoptat cu mult înaintea noastră votul prin corespondență este relevant. O democrație veche, așa cum întâlnim în Marea Britanie, ne dovedește că practica votului prin corespondență poate fi extinsă chiar și pe teritoriul țării, nefiind nevoie de motivarea cererii. Germania permite votul prin corespondență, atât pentru alegătorii din țară, cât și pentru cei plecați în străinătate; în Irlanda, procedura votului prin corespondență este garantată pentru cetățenii din străinătate care sunt în imposibilitatea de a vota în persoană la secțiile de vot arondate în ziua scrutinului; Belgia a extins alternativele de vot chiar și la votul prin reprezentant pentru cei care călătoresc în străinătate.

Cert este că 54 de state ale lumii asigură acest drept cetățenilor lor - de a vota prin corespondență.

Al treilea mit: mitul secretizării votului. Citez din spusele puterii: "Dispare un caracter care în România este sacru până în momentul de față, și anume secretul votului". Acest secret la noi este atât de puternic menținut în conștiința publică, încât, dacă doi bătrâni, soț și soție, intră împreună în cabina de vot pentru că nu văd bine sau să se sfătuiască, aceasta este infracțiune. Și atunci punem problema: de ce ar mai fi această infracțiune necesară, dacă pot să stea acasă, să se sfătuiască și cu nepoții care eventual votează în locul lor, contra o bere?!".

Suntem o țară liberă - este răspunsul meu - în care fiecare individ are dreptul de a decide. Dacă se va lăsa influențat, este tot opțiunea sa, pe care și-o asumă și pe care trebuie să o acceptăm. Nu avem dreptul să blocăm accesul la vot, al celor care își exercită independent această opțiune, doar pentru că unii se lasă influențați. Nici votul în cabină nu-ți garantează că tu, părinte, nu ai fost influențat în opțiunea ta de către copiii tăi sau invers.

Al patrulea și ultimul mit: mitul neîncrederii asupra corectitudinii rezultatului. Citez din spusele puterii: "Electoratul nu poate să aibă încredere. În momentul de față nu au încredere că rezultatul este corect, nici când introduc buletinul în urnă. Dar vă imaginați, într-un sistem în care ei nu văd cum se transmite semnalul și votul în altă parte!".

Absența procedurii votului prin corespondență nu va contribui la creșterea încrederii electoratului - este răspunsul meu. Aceasta este o certitudine. Prezența sistemului alternativ de vot are șansa de a diminua absenteismul electoratului la vot și, în paralel, o acuratețe mai mare a rezultatului, în raport cu percepția publică.

Urnele de vot din birourile electorale pentru votul prin corespondență sunt păzite de către același personal al structurilor Ministerului Afacerilor Interne. Proiectul de lege despre care vorbim prevede obligația Autorității Electorale Permanente și a Ministerului Afacerilor Externe să organizeze campanii de informare a cetățenilor români cu drept de vot, cu domiciliul sau reședința în străinătate.

În concluzie, ceea ce nu mai este un mit, ci o adevărată problemă permanentizată, sunt listele de votanți, care trebuie acum corect actualizate. Consider că un sistem alternativ, așa cum este cel al votului prin corespondență, impune o reactualizare minuțioasă și mai responsabilă a listelor electorale permanente și a celor dedicate votului prin corespondență.

Partidul Național Liberal a promis în campania prezidențială că va iniția și va susține acest proiect de lege, iar acum arată că demersurile sale, date de greva japoneză, și-au atins scopul. Nu mai avem voie să tolerăm această restanță parlamentară și actualei puteri.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi, doamnă deputat.

Având în vedere că timpul alocat ședinței a luat sfârșit, declar închisă ședința noastră de astăzi.

 
     

Lucrările ședinței s-au încheiat la ora 9.55.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 21 noiembrie 2019, 11:31
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro