Plen
Ședința Camerei Deputaților din 14 martie 2016
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.41/22-03-2016
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2016 > 14-03-2016 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 martie 2016

25. Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului.  

     

După o scurtă pauză

 
     

(În continuare, ședința a fost condusă de doamna deputat Rodica Nassar, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Bună seara!

 
Video in format Flash/IOS Laurențiu Nistor

Deschid ședința noastră de astăzi, consacrată răspunsurilor orale la interpelări și pentru început am să-i dau cuvântul domnului ministru Victor Vlad Grigorescu, pentru a răspunde interpelării adresate de către colegul nostru, domnul deputat Nistor Laurențiu, cu tema "Insolvența Societății Complexului Energetic Hunedoara S.A.".

Aveți cuvântul, domnule ministru.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Victor Vlad Grigorescu (ministrul energiei):

Bună seara, doamnelor și domnilor parlamentari.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, având ca obiect Insolvența Societății Complexului Energetic Hunedoara S.A., măsură curajoasă a ministrului tehnocrat al energiei în Termoelectrica - bazată pe huilă, dați-mi voie să vă fac următoarele precizări și să mă refer la următorul aspect: încă din prima zi a preluării portofoliului la Ministerul Energiei, în luna noiembrie a anului 2015, m-am aplecat asupra situației extrem de grave a Complexului Energetic Hunedoara, un subiect deosebit de sensibil și deosebit de complex. La acel moment am cerut o analiză de detaliu a problemelor cu care se confruntă complexul, încă de la înființare, a stadiului măsurilor adoptate deja, cât și a rezultatelor acestora.

Voi vorbi în continuare doar de fapte și cifre, evitând să formulez opinii asupra altor implicații sau a unor chestiuni politice.

Aș începe prin a mă referi la situația financiară a complexului în perioada 2013-2015, care se prezintă în felul următor: la sfârșitul anului 2013 societatea înregistra o cifră de afaceri de circa 835 de milioane de lei și o pierdere în jur de 148 de milioane de lei.

Un an mai târziu cifra de afaceri se diminuase la 670-671 de milioane de lei, în timp ce pierderea se adâncise la 352 de milioane de lei.

La sfârșitul anului 2015 rezultatele preliminare arătau o cifră de afaceri în continuare în scădere, în jur de 552 de milioane de lei, în timp ce pierderea era de aproape un miliard de lei, 909 milioane de lei, mai precis.

Este evident faptul că situația complexului a suferit o depreciere continuă, cu repercusiuni asupra fluxului de numerar, conducând la înregistrarea unor datorii colosale atât către furnizori, cât și către bugetul de stat.

O situație a datoriilor, cifrate la momentul respectiv la 1,6 miliarde de lei, arăta în felul următor - și mă refer la o situație defalcată - societatea datora furnizorilor circa 166 de milioane, băncilor circa 437 de milioane, bugetului de stat aproape 500 de milioane de lei, salariaților, circa 13 milioane, penalități pentru certificate de emisii cu gaze de seră, circa 540 de milioane de lei, și alți creditori, în jur de 21 de milioane de lei.

La data preluării mandatului figurau pe rolul Tribunalului Hunedoara circa 15 cereri de deschidere a procedurii de insolvență, cereri care urmau să fie soluționate în data de 7 ianuarie 2016, după circa cinci amânări succesive.

Amintesc faptul că în această situație inițiativa debitorului, adică a Complexului Energetic Hunedoara, de a cere insolvența, deci punerea sub protecția instanței și reorganizarea judiciară, îi permitea menținerea dreptului de administrare și evita posibilitatea ca societatea să ajungă pe mâinile oricui, așa cum poate și-ar fi dorit unii.

Ceea ce dumneavoastră numiți o decizie gata pregătită nu a fost altceva decât o măsură luată după o atentă analiză a situației de fapt, a riscurilor care pot decurge din aceasta, mai ales a posibilității care la acea vreme se contura extrem de puternic, și anume de intrare într-o procedură simplificată a falimentului, posibilitate care ar fi fost cea mai gravă.

Am cerut tuturor celor care conduceau destinele societății la acel moment să-și asume responsabilitatea pentru situația în care se găsea complexul și să aibă în vedere continuarea activității și menținerea locurilor de muncă.

Fără o asumare a responsabilităților la acel moment, complexul nu ar mai fi fost astăzi funcțional, Valea Jiului nu ar fi avut căldură în lunile de iarnă, iar România s-ar fi găsit într-o situație extrem de complicată din punct de vedere al securității energetice, mai ales al continuității aprovizionării cu energie.

Faptul că am avut tenacitatea de a aborda o astfel de soluție nu o consider nici un gest de curaj, nici o subtilitate de comunicare. Cei îndrituiți nu au făcut altceva decât să își facă datoria.

Și mi-aș permite să reamintesc că, potrivit art.240 din Codul penal, nedeschiderea procedurii de insolvență sau introducerea tardivă a unei cereri de insolvență de către debitor se pedepsește inclusiv cu închisoarea.

Remarc opinia dumneavoastră cu privire la serviciile tehnologice de sistem. Această măsură este una salutară și este o măsură care ține, cu siguranță, de necesitățile de siguranță ale sistemului energetic național.

Pe de altă parte, măsura acordării unor servicii de sistem către CEF nu poate, în niciun fel, acoperi lipsa de performanță a producției sau participarea neeficientă a societății în piața de energie electrică.

Doresc, de asemenea, să precizez că imediat după preluarea mandatului am continuat demersurile, alături de Consiliul Concurenței, pentru a transforma ajutorul de stat individual de salvare acordat complexului într-un ajutor de restructurare. Și este important să facem câteva precizări. Este important de reținut că, potrivit primei decizii a Comisiei Europene din 2015, complexul a fost obligat să returneze un ajutor de stat de circa 37 de milioane de lei și că această măsură condiționa acordarea subsecventă a unui ajutor de salvare și restructurare apropiat cifrei de 167 de milioane de lei.

Întrucât CEF nu a dispus de surse financiare pentru a rambursa ajutorul incompatibil printr-o ordonanță de guvern în cursul anului 2015, Ministerul de Finanțe a acordat un împrumut de circa 40 de milioane, rambursabile în termen de 90 de zile. Din nefericire, Complexul Energetic Hunedoara nu și-a putut îndeplini, la vremea respectivă, obligațiile, nu a putut returna în totalitate ajutorul de stat ilegal sau împrumuturile primite în acel moment și, de asemenea, nu a notificat - așa cum cerea Comisia Europeană încă de la sfârșitul toamnei - un plan de restructurare care ar fi trebuit să prevadă, potrivit înțelegerii din cursul verii cu Comisia Europeană, o separare a activităților de minerit de activitățile termocentralei și, cum spuneam, o notificare a unui plan de restructurare în termen de șase luni de zile, consecința acestor lipsuri fiind posibilitatea ca Comisia Europeană să ceară lichidarea companiei.

În vederea elaborării unui plan de restructurare, complexul făcuse ceva totuși în cursul anului 2015, respectiv angajase un consultant care a pus în plan câteva măsuri de restructurare care făceau, de asemenea, referire - la momentul respectiv - la o serie de soluții tehnice și financiare care presupuneau și ele la rândul lor un ajutor de stat.

Pentru a accelera posibilitatea de analizare a planului de restructurare de către Comisia Europeană, Ministerul Energiei a solicitat Consiliului Concurenței să trimită o prenotificare către instituțiile comunitare, astfel încât să rămânem în termen și posibilitatea ca acest complex să primească, până la urmă, ajutorul de stat să nu se piardă.

De asemenea, am solicitat și colegilor de la Ministerul Finanțelor să elaboreze și să supună Guvernului un memorandum privind încadrarea măsurilor în politicile economice bugetare și financiare ale statului român care să ne permită acordarea celei de a doua tranșe din acest ajutor de stat, însă acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece Ministerul de Finanțe a avut o serie de observații tehnice destul de complexe la acest plan de restructurare.

Am avut întâlniri cu reprezentanții Direcției Generale de Competiție din cadrul Comisiei Europene, am avut întâlniri cu colegii de la alte ministere și urmează să avem, în zilele următoare, o întâlnire importantă - credem noi - iarăși cu Comisia Europeană pentru a discuta pe marginea acestui ajutor și pe marginea situației de la Complexul Energetic Hunedoara în general.

Având în vedere cele mai sus prezentate, pentru o corectă și reală informare, apreciez că nu putem vorbi, în acest caz, de acțiuni premeditate, nu putem vorbi despre o acțiune orientată către deschiderea unei proceduri de insolvență și nici de desanturi sau manifestări de forță.

Practic, vorbim despre acțiuni care au fost adoptate în urma unei analize, acțiuni care au fost adoptate de consiliul de administrație de la acea vreme a Complexului Energetic Hunedoara, acțiuni care erau, la vremea respectivă, necesare, având în vedere gravitatea cu totul excepțională în care se găsea acest complex la momentul respectiv.

O altă situație care prezintă îngrijorări este situația neachiziționării certificatelor de CO2, situație în urma căreia complexul a încasat, în 2015, o amendă consistentă și deși s-au făcut demersuri și Ministerul de Finanțe a acordat sume cu împrumut complexului acestea au ajuns târziu. Complexul nu a putut achiziționa în timp acele certificate și a fost amendat, cum spuneam, cu o sumă consistentă.

Având în vedere că îmi expiră timpul, am să vă rog să-mi permiteți să trec direct la final, nespunând decât că situația de la Complexul Energetic Hunedoara este una deosebit de complicată și că singura soluție pe care noi o vedem și care credem că este rezonabilă este una tehnică.

Complexul trebuie să treacă printr-o perioadă de restructurare, trebuie să închidă risipa, trebuie să închidă contractele care l-au adus într-o situație dezastruoasă, trebuie să rezolve și să găsească o soluție optimă pentru a rezolva chestiunile apărute în discordanță, până în momentul de față, cu Comisia Europeană.

Și, la sfârșit, trebuie să reușim să repunem pe picioare această companie, pentru că un lucru este cert: Complexul Energetic Hunedoara este o piesă extrem de importantă în sistemul energetic național. Fie că ne place, fie că nu, cărbunele furnizează astăzi 30% din consumul nostru de energie. Nu avem cu ce să-l înlocuim. Este cert că acolo trebuie luate niște măsuri serioase. Aceste măsuri s-ar putea să fie măsuri complicate, s-ar putea să ceară sacrificii. O să ceară probabil și curaj și anduranță, dar ele sunt absolut necesare. Ele trebuie să fie tehnice, trebuie să fie bazate pe profesionalism și trebuie să aibă în vedere două lucruri: că acest complex trebuie să continue într-o formă sau alta să funcționeze, trebuie să îl îndreptăm către o activitate eficientă. Și eu cred că dacă aceste două obiective le vom atinge, implicit vom salva și locurile de muncă din Valea Jiului.

Vă mulțumesc tare mult.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi, domnule ministru, pentru răspunsul amplu pe care l-ați dat interpelării colegului nostru.

Doriți să interveniți? Domnul deputat Nistor Laurențiu. Scurt, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Laurențiu Nistor:

Bună ziua, doamna președinte!

Bună ziua, domnule ministru!

Bună ziua, stimați colegi!

Domnule ministru,

Sincer vă spun și vă mărturisesc că interpelarea mea nu s-a dorit a fi o moțiune simplă împotriva dumneavoastră.

Modul cum ați prezentat astăzi răspunsul la interpelare, aproape că ați considerat că este o moțiune simplă, ceea ce eu nu mă gândeam că va fi așa ceva.

Dar, vreau să vă spun, stimate domnule ministru, că încă de la învestitura dumneavoastră am avut bucuria să constat și să aud de la dumneavoastră că veți depune toată puterea de muncă a dumneavoastră pentru ca acest Complex Energetic Hunedoara să fie menținut în viață și nici măcar să nu folosim cuvântul "insolvență".

Dar, încă de la învestitură și până acum, constat că nu s-a întreprins nimic nici de către dumneavoastră, domnule ministru, nici de către Cabinetul dumneavoastră, nici măcar în Guvern, nici măcar pe la Comisia Europeană, nici măcar pentru faptul - așa cum ați pomenit și dumneavoastră - că la sfârșitul anului trecut Complexul Energetic trebuia să plătească o amendă extraordinar de mare și nemeritată.

Vreau să vă mulțumesc pentru faptul că veniți în fața noastră, a Parlamentului, și spuneți că România ar fi într-o stare extrem de periculoasă dacă ar fi închis producția de cărbune. Dar să vă țineți și de cuvânt și să nu închidem complexul, fiindcă măsurile care nu se iau și așa cum ați spus-o și dumneavoastră, chiar dacă sunt dureroase, trebuie să fie luate și în cât mai scurt timp.

Cred că era necesar ca înainte de intrare în insolvență să faceți ceea ce ni s-a spus și de la Uniunea Europeană, să facem divizarea. Nu știu de ce nu s-a făcut, și acum este prea târziu. Dar am convingerea că, așa cum ați prezentat lucrurile, domnule ministru, și cred că săptămâna aceasta poate vom mai avea o discuție, dumneavoastră reușiți să vă gândiți pentru cele 6500 de locuri de muncă de la Complexul Energetic Hunedoara și să vă gândiți că, pe lângă cele 6500, mai sunt încă vreo 2 mii și ceva de locuri de muncă pe orizontală, în așa fel încât Valea Jiului să nu fie vitregită - și Deva - de circa 10 mii de locuri de muncă.

Sper că veți face tot ce este posibil și vă stă în putința dumneavoastră și a Cabinetului pe care îl aveți de la Ministerul Energiei și, împreună cu specialiștii de la Complexul Energetic Hunedoara, să găsiți soluțiile cele mai bune.

Încă mai sper că veți face tot ce este posibil pentru salvarea Complexului Energetic Hunedoara.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi.

 
Video in format Flash/IOS Marian Neacșu

Domnul deputat Neacșu Marian a adresat o interpelare cu titlul: "Necesitatea intervenției urgente a Guvernului pentru a preveni pierderea din fonduri publice a sumei de 2 miliarde de euro".

Interpelarea este adresată Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Răspunsul îl va primi din partea domnului secretar de stat Cezar Radu Soare.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Cezar Radu Soare (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice):

Mulțumesc, doamna președinte.

Domnule deputat Marian Neacșu,

Ca urmare a interpelării formulate de dumneavoastră cu privire la necesitatea intervenției urgente a Guvernului pentru a preveni pierderea din fondurile publice a sumei de 2 miliarde de euro, vă comunicăm următoarele.

Proiectele la care faceți referire sunt cele care nu s-au finalizat în perioada de eligibilitate a Programului operațional regional 2007-2013, respectiv, la data de 31.12.2015, potrivit art.56 alin.(1) din Regulamentul general, și nu 30.06.2016, așa cum este menționat în interpelare.

În acest context, precizăm că toate contractele finanțate în cadrul acestui program reglementează clauza potrivit căreia, în cazul în care beneficiarul nu finanțează proiectul și nu-l finalizează în perioada de eligibilitate a cheltuielilor, acesta va suporta, din bugetul propriu, sumele necesare finalizării proiectelor după încheierea perioadei de eligibilitate a cheltuielilor.

Astfel, încă de la data semnării, beneficiarii contractelor de finanțare cunoșteau consecințele nefinalizării acestora în perioada limită de eligibilitate a programului respectiv, 31.12.2015.

Beneficiarii trebuie să fie conștienți că repercusiunile ulterioare nefinalizării proiectelor în termenele asumate la momentul semnării contractelor, termene asumate și prin hotărârile consiliilor locale și declarațiile de angajament - documente anexate la depunerea cererilor de finanțare. Cu toate acestea, autoritatea de management a Programului Operațional Regional, AM POR, a fost de acord cu încheierea de acte adiționale de prelungire a duratei contractelor de finanțare nefinalizate în termen, în vederea asigurării funcționării acestora, îndeplinirii obiectivelor și a indicatorilor pe cheltuiala beneficiarilor, oferind astfel o soluție celor care, din diferite motive, independente de AM POR, nu au reușit să finalizeze implementarea proiectelor până la data limită de eligibilitate.

Această posibilitate a fost reglementată prin Hotărârea Guvernului nr.678/2015 privind încheierea programelor operaționale finanțate, din perioada 2007-2013, prin Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune și Fondul European pentru Pescuit.

Menționăm că prelungirile acordate s-au întemeiat pe solicitările beneficiarilor, asumate de aceștia prin documente care susțin capacitatea tehnică și financiară, de a finaliza din resurse proprii proiectele neimplementate integral, hotărâri de consilii, declarații de angajament ale conducătorilor autorităților locale.

Astfel, considerăm că beneficiarii își cunosc responsabilitățile ce le revin și și-au asumat integral obligația de a asigura finanțarea necesară finalizării proiectelor.

Cu toate acestea, Ministerul Dezvoltării este conștient de dificultățile financiare pe care le au unele autorități locale beneficiare ale proiectelor finanțate prin POR 2007-2013 și depune toate eforturile pentru găsirea unor surse de finanțare adaptate nevoilor acestora, în condițiile în care finalizarea proiectelor ar asigura o mai bună absorbție a fondurilor acordate prin program.

Precizăm că MDRAP a înaintat Ministerului Finanțelor Publice o propunere de act normativ similar cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr.2/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și alte măsuri pentru evitarea unor blocaje financiare la nivelul autorităților administrației publice locale, cauzate de insuficiența fondurilor necesare asigurării contribuției proprii și a cheltuielilor neeligibile aferente proiectelor finanțate din fondurile externe nerambursabile.

Acest proiect de act normativ urmează a fi aprobat în ședința Guvernului din data de 16 martie 2016 - deci săptămâna aceasta - astfel, asigurarea fondurilor necesare realizării unei investiții de interes local, în conformitate cu prevederile art.61-63 din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, se asigură din bugetul propriu sau din împrumuturi contractate numai cu avizul Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice își exprimă și pe această cale totala deschidere și sincerul interes față de solicitările formulate de către membrii Parlamentului României, ca importantă resursă pentru optimizarea politicilor sale.

Cu stimă, în numele viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale, domnul Vasile Dîncu.

Vă mulțumesc frumos.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim, domnule secretar de stat.

Domnule deputat Marian Neacșu, doriți să interveniți?

Aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Marian Neacșu:

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Cred că ar fi fost suficient dacă domnul secretar de stat îmi prezenta ultimele două fraze din alocuțiunea Domniei Sale, pentru că, până la urmă, acestea erau cu adevărat importante. Toate celelalte lucruri care țineau de procedurile interne ale ministerului și de procedurile interne sau interministeriale între Ministerul Dezvoltării și Administrației și respectiv Ministerul de Finanțe, acestea erau lucruri cunoscute.

De altminteri, nu pot să ascund că și cunoșteam despre actul normativ pe care Domnia Sa l-a amintit aici și pe care-l așteptam cu multă nerăbdare, trebuie să recunosc că tocmai acesta a fost demersul care a determinat, care a generat această interpelare pe care am făcut-o, pentru că proiectul de ordonanță - dacă nu mă înșel eu - este deja transmis de vreo trei săptămâni sau de vreo patru săptămâni la Ministerul de Finanțe. La un moment dat - iarăși, dacă nu mă-nșel - a și fost luat în lectură în ședința mică a Guvernului, dar el nu s-a finalizat până acum.

Printre cele 504 proiecte cu risc de dezangajare, că de ele este vorba, evident că cel mai tare sunt interesat de proiectul pe POR 2007-2013 prin programul integrat de dezvoltare urbană de la Slobozia, "Reabilitarea centrului comunității". Este un proiect din care autoritatea... și care n-are nicio vină că n-a fost finalizat până acum pentru că, din nefericire - și poate că aici nu e numai vina ministerului, poate că e și vina noastră, ca Parlament - n-am prevăzut în legislația privind achizițiile sau în legislația privind contractele publice faptul că este foarte posibil ca, la un moment dat, cei care câștigă proiecte, mai ales lucrări pe fonduri europene, să între în insolvență. Și atunci, respectivele proiectele nu mai pot fi alocate altora decât prin reluarea procedurilor, ceea ce în cazul de la Slobozia n-a mai fost de actualitate.

Dar, așa cum am spus, acesta este unul din cele 504 proiecte.

Eu sper că această ordonanță, pe modelul Ordonanței nr.2/2015 care a fost amintită aici de domnul secretar de stat, a reușit să defluiască fluxurile financiare necesare pentru ca o bună parte din aceste 504 proiecte să fie finalizate până la termenul maximal stabilit, așa cum a amintit și Domnia Sa prin respectiva hotărâre de guvern care este, în acest caz, 30 iunie.

Aștept cu interes, domnule secretar de stat, ca miercuri să fie aprobată această ordonanță de guvern în ședință și evident că în măsura în care lucrul acesta nu se va face, asta vă rog, să vă amintiți că de la acest microfon al Parlamentului, dumneavoastră ați anunțat acest lucru.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi.

Având în vedere că lipsește domnul deputat Taloș Gheorghe-Mirel, care a adresat două interpelări Ministerului Afacerilor Interne, precum și Ministerului Sănătății, propun ca domnul deputat să primească răspunsurile în scris.

Și mulțumim pentru prezență.

 
Video in format Flash/IOS Florin Gheorghe

În continuare am să dau cuvântul domnului secretar de stat Cezar Radu Soare, care va răspunde interpelării colegului nostru, domnul deputat Gheorghe Florin, cu titlul "Soluții pentru urgentarea reabilitării Cazinoului din Constanța".

Aveți cuvântul, domnule ministru.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Cezar Radu Soare:

Mulțumesc, doamna președinte.

Stimate domnule deputat Gheorghe Florin,

Răspunsul are vreo trei pagini. O să spicuiesc din el.

Ca urmare a interpelării formulate de dumneavoastră, care ne-a fost transmisă de la Departamentul pe relația cu Parlamentul prin adresa nr.1595/24.02.2016, prin care ne solicitați informații cu privire la reabilitarea Cazinoului din Constanța, vă comunicăm următoarele.

Procedura de achiziție publică privind contractul de proiectare, asistență tehnică și execuție pentru obiectivul de investiții "Consolidare și restaurare Cazino Constanța" a fost demarată în anul 2015, având deschiderea ofertelor în data de 29.06.2015.

Însă, din cauza numeroaselor contestații înregistrate, aceasta nu a fost finalizată nici până în momentul de față.

Aici sunt niște explicații. Vă spun câteva lucruri.

La data de 28.08.2015 și respectiv 04.09.2015, pe rolul Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor au fost înregistrate două contestații depuse de către asocierea SC Aedificia Carpați SA și SC Polar Design SRL și de asocierea Euromateria SRL, Rico SRL și Princer SA.

Dintre acestea, a fost admisă contestația formulată de asocierea Euromateria SRL, Rico SRL și Princer SA, iar prin decizia nr.1619 a Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor din data de 28.09.2015, autoritatea contractantă, respectiv SC Compania Națională de Investiții SA, a fost obligată să solicite clarificări, lucru care s-a și întâmplat.

În urma primirii răspunsului la clarificările solicitate, asocierea Euromateria SRL, Rico SA SRL și Princer SA au modificat documentele de clarificare, respectiv specialiștii propuși inițial, fapt ce a determinat Comisia de evaluare să respingă oferta ca fiind inacceptabilă, întrucât ofertantul nu a îndeplinit una sau mai multe din cerințele stabilite în documentația de atribuire.

Urmează alte contestații făcute de ei, urmează tot parcursul.

Vreau să vă menționez câteva lucruri. Unul din membrii asocierii, respectiv SC Rico SRL, se află în insolvență și este urmărit penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de spălare de bani și complicitate la abuz în serviciu.

De asemenea, SC Euromateria SRL, alt membru al asocierii, este o societate comercială înființată de puțin timp, însă legislația în vigoare permite accesul unor astfel de societăți în asociere în cadrul unor proceduri de achiziție publică, chiar și pentru lucrări de asemenea anvergură și complexitate precum este obiectivul Cazinoul din Constanța.

SC Compania de Investiții SA, în calitate de autoritate contractantă, a respectat prevederile și termenele legale în vigoare. Până la soluționarea acestei noi contestații, procedura în cauză nu poate fi finalizată, respectiv anulată, și deci nu se poate comunica un termen la care procedura de achiziții pentru obiectivul de investiții avut în discuție va putea fi reluată.

În ciuda dorinței de consolidare și reabilitare a acestui obiectiv de investiții și de redare a lui în circuitul turistic, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, respectiv SC Compania Națională de Investiții SA, nu poate, din punct de vedere legal, să întreprindă niciun alt demers, până la finalizarea definitivă a tuturor contestațiilor.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice își exprimă și pe această cale totala deschidere și sincerul interes față de solicitările formulate de către membrii Parlamentului României, ca importantă resursă pentru optimizarea politicilor sale.

Cu stimă, domnule deputat.

Îmi pare deosebit de rău, e un obiectiv reprezentativ pentru Constanța, dar acestea sunt procedurile.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Domnul deputat Gheorghe Florin, doriți să aveți o intervenție. Vă rog.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Gheorghe:

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Este un răspuns foarte complet.

Îi mulțumesc domnului secretar pentru acest răspuns.

Din păcate, să sperăm că nu se va demola acest cazinou până va începe procedura de refacere.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Domnul secretar de stat Dumitru Daniel Botănoiu este prezent la ședința noastră de astăzi și-i mulțumim pentru asta. În schimb, colegul nostru, care a formulat interpelarea adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, nu este prezent, așa că va primi răspunsul în scris. Vă mulțumim mult.

 
Video in format Flash/IOS Anton Doboș

În continuare, domnul secretar de stat Alexandru Victor Micula va răspunde interpelării colegului nostru, domnul deputat Doboș Anton, cu titlul "Efectele recentului acord între Uniunea Europeană și Marea Britanie".

Aveți cuvântul, domnule ministru.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Alexandru Victor Micula (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Vă mulțumesc foarte mult, doamna președinte.

La Consiliul European din 17-18 februarie 2016, a fost adoptată în unanimitate decizia privind o nouă înțelegere pentru Regatul Unit în cadrul Uniunii Europene.

Rolul deciziei a fost cel de a crea condiții favorabile unui rezultat pozitiv la referendumul care va avea loc în Regatul Unit pe tema apartenenței la Uniunea Europeană, la data de 23 iunie 2016.

Decizia cuprinde patru capitole referitoare la guvernanță economică, competitivitate, suveranitate și prestații sociale și liberă circulație.

Adoptarea deciziei a presupus un proces complex de negociere în cadrul căruia România a participat și și-a susținut activ interesele, inclusiv cele legate de respectarea drepturilor și libertăților pe care se fundamentează piața internă a Uniunii Europene.

În negocieri, s-a avut în vedere și poziția conform căreia este necesară menținerea Regatului Unit în Uniunea Europeană, fapt pentru care România a acționat, alături de celelalte state membre, în vederea facilitării unui rezultat pozitiv în referendumul menționat.

Această poziționare este atât una principială, în vederea evitării unor efecte greu de anticipat asupra Uniunii Europene în ansamblu, cât și concretă, având în vedere interesele României și mai ales ale cetățenilor români care lucrează sau intenționează să lucreze în Marea Britanie.

Un eventual rezultat negativ al referendumului - situație care sperăm că nu se va concretiza - ar prezenta o serie de neconoscute, inclusiv privind circulația lucrătorilor și drepturile persoanelor deja stabilite în Regatul Unit.

În context, trebuie precizat cu claritate că decizia adoptată de Consiliul European va produce efecte doar în cazul unui rezultat pozitiv al referendumului britanic.

România a urmărit cu atenție în negocieri cel de-al patrulea domeniu al deciziei Consiliului European, cel privind prestațiile sociale și libera circulație. În acest sens, România a urmărit ca măsurile să aibă un impact cât mai restrâns, să fie nediscriminatorii la adresa cetățenilor europeni, să fie conforme tratatelor și neretroactive.

Principalele aspecte privind forța de muncă provenind din Uniunea Europeană, conform secțiunii a IV-a a deciziei, privesc indexarea alocațiilor copiilor nerezidenți și posibilitatea impunerii temporar și condiționat a unor măsuri de tip salvgardare cu privire la acordarea unui număr limitat de beneficii.

Discuții suplimentare sunt prevăzute după un viitor rezultat pozitiv al referendumului britanic, aceste propuneri necesitând modificări subsecvente ale legislației secundare a Uniunii Europene.

Astfel, posibilitatea indexării alocațiilor copiilor nerezidenți presupune modificări ale Regulamentului nr. 883 din 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială din statele membre.

Aria persoanelor afectate este cea a copiilor nerezidenți care locuiesc în țările de origine, ai lucrătorilor mobili europeni care sunt angajați în state membre, ce optează pentru indexare.

Trebuie precizat că alocațiile urmează a fi plătite integral, în cazul copiilor care se află deja alături de părintele respectiv. Indexarea se poate face în funcție de condițiile din țara în care copilul își are reședința.

La solicitarea României și a altor state membre, decizia precizează că Executivul european nu va propune și indexarea altor tipuri de beneficii transferabile, ceea ce limitează suplimentar aria de aplicare a măsurii.

De asemenea, ca urmare a negocierilor, indexarea va privi, într-o primă etapă, exclusiv solicitările viitoare de alocații pentru copiii nerezidenți, exportul alocațiilor aflate în plată la momentul intrării în vigoare a modificărilor Regulamentului nr. 883, neputând fi limitat până în anul 2020.

În ceea ce privește mecanismul de salvgardare, acesta presupune amendarea Regulamentului nr. 492 din 2011 privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii. Aria de aplicare a salvgardării este limitată la acordarea beneficiilor necontributive de tip in-work, ceea ce în legislația britanică definește un număr redus de astfel de beneficii, în principal destinate atingerii unui venit minim.

De altfel, România a insistat ca beneficiile eventual restricționate să fie bine delimitate și exclusiv de natură necontributivă, respectiv, să nu fie conexate plății unor taxe sau impozite de beneficiari, în caz contrar, măsura putând fi discriminatorie.

Activarea mecanismului la nivel de țară se poate face pentru o perioadă de maximum șapte ani și presupune existența unui flux de o magnitudine excepțională de lucrători din alte state membre, precum și dovedirea unor dificultăți sistemice, inclusiv în privința sistemului național de beneficii sociale.

Față de un lucrător individual, limitarea ar urma să vizeze accesul la prestații cu caracter necontributiv, condiționate de încadrarea în muncă, pentru o perioadă totală de până la patru ani de la data începerii activității.

Conform deciziei Consiliului European, aplicarea limitărilor va fi graduală, practic recesivă. Mecanismul este complet neretroactiv, precizându-se că aplicarea restricțiilor va privi exclusiv lucrătorii europeni nou sosiți în spațiul respectiv, cei deja prezenți nefiind afectați.

Conform solicitărilor României și ale altor state membre, decizia Consiliului European precizează că cele două măsuri citate nu vor putea conduce la un tratament mai favorabil acordat lucrătorilor din state terțe.

Vă mulțumesc foarte mult, doamnă președinte.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi, domnule ministru.

Are cuvântul domnul deputat Doboș Anton.

Vă rog, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Anton Doboș:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Domnule ministru,

Răspunsul dumneavoastră, în linii mari, mă mulțumește, dar aș vrea să atrag atenția că avem o problemă cu faptul că România încă neglijează misiunea diplomatică din Marea Britanie și încă, după aproape cinci luni, nu avem numit un ambasador, ceea ce îmi creează unele dificultăți, vizavi de ce ați spus dumneavoastră.

Aș vrea să vă reamintesc că de pe Aeroportul Internațional Iași, săptămânal, sunt curse către Marea Britanie, cu cetățeni care au job-uri în acest stat al Uniunii Europene, și s-au creat anumite disconforturi, să le spunem așa, vizavi de cetățenii care lucrează și cei care vor lucra. Și, totodată, vrem să ne asigurăm că nu sunt discriminatorii raporturile dintre cetățenii români și cetățenii din alte state ale Uniunii Europene sau nu.

De aceea este foarte important, consider, să avem la misiunea diplomatică un ambasador care să ne reprezinte, pentru că avem o populație numeroasă care lucrează în acest stat.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice solicită amânarea răspunsului formulat către domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel.

Am încheiat ședința noastră de astăzi, așa că o declar închisă.

Mulțumesc pentru prezență.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 18,43.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 21 noiembrie 2019, 11:33
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro