Plen
Ședința Camerei Deputaților din 18 februarie 2016
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.21/26-02-2016
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2016 > 18-02-2016 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 18 februarie 2016

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

     

Ședința a început la ora 8,23.

Lucrările au fost conduse de doamna deputat Rodica Nassar, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Bună dimineața!

 
Video in format Flash/IOS Laura Marin - declarație politică cu tema Toți elevii au dreptul la manuale gratuite;

Deschid ședința noastră de astăzi consacrată declarațiilor politice și pentru început am să-i dau cuvântul doamnei Marin Laura.

Doamnă deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Laura Marin:

Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă voi referi astăzi, în declarația mea, la faptul că toți elevii au dreptul la manuale gratuite.

Doamnelor și domnilor deputați,

Recunoaștem că nu este un lucru obișnuit ca niște elevi să dea în judecată tocmai ministerul care, cel puțin teoretic, se îngrijește de bunul mers al învățământului. Dar acest eveniment mai ciudat s-a petrecut zilele trecute, când Asociația Elevilor din Constanța a depus miercuri, 10 februarie, la Curtea de Apel Constanța, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, o acțiune îndreptată împotriva Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice. Scopul acțiunii este obligarea ministerului la demararea procedurii de achiziție publică, în vederea asigurării manualelor școlare gratuite pentru elevii din clasele a XI-a și a XII-a. Aceasta a fost înregistrată la instanță si face obiectul dosarului nr. 85/36/2016.

Impactul bugetar al acestei măsuri este de aproximativ 80 de milioane de lei, o sumă mică pentru respectarea legii și a dreptului la învățământ gratuit, consacrat de art. 32 alin.(4) din Constituția României. La rândul său, Legea educației naționale prevede la art. 69 alin. (4) faptul că "Elevii și profesorii din învățământul de stat și din învățământul obligatoriu particular acreditat/autorizat beneficiază de manuale școlare gratuite".

De ce s-a ajuns aici? Nu este vorba numai de bani și nu cred că banii sunt problema, deși Guvernul și ministerul nu au prevăzut în bugetul pe acest an și sumele pentru aceste manuale. Banii s-ar putea găsi, și chiar elevii au venit cu sugestia de alocare a sumei necesare demarării licitației, din Fondul de rezervă aflat la dispoziția primului-ministru.

Mai controversate mi se par opiniile ministrului de resort, care tergiversează acordarea manualelor gratuite până după finalizarea reformei curriculare.

Condiționarea realizării manualelor de reforma curriculară este numai aparent un argument. În primul rând, nu se poate estima când va fi finalizată această reformă. Nu este o treabă ușoară. Emoția socială pe care a generat-o în ultimul timp ideea scoaterii istoriei din curricula școlară ne arată că o reformă în acest domeniu este mai mult decât o problemă didactico-pedagogică, fiind și una civică și politică. Așa că, un program școlar complet și final va fi posibil numai după discuții și compromisuri care trebuie să treacă și dincolo de zidurile școlii. Mai este nevoie și de legiferare, iar acest amănunt nu mai ține numai de competența și voința Ministerului Educației.

Din câte cunosc eu, Parlamentul României încă nu are un angajament ferm că va adopta o lege în acest sens în sesiunea prezentă, pentru că în toamnă ar fi deja prea târziu pentru elevii din anul școlar 2016-2017, ca să nu mai vorbesc de cei din actualul ciclu școlar. De altfel, elevii au calificat răspunsul ministerului ca pe o declarație de încălcare a legii. Personal, consider că justiția ar putea să le dea dreptate elevilor. Dar și eventuala hotărâre definitivă și favorabilă a justiției ar putea veni mult prea târziu pentru ca, măcar de la anul, elevii să dispună încă de la începutul anului școlar de manuale gratuite.

În acest context, propun colegilor din comisia noastră de învățământ să-l invite pe domnul ministru Adrian Curaj pentru o discuție lămuritoare și o soluție legală și efectivă. Nu ar fi corect să așteptăm ca elevii și justiția să rezolve problemele care revin celor care administrează învățământul românesc.

Vă mulțumesc.

Laura Marin, deputat al PSD Galați.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulțumim și noi, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS Natalia-Elena Intotero - declarație politică intitulată România reală nu este tehnocrată;

Urmează doamna deputat Intotero Natalia.

Aveți cuvântul, doamnă deputat.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "România reală nu este tehnocrată".

Stimați colegi,

Pe 30 decembrie 2015, Guvernul Cioloș a anunțat aprobarea Normelor metodologice de aplicare a noului Cod fiscal, care trebuiau să clarifice și să detalieze modul de aplicare a legislației fiscale ce urma să intre în vigoare începând din ianuarie anul acesta.

Se dorea atingerea anumitor obiective de politici fiscale care să vizeze, în principal, facilitarea aplicării legislației fiscale din perspectiva contribuabililor, administrarea coerentă a sistemului de impozite și taxe și reducerea costurilor de conformare a contribuabililor.

Dar încă o dată se dovedește că viața nu încape într-un simplu calcul, fie și el tehnocrat.

Legea nr. 358/2015, care stabilea forma finală a Codului fiscal, a fost promulgată pe 31 decembrie 2015. Graba Ministerului de Finanțe de a finaliza normele de aplicare înainte de promulgarea legii a făcut ca anumite prevederi din forma finală a actului normativ să nu se mai regăsească în reglementările Guvernului și, de aici, o serie de probleme cu care se confruntă în prezent reprezentanții administrațiilor locale în aplicarea Codului fiscal, dintre care cea mai dificilă este obligația de a majora taxele și impozitele locale la un nivel greu de suportat pentru contribuabili.

Reprezint județul Hunedoara și cunosc foarte bine cât de grea este viața locuitorilor din zonă, mai ales după declinul industriei extractive, energetice și a celei siderurgice. Oamenii sunt în situația de a trăi mai mult de pe o zi pe alta și orice creștere a taxelor și impozitelor este împovărătoare pentru ei, iar primarii știu cel mai bine acest lucru.

De aceea, în numele tuturor cetățenilor și în special al cetățenilor din județul Hunedoara și al primarilor, solicit factorilor responsabili din Guvern să reanalizeze Normele de aplicare a Codului fiscal și să le actualizeze în cel mai scurt timp posibil, în concordanță cu textul final al Codului fiscal, așa cum a fost el votat în plenul Parlamentului României.

Având în vedere cele întâmplate și ținând cont de faptul că în primele trei luni ale anului, cei care își plătesc impozitele și taxele beneficiază de o reducere considerabilă, rog Guvernul României să prelungească termenul de acordare a acestor facilități până la sfârșitul lunii iunie.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulțumim și noi.

 
Video in format Flash/IOS Grigore Crăciunescu - declarație politică cu titlul Proiectul Legii prevenției în sănătate;

Am să-i dau cuvântul în continuare domnului deputat Grigore Crăciunescu.

Urmează domnul deputat Nistor Laurențiu.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Grigore Crăciunescu:

Bună dimineața!

Mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică se intitulează "Proiectul Legii privind prevenția în sănătate".

Proiectul de Lege privind prevenția în sănătate se află în dezbatere publică până la 1 martie anul curent. Luni, în această săptămână, acest proiect a fost discutat în plenul Camerei Deputaților, în prezența ministrului sănătății, la cererea Partidului Național Liberal. Tot ce s-a spus de ministrul sănătății și de reprezentanții PSD, ALDE și UNPR dovedește lipsa de voință a acestora pentru a face ceva cu adevărat în domeniul prevenției în sănătate.

În România, populația trăiește în medie cu 10 ani mai puțin decât media populației europene. Mortalitatea infantilă, mortalitatea prin afecțiuni cardiovasculare, prin cancer, este mult mai mare la noi în țară. Incidența hipertensiunii arteriale, a diabetului, a hepatitelor cronice și multe alte boli este mai frecventă în România ca în restul statelor din Uniunea Europeană.

Programul național privind evaluarea stării de sănătate a populației în asistența medicală primară, desfășurat în perioada 2007 - 2008, cunoscut sub denumirea de "Analize gratuite" a fost de un real succes. Prin această acțiune s-au investigat aproape 9 milioane de persoane. S-au depistat oameni cu cancer în stadii incipiente sau avansate, persoane cu diabet, hepatită cronică, și s-a constatat o creștere alarmantă a obezității la copii și multe, multe alte boli. Guvernarea din 2008-2012 nu a fructificat aceste date și, ca atare, nimic nu s-a finalizat și nu s-au tras concluziile necesare, nu s-au stabilit prioritățile din sănătate la nivel național, la acea oră.

La ora actuală se ocupă de prevenție Ministerul Sănătății, Institutul de Sănătate Publică, Direcția de Sănătate Publică, medicii de familie și sunt implicate în această acțiune mai multe ministere: Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Proiectul Legii prevenției în sănătate are ca obiectiv punerea la un loc a tuturor instituțiilor care se ocupă de prevenție, precum și atragerea de noi fonduri pentru sănătate, prin alocarea a nu mai puțin de 10% din sumele alocate sistemului național de sănătate, respectiv 0,5% din PIB. Acești bani vor veni de la bugetul de stat, și nu din bugetul Ministerului Sănătății. Acest nou organism, Agenția de Prevenție în Sănătate, va prelua pe toți cei ce lucrează în acest domeniu, din toate structurile existente. Acest nou organism va prezenta în Parlament prioritățile pentru proiectele de prevenție pentru anul următor și sumele necesare pentru a fi prinse în bugetul consolidat. Pentru implementarea acestei legi, se propune un termen de aproximativ 5 ani, timp în care trebuie să fie asigurată infrastructura legată de dotarea cu aparatură, dotarea cu unități mobile care să poată permite deplasarea în acele localități izolate unde există comunități mici.

Acest proiect de lege trebuie să fie asumat de toate partidele parlamentare, de toată clasa politică, astfel ca, atunci când se schimbă guvernarea, programele de prevenție în derulare să poată fi continuate și, ca atare, să avem rezultatele pe care ni le dorim.

Mulțumesc.

Deputat de Iași, Grigore Crăciunescu.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Laurențiu Nistor - declarație politică intitulată Promisiuni tehnocrate - între teoria și practica guvernării;

Domnule deputat Nistor Laurențiu, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Laurențiu Nistor:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea este intitulată "Promisiuni tehnocrate - între teoria și practica guvernării".

Stimați colegi,

Economia României a crescut în 2015 cu 3,7% față de anul 2014, plasându-se pe locul 2 în Uniunea Europeană. Teoretic, când o economie este în creștere, aceasta ar trebui să însemne pentru Guvern, dar și pentru oameni mai multe locuri de muncă, investiții, promovări, salarii mari. Practica guvernării se arată însă atât de diferită când vine vorba despre Guvernul Cioloș.

În decembrie 2015, actualul ministru al energiei a declarat în fața hunedorenilor că falimentul Complexului Energetic Hunedoara, respectiv CEH, nu reprezintă o opțiune pentru Ministerul Energiei, deoarece ar atrage după sine probleme sociale uriașe și ar putea afecta siguranța energetică națională. Cu acest prilej, s-a vorbit despre întreprinderea de acțiuni bazate pe solidaritate și echilibru, care să prevină dispariția locurilor de muncă în Valea Jiului.

La acel moment, Comisia Europeană își dăduse deja acordul pentru aprobarea unei scheme de ajutor de stat și a unui ajutor individual pentru CEH. În plus, încă din octombrie 2015, Ministerul Energiei demarase un dialog cu Comisia Europeană în vederea întocmirii unui plan de restructurare. Dar negocierile au fost întrerupte, iar ministerul s-a limitat să susțină doar varianta intrării companiei energetice în insolvență. Este insolvența soluția cea mai bună în acest moment? Nu suntem convinși. Poate doar în măsura în care ne limităm la o simplă aritmetică de contabilitate.

Altfel, Guvernul Cioloș și-a stabilit ca obiectiv teoretic și înființarea unei comisii pentru un program antisărăcie. Ținând cont că aproape jumătate din România poate fi considerată într-o zonă subdezvoltată, dezindustrializată într-un ritm accelerat după 1990, comisia va avea ce studia. Poate începe documentarea chiar cu Valea Jiului. Să adăugăm că 3 milioane de români au plecat să muncească în străinătate, tocmai în speranța de a scăpa de sărăcie. Acum Guvernul dorește să afle la ce nivel de sărăcie trăiesc oamenii din aceste zone și să alcătuiască un program antisărăcie. Dacă soluțiile din acest program vor fi și intrarea în insolvență a capacităților economice, avem îndoieli că programul va avea succes. Ceea ce este evident până în acest moment este faptul că Guvernul Cioloș nu are niciun plan de creștere economică. Practic, a preluat un buget și un Program al Guvernului Ponta, cu o creștere economică de 4,1%, și doar atât.

Poate măcar de această dată să învățăm lecția: tehnocrația nu poate salva România. O poate doar bloca.

Vă mulțumesc.

Laurențiu Nistor, deputat al PSD de Hunedoara.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică cu titlul Vremea marilor privatizări a trecut;

Am să dau cuvântul în continuare domnului deputat Gheorghe Andrei Daniel.

Aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Vremea marilor privatizări a trecut".

În contextul marii crize economice, rolul activelor publice cu caracter strategic a fost regândit la nivelul logicii economice globale. De curând, o serie de miniștri au vehiculat din nou ideea perimată a privatizării marilor companii cu capital majoritar de stat din sectorul energetic, din zona transporturilor și a utilităților.

Și am să vă dau câteva exemple.

Hidroelectrica este o "acțiune de aur" a economiei românești, fiind principala sursă de energie ieftină pentru industria românească și consumatorul individual. Alături de complexele energetice Oltenia și Hunedoara, a fost victima etatismului, a căpușării prin societăți specializate în scos la fier vechi baza materială și, mai ales, a fost devalizată constant de către așa numiții "băieți deștepți din energie". O privatizare în acest moment a vreunei mari companii de producție energetică, Hidroelectrica fiind cazul cel mai reprezentativ, ar însemna o adevărată capitulare a Guvernului României în fața jafului instituționalizat al samsarilor de energie ieftină.

Consider, de departe, că soluția cea mai viabilă pentru relansarea sectorului energetic românesc ar fi reprezentat-o constituirea unei mari companii energetice naționale listate pe marile piețe de capital occidentale și care să-și fi propus să devină un competitor puternic pe piețele Europei centrale și sud-estice. Poate juridic se va găsi această variantă și fără ca statul român să mai fie nevoit să ceară acordul unor entități financiare transnaționale precum fondul de investiții "Franklin Templeton", care, abuzând de rolul de administrator al Fondului "Proprietatea", a încercat să monopolizeze politica de gestiune a activelor Romgaz.

De asemenea, în gestiunea marilor companii din sistemul energetic, Guvernul ar mai avea o serie de alternative la varianta radicală a privatizării: directorat privat cu mandat imperativ în vederea restructurării activelor companiei; anularea urgentă a oricărui contract păgubos pentru companie, sub pornirea unui program de investiții pe termen lung în tehnologia de producție compatibilă cerințelor actuale ale pieței, mecanisme logistice moderne și resurse umane, iar nu în ultimul rând, listarea în mod transparent pe Bursa de Valori București a unui pachet minoritar de acțiuni.

Aeroportul Otopeni, TAROM ori Poșta Română reprezintă, de asemenea, active strategice ale României, cu impact major asupra securității naționale și care, în caz de situații de forță majoră, au importanță capitală în apărarea țării.

În cazul acestor companii trebuie pornit de la restructurarea politicii de personal și de cheltuieli și de la eliminarea externalizării excesiv de costisitoare a unor servicii pe care compania le poate executa singură. Cu investiții în infrastructură și cu lichidarea componentelor neproductive și depășite tehnologic, aceste companii pot deveni surse majore de venit la bugetul de stat. De asemenea, este valabil și aici principiul scoaterii la vânzare a unui pachet minoritar de acțiuni pe bursa de la București, pachet care ar trebui să susțină financiar planurile urgente de investiții și politică de retehnologizare.

De aceea, consider că o eventuală privatizare - în fapt externalizare - a vreunui activ economic strategic al României ar fi un gest nedemn pentru o țară cu pretenții de a șaptea economie a Uniunii Europene.

Sper că miniștrii noștri tehnocrați nu sunt anexați în realitățile depășite ale unei Românii dependente de orice tranșă financiară a FMI ori disperată să obțină aderarea la Uniunea Europeană și vor înțelege că vânzarea unei companii naționale strategice cu impact geo-economic regional și chiar european ar reprezenta un foarte regretabil gest de trădare de țară.

Cu stimă,

Daniel Gheorghe, deputat al Partidului Național Liberal.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi.

 
Video in format Flash/IOS Ioan Benga - declarație politică Solidar cu Antena 3;

Am să dau cuvântul în continuare domnului deputat Benga Ioan.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Benga:

Bună dimineața!

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică se numește "Solidar cu Antena 3!".

Stimați colegi,

"Dacă libertatea reprezintă ceva, atunci reprezintă dreptul de a le spune celorlalți ceea ce nu vor să audă".

Libertatea de exprimare este dreptul fundamental al omului de a spune ceea ce gândește. Este un drept natural, ce ține de esența ființei umane, la fel ca dreptul la viață și la demnitate, fiind probabil și cel mai important drept pentru funcționarea unei societăți libere și democratice.

Fără libera exprimare nu există schimb de idei, nu există dezbatere publică, nu există posibilitatea de a ne informa, de a alege, de a ne exprima artistic. Alegerile noastre cotidiene, modul în care ne îmbrăcăm, muzica pe care o ascultăm, cărțile pe care le citim, media din care ne informăm, toate sunt expresii ale dreptului la liberă exprimare.

În plus, oamenii se simt respectați și mai în siguranță dacă pot să exprime ceea ce gândesc. Buna guvernare a societății și, implicit, dezvoltarea economică și socială depind de existența libertății de exprimare. Aceasta din urmă este un instrument esențial al cetățenilor pentru a exercita controlul asupra puterii politice, permițându-le să își exprime preocupările sau nemulțumirile în fața autorităților.

Deși este un drept natural, libera exprimare nu este întotdeauna garantată și protejată de autorități.

Se pare că și în statele cu democrații avansate apar permanent tentative de restrângere a libertății de exprimare, chiar dacă ele nu se manifestă la fel de brutal și vizează categorii mai restrânse de populație.

De aceea, există o categorie privilegiată care beneficiază de o protecție sporită a libertății de exprimare. Este vorba de jurnaliști, a căror activitate se presupune a se desfășura în slujba adevărului și în interes public, presa fiind considerată a patra putere în stat sau "câinele de pază al democrației". Însă această protecție sporită este limitată strict la informațiile sau opiniile de interes public ale jurnaliștilor. O investigare despre acordarea unor contracte din bani publici nu acoperă orice opinie sau informație. Presa tabloidă nu beneficiază de același nivel de protecție.

În România, libertatea de exprimare este garantată prin Constituție. Articolul 30 din Constituția României proclamă:

"(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile."

Postul de știri Antena 3 riscă să rămână fără sediu, emisia acestuia fiind amenințată, după ce ANAF a anunțat executarea silită a societății. Ceea ce se întâmplă în acest moment, prin această acțiune, putem spune chiar de intimidare, este o blocare a dreptului de exprimare, drept pe care noi l-am câștigat în 1989 și prin singurul mijloc de comunicare din perioada aceea.

Sperăm ca autoritățile să-și respecte caracterul protector, și nu pe cel abuziv, în ceea ce privește Trustul "Intact", cu respectarea drepturilor mai sus menționate, cât și a dreptului de preempțiune, caz în care ar fi apărat atât interesul statului, astfel încât bunurile devenite indisponibile prin sechestru ar crea avantaje pentru ambele părți, așa cum este corect într-un stat de drept.

Dragi români,

În campania electorală de la alegerile prezidențiale ... ei v-au spus că-și iau țara înapoi, poate nu am înțeles noi clar de la început ce înseamnă asta!

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Dorel Covaci - declarație politică intitulată Să facem legi bune, cu grijă față de oameni și frică de Dumnezeu;

Dau cuvântul în continuare domnului deputat Covaci Dorel.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Dorel Covaci:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică este: "Să facem legi bune, cu grijă față de oameni și frică de Dumnezeu."

Activitatea principală a Parlamentului este aceea de a elabora legi bune pentru societate.

Efectul pozitiv al legilor poate fi realizat numai dacă și felul în care sunt aplicate aceste legi este bun.

De aceea, colaborarea între legislativ și executiv trebuie să fie corectă și bună. Din păcate, în realitate, nu este întotdeauna așa. Se întâmplă ca de multe ori norme metodologice de aplicare elaborate de executiv să denatureze spiritul legii, iar modul brutal în momentul aplicării să creeze revoltă. Amintesc aici de Codul fiscal, de acte normative legate de salarizarea bugetarilor, de acte privind administrația locală, de Codul penal, de Codul de procedură penală, precum și de alte legi.

Administrația publică este însă cea mai afectată, existând interpretări contradictorii asupra legilor. Și aș aminti: rapoarte ale Curții de Conturi, pro și contra, față de aceeași situație, hotărâri judecătorești diferite pentru aceeași faptă; incriminarea primarilor pentru ceea nu ar trebui să fie incriminat un primar; retribuții diferite pentru aceeași funcție publică și, de asemenea, și în alte situații.

Toate aceste aspecte, deși sunt făcute de alții, se întorc împotriva Parlamentului și a parlamentarilor, pe nedrept uneori.

Aceste neajunsuri pot fi remediate, clarificând urgent legile neclare, îndreptând normele metodologice ce se abat de la spiritul legii și sancționând pe cei răuvoitori.

Cu cât vom face mai repede aceste clarificări, va fi mai bine și pentru oameni și pentru imaginea Parlamentului și a instituțiilor publice.

Stimați colegi,

Avem dreptul și obligația să îndreptăm aceste neajunsuri.

Să o facem!

Mulțumesc.

Sunt deputatul Dorel Covaci, PSD Timiș.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim.

 
Video in format Flash/IOS Virgil Guran - declarație politică referitoare la cazul Antena 3;

În continuare, are cuvântul domnul deputat Guran Virgil.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Virgil Guran:

Mulțumesc.

Zilele acestea am văzut că, în România, anumite organisme au început, cu un exces de zel, să treacă la acțiune. Și mă refer aici la cazul Antena 3. De fapt, eu nu privesc un caz aparte Antena 3, ci încerc să analizez ce se întâmplă poate cu sute sau mii de firme care pot să fie în această postură. Din fericire pentru Antena 3, ei sunt vizibili, lucrează în mass-media și au putut să-și mediatizeze problema pe care o au, dar alte firme nu.

Și la ce mă refer? Mă refer la incapacitatea statului de a înțelege un sistem economic. Aici, foarte simplu, trebuie să privim problema în felul următor: o firmă care lucrează într-un anumit spațiu, are angajați, plătește impozite la stat, are familii de întreținut, ajunge în postura să i se spună că trebuie să-și înceteze activitatea. Corect. Statul are o sentință. Dar statul trebuie să gândească în felul următor: o dată, că acel spațiu poate fi de vânzare sau de închiriat, și atunci, inclusiv Antena 3 are dreptul să închirieze sau să-l cumpere, iar statul trebuie să se gândească că în momentul în care oprește o activitate de orice natură... e o firmă care face haine, să spunem, da? Oprește acea activitate, de-a doua zi, în loc de o mie de contribuabili are o mie de șomeri, în loc de impozite plătite de acea firmă și consumuri și producție, de fapt va avea lipsă în buget și acel vis, acea poveste spusă de fiecare dată de noi, politicienii, că ne luptăm pentru locuri de muncă, de fapt, are un efect total invers.

Mulți, acum, emoțional, spun: "Domnule, pentru că este vorba de o televiziune..." Nu, este vorba de orice firmă, din orice comună, din orice sătuc.

Mulți spun - dintre noi, dintre politicieni - nu ne amestecăm în treaba justiției. Corect, nu ne amestecăm în treaba justiției, dar noi trebuie să ne amestecăm în legi. Și eu consider că, în momentul de față, această lege nu este așa cum trebuie, nu este corectă.

Interesul nostru, al cetățenilor și al statului, este ca economia să funcționeze, impozitele să se colecteze, oamenii să aibă o siguranță, pentru că acei angajați au familii, au credite, rămân pe drumuri. Și atunci, într-adevăr, legea trebuie să se aplice. S-a executat un bun, se scoate la vânzare, dar nu putem să venim să spunem: "În 5 zile te muți de aici". Și Dumnezeu a făcut în vreo 7 zile lumea aceasta, la un moment dat, da?

Așa că legea este strâmbă, este incorectă, ținând cont doar, să zicem, că se suprapune și pe o altă reglementare. CNA-ul spune că trebuie să notifici, cu 30 de zile înainte, că îți schimbi sediul. Păi, atunci, ce faci: te muți, nu mai funcționezi?

Din păcate, acești oameni care lucrează în organismele de stat execută ad litteram, poate, niște anomalii scrise de noi, de cei care au fost înaintea noastră în Parlament.

Lucrurile trebuie să revină la normal. Noi trebuie să tragem concluzii din tot ce se întâmplă și să modificăm legea, în așa fel încât statul să nu piardă, oamenii să nu piardă, justiția să-și urmeze cursul normal, dar noi să găsim soluția cea mai bună pentru toată lumea. Și această soluție, repet, este modificarea legii, unde să existe posibilitatea de negociere, de stabilire a unui termen logic și clar și de a găsi, fără nervi, soluții viabile.

Și mai fac o mică paranteză. Pentru a duce o notificare la o firmă, indiferent ce firmă e, nu cred că avem nevoie de 10 mașini, de 20-30 de angajați care să vină, să legitimeze, să sperie pe toată lumea și să plece. Cred că era nevoie de un singur curier, care lăsa acea notificare, că așa spune legea, cu evacuare voluntară, și pleca. Iar, dacă era nevoie, într-adevăr, să vină, că nu se respectă legea, la un moment dat, să-i evacueze, într-adevăr, aveai nevoie de mulți oameni, să care materialele de acolo, dacă asta se întâmplă.

Deci, eu cred că am început, în România, din păcate, să cădem dintr-o extremă în care nu se controlau aproape deloc anumite firme - în continuare, multinaționalele, nu vă speriați, că nu le controlează nimeni, nu are nimeni curajul să meargă, să se ia de societăți care își au originea în țări dezvoltate, care au miliarde de euro și care își permit să facă ce vor în România; în schimb, societățile românești sunt controlate - și revin - cădem din acea extremă în care nu controla nimeni pe nimeni, doar aceia care nu aveau relații erau controlați, în extrema în care vrem neapărat să terminăm tot, să jucăm un teatru ieftin, în care să arătăm cătușe, în care să arătăm mașini, oameni mascați și teroare.

Nu așa se construiește o democrație, ci cu multă minte, cu echilibru și cu discernământ.

Rolul nostru, al parlamentarilor, este să fim consecvenți, să fim echilibrați și să găsim soluțiile bune pentru toată lumea, indiferent de mărimea, de celebritatea sau influența pe care o are acea societate. Toate societățile comerciale trebuie să fie egale, să fie tratate egal.

Vă mulțumesc.

Deputat al PNL, Virgil Guran.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulțumim, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică despre problemele geopolitice și geostrategice ale Uniunii Europene, precum și despre implicațiile lor asupra securității României;

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Cozmanciuc Mugurel.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Bună dimineața, doamnă președinte de ședință și stimați colegi.

Declarația politică de astăzi, practic, se dorește a fi o schimbare a registrului cu care este racordată politica curentă a României și se referă la problemele geopolitice și geostrategice ale Uniunii Europene, precum și la implicațiile lor asupra securității României.

Dragi colegi,

Luna februarie a anului curent a debutat cu o serie de provocări multidimensionale, care evidențiază adevăratele probleme, asupra cărora trebuie să ne concentrăm și pe care să le gestionăm eficient, atât la nivel intern, cât și la nivel internațional, al alianțelor NATO și al Uniunii Europene.

Ne aflăm în pragul unor evenimente geopolitice și geostrategice care determină redefinirea viitorului, pornind de la aceste realități.

România este un stat stabil, al cărui caracter pivotal poate reprezenta un pilon statornic pentru securizarea flancului estic al NATO și al Uniunii Europene.

A 52-a ediție a Conferinței de Securitate de la München a relevat că problemele care au dominat agendele politice ale marilor cancelarii europene și internaționale vor continua, în conformitate cu actualele evoluții ale anului acesta. Pe lângă terorismul manifestat, criza migranților a evidențiat câteva lacune care demonstrează fragilitatea Uniunii Europene. Disensiunile dintre marile administrații europene sunt un efect al presiunii care apasă pe granițele Europei. Vizita președintelui Consiliului European, Donald Tusk, la București, pentru discuții privind renegocierea relației Marii Britanii cu Uniunea Europeană, ar trebui să constituie un moment în care să avem un mare semn de întrebare privind întreaga clasă politică.

România se află într-o situație și mai grea, din cauza poziției sale geostrategice în cadrul NATO și în cadrul Uniunii Europene. Deci suntem o țară cu o triplă frontieră.

Subliniez faptul că presiunile pe granițele României, în actualul context, sunt uriașe. De altfel, țara noastră va avea de înfruntat și alte provocări. Angajamentele de securitate luate la nivel NATO trebuie respectate ad litteram, pentru a putea păstra unitatea, valorile și tradițiile și pentru a demonstra că instituțiile noastre sunt puternice și fac față amenințărilor.

Reiterez că Republica Moldova este un punct prioritar pe care România trebuie să-l aibă în agendă. Vizita de ieri a președintelui Timofti la București este de importanță vitală, atât pentru noi, cât și pentru frații noștri de peste Prut, în vederea acordării primei tranșe din împrumutul de 150 de milioane de euro. Consider că, în momentul de față, câțiva pași s-au făcut. Am spus-o mereu și o repet: țara noastră trebuie să-și asume rolul de avocat pledant pentru Republica Moldova.

Pe lângă acest aspect, România ar trebui să-și concentreze atenția pe criza migranților și pe problema terorismului, asupra cărora în momentul de față nu avem un punct de vedere unitar, comun și asumat la nivelul regiunii Mării Negre.

Dar sunt și alte amenințări care reprezintă potențial risc, dinspre sudul continentului, și, de aceea, consider că securizarea Mării Negre va fi esențială pentru stabilitatea în regiune.

Fără efortul concertat din partea întregului eșichier politic riscăm să ne ducem în derizoriu. Nu ne permitem o destabilizare și mai mare decât există în prezent.

O radiografie a situației geopolitice din jurul țării noastre relevă un procent ridicat de instabilitate - politică, economică, socială - care poate escalada în orice moment. Gripajul establishment-ului politic de la București, pe probleme de ordin intern... ele sunt importante, însă nu trebuie neglijate problemele de ordin extern.

De aceea, vă reamintesc că între 8 și 9 iunie 2016 va avea loc Summit-ul NATO de la Varșovia, unde România va trebui să-și prezinte aportul, prin substanță, prin acțiuni care au nevoie de susținere și printr-un punct de vedere ferm și coerent.

Nu în ultimul rând, apreciez că sunt oportune cele două întâlniri pe care domnul președinte Klaus Iohannis le-a avut cu domnul Petro Poroșenko, în marja Conferinței de Securitate de la München, și cu Nicolae Timofi, în vederea întăririi relațiilor de vecinătate cu cele două state vecine: România, Ucraina, respectiv Republica Moldova, mai ales în situațiile geopolitice actuale.

România are multiple angajamente pe plan internațional, pe care trebuie să le respecte cu strictețe. Deconectarea angajamentelor pe care trebuie să le respectăm ar duce, în momentul de față, la un dezastru.

De aceea, consider că consolidarea relațiilor transatlantice și respectarea angajamentelor sunt necesare.

Vă mulțumesc.

V-a vorbit Mugur Cozmanciuc, deputat al PNL.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Eleonora-Carmen Hărău - declarație politică despre tragedia copiilor din Argeș;

Am să dau cuvântul, în continuare, doamnei deputat Hărău Carmen-Eleonora.

Aveți cuvântul, doamnă deputat.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Voi vorbi în această dimineață, în declarația mea politică, despre tragedia copiilor din Argeș, care continuă să moară în spitalul de la București.

Eu nu vreau să-mi imaginez cam cum poate să fie să fii părinte la căpătâiul unui astfel de copil care suferă, se zbate pentru viața lui, și să nici nu știi care-i cauza dezastrului prin care treci.

Nu vreau să mă gândesc cum trebuie să fie să fii părinte care își alimentează de trei ori pe zi, cel puțin de trei ori pe zi copilul, și-ți tremură mâna, gândindu-te că alimentul pe care i-l oferi ar putea să ascundă un ucigaș.

Faptul că, de atâta amar de vreme, nu se știe ce se întâmplă cu acești copii este un lucru, fără discuție, imposibil de imputat cuiva anume, dar indispensabil de imputat nouă, tuturor, cei care nu suntem în stare să rezolvăm această problemă.

Așa încât, lucrurile acestea, stimate domnule ministru al sănătății, nu au cum fi manipulare sentimentală, nici prin cap nu-mi trece că aș putea să fiu eu sau rudele mele într-o astfel de situație, fără să cer serioase... fără să fiu extraordinar de marcată și de revendicativă, în legătură cu ceea ce sistemul poate face pentru identificarea cauzelor și pentru protecția cetățenilor lui, mai ales pentru protecția copiilor.

Este cazul să știți, domnule ministru al sănătății, că ați venit să gestionați un sistem de sănătate în care copiii mor, mortalitatea infantilă fiind una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană.

Din acest motiv, domnule ministru al sănătății și onorat Guvern, vă solicit, de la tribuna Parlamentului, măsuri urgente, pentru că oamenii din stradă, care strigă "Vrem spitale, nu catedrale!", nu vor orice fel de spitale, nu vor orice fel de prestație, vor spitale profesioniste și oameni responsabili în sistemul managementului sanitar.

Și, dacă tot a venit vorba de "Vrem spitale, nu catedrale!", eu fac parte dintre cetățenii care vor și spitale, și catedrale, cu mențiunea că spitalele trebuie să fie profesioniste și cu mențiunea că aceste catedrale trebuie să fie, într-adevăr, niște locuri în care fiecare dintre noi și toți laolaltă ne putem regăsi pe noi înșine, în credința noastră, în tradiția noastră.

Domnule ministru al sănătății și onorat Guvern,

Haideți, faceți eforturile care se impun, lămuriți problema și cauzele tragediei copiilor din Pitești care mor cu uremie severă, în Spitalul "Marie Curie", și nu ne dați impresia că suntem pur și simplu doar la mila lui Dumnezeu.

Vă mulțumesc frumos.

Sunt deputatul Carmen Hărău, deputat al PNL de Hunedoara.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS Radu Zlati - declarație politică intitulată Adevărul care nu ajută sau hainele cele noi ale educației naționale;

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Zlati Radu.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Radu Zlati:

Vă mulțumesc.

Declarația mea politică de astăzi se numește "Adevărul care nu ajută sau hainele cele noi ale educației naționale".

Cu trei zile în urmă, domnul ministru al educației naționale îmi dădea dreptate. Într-un discurs ținut cu ocazia dezbaterii asupra programelor-cadru la gimnaziu, domnul ministru Adrian Curaj spunea ceea ce, cu o lună în urmă, spuneam și eu, exact de la această tribună: că ne adâncim în discuții cu privire la numărul de ore care trebuie luat sau adăugat unor discipline școlare, dar pierdem din discuție esența, și anume, portretul tânărului educat și educabil, prin parcurgerea unui curriculum școlar. Deci domnul ministru avea și îmi dădea dreptate, dar ce folos? Unde era această dreptate, când domnul ministru își asuma, în ajunul Crăciunului 2015, lansarea în dezbatere a planurilor-cadru realizate de Institutul de Științe ale Educației, fără a avea loc, în prealabil, o dezbatere aprofundată asupra obiectivelor care ar fi trebuit atinse în învățământul preuniversitar gimnazial?

Și, din nou, domnul ministru avea dreptate când afirma, cu același prilej, că latinitatea poporului român nu este negociabilă, ceea ce spuneam și eu într-o declarație politică, în ianuarie. La ce bun însă această dreptate, când toate planurile-cadru pentru gimnaziu, planuri asumate de domnul ministru și ministerul pe care îl conduce, prevăd dispariția limbii latine din trunchiul comun la gimnaziu?

Domnule ministru, cu încă vreo două-trei declarații de acest fel, care dau dreptate post-festum unor îngrijorări întemeiate asupra modului în care gestionați procesul de reformă școlară, nu veți reuși decât să aveți deplină dreptate, dar asupra cadavrului bine fezandat al învățământului preuniversitar românesc.

Vă propun, în consecință, să vă asumați că nu le știe ministerul pe care îl conduceți chiar pe toate și să vă asumați, de asemenea, o discuție în format restrâns cu reprezentanți ai departamentelor pedagogice din universitățile românești, precum și ai mediului academic, în vederea restructurării radicale a programului de reformă, a etapelor pe care acest program le va urma, a obiectivelor și a operaționalizării programului, pentru că de adevăruri care nu folosesc nimănui suntem cam sătui, iar școlarii, părinții și întreg mediul educațional au început să împărtășească un nou adevăr, și anume, că "împăratul umblă în pielea goală, mândru de noile sale haine".

Radu Zlati, deputat al PNL.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Ovidiu-Cristian Iane - declarație politică cu titlul PNL, fantoma de la Camera Deputaților;

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Iane Ovidiu.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "PNL, fantoma de la Camera Deputaților".

Ieri am asistat la un fapt foarte interesant. Ceva s-a petrecut, aici, la Camera Deputaților, ca un fenomen paranormal. Colegii de la PNL erau, așa, aparent, în sală. De fapt, era ca Forța din "Războiul Stelelor", se simțeau în aparate, dar de fapt nu existau în realitate. Pentru că, e adevărat, votul de ieri a fost viciat. Și, pe această cale, de la acest microfon, cer și refacerea votului, pentru că eu sunt unul dintre cei care, ieri, am fost în sală, am votat, și aparatele electronice nu au înregistrat.

Dacă PNL murea de grija democrației, dacă PNL murea de grija votului și a corectitudinii votului, atunci liderii PNL ar fi trebuit să ceară refacerea votului, așa cum au cerut mai mulți colegi de la PSD. Însă nu s-a întâmplat așa, pentru că situația a convenit colegilor de la PNL și, ca atare, lucrurile se pare că au rămas deocamdată așa.

Am depus o sesizare către Biroul permanent, în care am expus faptele, aparatul electronic la care am votat este indicat în respectiva sesizare și sper să aibă o memorie internă care să ateste lucrurile pe care le spun, dacă nu, există oricum înregistrări video, care, cu siguranță, vor fi consultate, în urma acestei anchete.

În ceea ce privește exercițiul de democrație, mă așteptam totuși ca, pe lângă poalele în cap pe care și le-au pus colegii de la PNL referitor la tema Legii pentru promovarea toleranței și demnității umane, să vină totuși și cu niște comentarii sau cel puțin cu niște semne de întrebare ridicate la nivel politic, despre cazurile bebelușilor care mor în spitale, despre faptul că Guvernul nu a fost capabil să gestioneze în niciun fel acea criză, despre faptul că criza încă există și nu se cunosc încă cauzele care au dus la aceste cazuri medicale, nu se știe încă dacă mai sunt și alte cazuri, nu se cunoaște cum și în ce fel se va rezolva situația.

Este grav să știm că în România, membră a Uniunii Europene, în anul 2016, nu suntem capabili să salvăm viața unor bebeluși. Este îngrijorător faptul că principalul partid care susține Guvernul în funcțiune și principalul partid, așa-zis, marele PNL, nu ia în niciun fel atitudine în legătură cu lucrurile acestea.

Sigur, dacă ar fi existat, probabil, o temă care se putea exploata politic, din care să iasă foarte bună imaginea marelui Partid Național Liberal, probabil că am fi asistat la un joc de culise la care am asistat și până acum și, cu siguranță, am fi văzut foarte mulți colegi de la Partidul Național Liberal care ar fi profitat de această situație.

De aceea, închei prin a cere, de la acest microfon, ca votul din data de 17, realizat cu mijloace electronice, să fie refăcut, pentru că, cu siguranță, el a fost viciat de aparatura tehnică și, ca atare, nu este democratic să asistăm la o viciere a votului deputaților.

Vă mulțumesc.

Ovidiu Iane, deputat al PSD, Colegiul nr. 7.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS Varol Amet - intervenție intitulată Comemorarea marelui poet tătar Hamdi Giraybay.

Am să dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Amet Varol.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Varol Amet:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Comemorarea marelui poet tătar Hamdi Giraybay".

115 ani de la nașterea poetului tătar Hamdi Giraybay, considerat unul dintre mai remarcabili poeți ai tătarilor crimeeni.

În ziua de 14 februarie 2016, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, mai exact organizația de femei, a organizat o activitate comemorativă dedicată lui Hamdi Giraybay, unde au fost recitate versuri de dragoste din opera marelui poet, în limba maternă.

Hamdi Giraybay s-a născut în Crimeea, pe data de 14 februarie 1901, s-a remarcat atât prin poeziile sale dedicate dragostei față de patria-mamă, cât și prin cele închinate femeii crimeene. Dacă Crimeea apare în poezia lui Hamdi Giraybay ca "patria mereu verde", femeia crimeeană este, în viziunea poetului tătar, asemenea Ioanei D’Arc. Giraybay vorbește în versurile sale despre o femeie curajoasă, puternică, gata să se sacrifice pentru idealurile neamului său.

Acesta a urmat cursurile Facultății de Litere din Istanbul, unde și-a susținut lucrarea de licență, alegând ca temă "Istoria Crimeei".

În anul 1926, poetul se întoarce în patria mamă, Crimeea, iar după patru ani este ucis de bolșevici.

Pe această cale, doresc să îmi exprim aprecierea față de marele poet tătar, Hamdi Giraybay, pentru onoarea și cinstea aduse poporului tătar prin patriotismul și dedicarea față de patria-mamă, de care a dat dovadă, reușind să lase în urma sa o importantă moștenire în domeniul culturii tătare.

Vă mulțumesc.

Deputat minorități, Amet Varol.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim, domnule deputat.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 10,00.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 21 noiembrie 2019, 11:27
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro