Remus-Florinel Cernea
Remus-Florinel Cernea
Sittings of the Chamber of Deputies of November 5, 2015
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.199/12-11-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2015 > 05-11-2015 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of November 5, 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.9 Remus-Florinel Cernea - declarație politică: "Tragedia din Clubul «Colectiv», muzica rock și schimbările de care România are nevoie";

   

Doamna Rodica Nassar:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

Dau cuvântul în continuare domnului deputat Remus Cernea.

Video in format Flash/IOS

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulțumesc foarte mult.

Declarația mea politică de astăzi se numește "Tragedia din Clubul «Colectiv», muzica rock și schimbările de care România are nevoie".

În perioada comunistă, rockul a fost considerat o muzică subversivă, astfel că trupele străine nu erau difuzate la radio și TV și nici nu puteau veni să concerteze în România lui Ceaușescu. Dar în alte țări ale lagărului socialist lucrurile erau ceva mai relaxate. În anii ’80 ai secolului trecut, au fost permise acolo concerte cu nume mari: spre exemplu, "Queen" a cântat la Budapesta în 1986, iar "Scorpions", "Bon Jovi", "Skid Row", "Cinderella", Ozzy Osbourne și "Mötley Crüe" au cântat la Moscova în 1989. Formațiile rock românești se confruntau, la rândul lor, cu probleme legate de cenzură și cu restricțiile partidului unic.

De unde provenea teama regimului comunist față de muzica rock? În primul rând, din spiritul de libertate și din nonconformismul pe care această muzică le degajă. De asemenea, din mesajul adesea protestatar. Rockerii nu sunt oameni care să se supună vreunor autorități doar pentru că ele sunt autorități. Ei sunt și se consideră oameni liberi. Marea lor majoritate este formată din oameni educați, cu principii și valori puternice, greu de îngenuncheat.

După 1989, an de an, s-au înmulțit marile concerte și festivaluri din țara noastră, având bucuria enormă de a vedea la București atât trupe ajunse la apogeu - precum "Scorpions", în 1993 -, ori spre finalul carierei - "Jethro Tull", în 1994 -, cât și unele noi, în plină afirmare - "Anathema" și "Paradise Lost", în 1994 -, iar lista marilor nume care au cântat în România în ultimii 25 de ani a devenit una lungă și cuprinzătoare.

Din nefericire, iubitorii muzicii rock au avut de înfruntat după 1989 o serie de prejudecăți, stereotipuri de percepție, discriminări și chiar violențe, pentru că poartă plete, tricouri negre cu trupe și sunt considerați "sataniști".

În perioada în care am activat în societatea civilă am și inițiat cu Asociația Umanistă Română o campanie pe această temă și am primit numeroase rapoarte de la cei care au avut de suferit. Situația este una gravă și reală și a răbufnit în ultimele zile, ca urmare a tragediei petrecute în Clubul "Colectiv", la concertul excepționalei trupe "Goodbye to Gravity". Moartea îngrozitoare a multora, suferința cumplită a răniților și durerea familiilor și a prietenilor au generat compasiunea unei țări întregi. Dar, în același timp, au apărut din nou și destul de multe voci, inclusiv politice și religioase, care i-au catalogat pe iubitorii muzicii rock drept "sataniști".

Prejudecățile pot fi atât de puternic înrădăcinate, încât să anihileze sentimentul moral al unora până într-atât încât să îi facă să desconsidere și să expedieze o tragedie răscolitoare în termeni denigratori și lipsiți de empatie și de înțelegere, cum că iubitorii muzicii rock ar fi "sataniști".

Replica societății față de asemenea derapaje a fost însă pe măsură, fiind publicate numeroase reacții de o excepțională noblețe morală, precum cea a unei mame care afirmă, în mod ironic față de cei cu prejudecăți, că se consideră a fi o "mamă de satanistă", elogiind totodată interesul fiicei ei pentru vaste arii culturale și pasiunea pentru muzica rock.

Tragedia din Clubul "Colectiv" a generat emoții și energii extraordinare în țara noastră, probabil cele mai intense din ultimii 25 de ani. Faptul că muzica rock nu este o simplă muzică, ci degajă un spirit de libertate și de nesupunere față de orice formă de tiranie, lucru care se ramifică spre multe sfere ale vieții, reiese cu pregnanță, o dată în plus, cu prilejul acestui eveniment dramatic care a răpit viața atât de multor tineri.

După ce, în primele zile, oamenii i-au comemorat pe cei dispăruți, au urmat protestele legitime față de aroganța și lipsa de asumare a responsabilităților din partea autorităților. Cum România s-a aflat sub dictatura mediocrității, a corupției și a lipsei de viziune autentic democratică a majorității politicienilor din ultimii 25 de ani, a fost firesc ca zecile de mii de oameni ieșiți în stradă, în București și în numeroase alte orașe, să ceară o schimbare de amploare. Demisiile câtorva lideri politici, fie și a Guvernului, nu înseamnă mare lucru și nu oferă nicio garanție că paradigma în care va fi guvernată țara va fi una în acord cu acele valori și cu acel nivel de integritate care să apropie România de standardele de democrație, civilizație și prosperitate europene.

Miza primordială a ieșirii ample în stradă, din aceste zile, vizează găsirea acelor căi care să conducă la o altfel de politică. Cum reforma electorală promisă de Președinte reprezintă un lamentabil eșec, întărind șansele partidelor mari, PSD și PNL, de a-și prezerva monopolul prin noile legi electorale și de a descuraja noile alternative, singura șansă e dată de o mobilizare cu adevărat excepțională a oamenilor de genul celor din stradă, pentru a ridica rapid noi partide și inițiative politice. Orice am dori pentru România, viitorul va depinde de deciziile politice și de calitatea oamenilor politici din consiliile locale, primării, Parlament, Guvern și Președinție.

Pentru a sparge din monopolul marilor partide și a depăși piedicile electorale impuse de acestea noilor formațiuni politice și independenților, este nevoie de o ridicare masivă a societății care să ducă la un vot de conștiință, dat la următoarele alegeri locale și parlamentare, astfel încât ponderea PNL și PSD să scadă substanțial.

Protestele pun acum o presiune fantastică pe clasa politică, dar pentru a avea cu adevărat eficiență, este nevoie ca pe buletinul de vot să apară alternativele pe care cetățenii să le considere apte de a aduce schimbarea atât de mult cerută în stradă.

Așadar, îndemnul meu către oamenii de bună factură, rockeri sau nu, dar cu convingeri democratice, este să se unească și să intre în politică. Este singura șansă viabilă pentru România ca energia fantastică de pe străzi să fie convertită în acțiune și implicare politică permanentă. Altfel, marasmul politic actual se va prelungi pentru alte câteva decenii, cu toate consecințele care ar decurge de aici.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania saturday, 17 april 2021, 6:29
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro