Plen
Ședința Camerei Deputaților din 22 martie 2016
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.49/30-03-2016
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2016 > 22-03-2016 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 22 martie 2016

11. Alocuțiunea doamnei Laura Boldrini, președintele Camerei Deputaților din Republica Italiană.

   

După pauză

   

În continuare, conducerea ședinței a fost preluată de domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog frumos să vă invitați colegii în sală, pentru a începe această ședință.

L-am rugat pe domnul vicepreședinte Vlase să aibă onoarea să o aducă pe doamna președinte Laura Boldrini în plenul Camerei Deputaților, pentru a-și transmite mesajul.

Doamnelor și domnilor, Președinta Camerei Deputaților din Italia, doamna Laura Boldrini. (Aplauze.)

Prego!

Doamnelor și domnilor deputați,

Distinși reprezentanți ai corpului diplomatic,

Stimați invitați,

Continuăm lucrările de astăzi cu ședința consacrată vizitei în România a Excelenței Sale, doamna Laura Boldrini, președintele Camerei Deputaților din Parlamentul Italian.

Excelențele Voastre, avem astăzi privilegiul și deosebita bucurie de a primi în vizită oficială, așa cum spuneam, președintele Camerei Deputaților a Republicii Italiene.

Marcăm astăzi un moment cu semnificație deosebită pentru dialogul dintre forurile noastre legislative, dar și parcursul legăturilor profunde dintre țările și popoarele noastre.

Este bine cunoscută tradiția excelentelor relații bilaterale dintre România și Republica Italiană care se desfășoară, bineînțeles, sub semnul unui parteneriat strategic consolidat.

Ne mândrim cu faptul că, pe lângă strânsele legături din domeniul politic, economic, cultural și interuman, Italia este unul dintre partenerii noștri cei mai apropiați în cadrul Uniunii Europene.

Plecând de la această bază solidă, ne dorim ca diplomația parlamentară să capete o rezonanță cât mai puternică în susținerea unor proiecte concrete, de impact și cu vizibilitate pentru valorificarea vastului potențial existent în ceea ce privește promovarea intereselor noastre comune la nivel bilateral și european.

Doamnelor și domnilor,

Distinsul nostru oaspete, doamna președinte Laura Boldrini, are o experiență bogată, câștigată în cadrul instituțiilor internaționale.

După activitatea de debut în cadrul Agenției pentru Alimente și Agricultură a Națiunilor Unite, a fost purtătorul de cuvânt al Italiei în Programul Alimentar Mondial, iar, ulterior, purtător de cuvânt pentru Europa Meridională, pe lângă Înaltul Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite, concentrându-se pe fluxul emigrației din Mediterana.

De asemenea, a efectuat mai multe misiuni în zona de conflict, printre care se numără fosta Iugoslavie, Afganistan, Pakistan, Irak, Sudan, Caucaz, Angola și Rwanda.

Această carieră impresionantă este continuată de la tribuna parlamentară, de unde, în prezent, promovează valorile vieții democratice, care sunt, de fapt, valorile noastre europene.

Domnia Sa a fost aleasă deputat în 2013; în martie, același an, a fost aleasă președintele Camerei Deputaților a Republicii Italia.

Stimați invitați,

Doamnelor și domnilor colegi,

Este o onoare pentru noi să audiem o persoană de rangul domniei sale. Numeroasele provocări existente la nivel european și global, precum și fluxurile migratorii, terorismul sau schimbările climatice necesită răspunsuri optime și cuprinzătoare. În acest context, vom primi, cu deosebit interes, reflecțiile domniei sale asupra perspectivelor pe care le are Europa, având convingerea că o integrare europeană mai puternică este singura cale de urmat.

Doamna președinte, aveți cuvântul.

Sua Eccellenza, prego. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Doamna Laura Boldrini - președintele Camerei Deputaților din Republica Italiană:

Stimate domnule președinte Zgonea,

Stimați domni deputați,

Reprezentanți ai Corpului diplomatic,

Aș fi vrut să încep altfel discursul meu, dar nu pot decât să exprim deziluzia mea pentru tot ceea ce se întâmplă în acest moment la Bruxelles. Ne confruntăm cu o situație teribilă. Au avut loc mai multe atentate, încă nu este clar câte persoane au fost ucise, dar este clar că ne confruntăm cu o amenințare globală, cu o amenințare care are nevoie de un răspuns unitar și de un răspuns care să fie puternic și capabil să eradicheze acest terifiant rău al terorismului.

Domnule președinte Zgonea,

Este o onoare pentru mine să mă aflu astăzi aici și vă mulțumesc, dragi colegi, pentru invitația dumneavoastră, pentru invitația de a fi prezentă aici și de a mă adresa dumneavoastră la acest sediu prestigios. Acest lucru conferă putere legăturilor noastre, legăturilor care unesc țările noastre. Italia și România împărtășesc, după cum știm, rădăcini comune străvechi și secole de schimburi culturale și de schimburi economice.

Suntem două state unitare tinere, născute la diferențe de câțiva ani. Statele noastre au trăit amândouă exodul a milioane și milioane de cetățeni care au emigrat în căutarea unei vieți mai bune. Ambele noastre țări sunt astăzi membri convinși ai Uniunii Europene și ai Alianței Nord-Atlantice și ambele țări se confruntă și duc bătălii comune și la nivel intern: lupta împotriva corupției, eforturile de a pune capăt discriminărilor împotriva minorităților, implicarea celor care dăunează mediului, deci protejarea mediului din partea noastră și o agricultură sustenabilă.

Astăzi, țara mea, Italia, găzduiește cea mai mare comunitate română din străinătate, peste 1100000 de bărbați, femei și copii, bărbați, femei și copii care contribuie la creșterea noastră, susțin și uneori - trebuie să vă spun - înlocuiesc serviciile sociale prin felul în care îngrijesc și studiază în școlile noastre la toate nivelurile, de la școala gimnazială la universitate. Cam un rezident străin din patru, în Italia, este un cetățean sau o cetățeană din România. Sute de mii de persoane care au știut să depășească neîncrederea, prejudiciile și stereotipurile inițiale, parcurgând un traseu individual și colectiv care se reflectă astăzi într-o prezență importantă în toate -, și țin să subliniez - în toate sectoarele economiei. Sute de mii de persoane care, prin eforturile lor, nu numai își ajută propriile familii, ci contribuie la economia românească. Sute de mii de persoane, din care foarte multe femei - permiteți-mi să reamintesc -, foarte multe femei, sunt aproape 60% din total, care, deseori, și-au părăsit copiii aici, lăsându-i în România, pentru a avea grijă de copiii noștri sau pentru a le oferi un viitor mai bun copiilor lor, și o fac cu un simț al abnegației și al sacrificiului foarte mare.

Permiteți-mi, domnule președinte Zgonea, ca, în acest prestigios sediu, să mulțumesc tuturor celor care trăiesc în țara mea pentru sacrificiile pe care le fac, dar și pentru contribuția importantă pe care o aduc Italiei. Prin intermediul dumneavoastră, domnule președinte, doresc să trimit acestei comunități mulțumirile mele cele mai sincere. Sute de mii de persoane care, totuși, păstrează un raport foarte puternic cu țara de origine, și asta am observat-o și la ultimele alegeri prezidențiale, în 2014, când, în fața consulatelor și la alte sedii electorale, românii aveau șiruri lungi la care se așezau ca să voteze. Aceasta înseamnă atenția pe care dânșii o acordă țării lor.

Este o relație, aceea dintre România și Italia, la care contribuie și concetățenii mei, prezenți aici, la București, și în multe alte zone ale țării, concetățeni italieni, care sunt activi, care lucrează în peste 40000 de societăți mici, medii și mari și care au ales să producă aici. Cred că această investiție este cu atât mai profitabilă cu cât reușește să contribuie la o dezvoltare sustenabilă a acestei țări atât în plan social, cât și în cel al mediului.

Există și alți italieni care se află în această țară și care se ocupă, în schimb, prin diferite proiecte, care lucrează la asociații și se ocupă de categoriile cele mai slabe ale populației.

Italia, dragi colegi și dragi colege, a fost alături de România în drumul său de apropiere de Uniunea Europeană.

Uitați-vă la mine, că o spun cu o anumită mândrie, pentru că predecesorii mei, președinți ai Camerei Deputaților, au decis, cu mult înainte de 2007, să încheie un acord bilateral pentru a facilita colaborarea și schimburile dintre adunările noastre, asta și în optica de a susține instituțiile române. Un protocol căruia, astăzi, domnule președinte, cred că trebuie să-i dăm o altă substanță și trebuie să-l reînnoim.

În 2012, după cum se știe, am fost printre primele țări care au eliminat restricțiile temporare impuse mobilității lucrătorilor români. Și astăzi, Italia reafirmă faptul că România a îndeplinit criteriile prevăzute și ar trebui să facă parte din spațiul Schengen. Noi susținem această poziție și eu, astăzi, o reafirm.

Libera circulație este unul din principiile fondatoare ale Uniunii Europene și este de neconceput că ar putea exista categorii diferite de cetățeni europeni, și anume că cetățenii europeni nu sunt la fel, că există cei care pot călători liber și cei care, făcând-o, în schimb, încă se întâlnesc cu obstacole suplimentare, de aceea sunt convinsă că acest acord, acordul care a fost încheiat între Uniunea Europeană și Regatul Unit al Marii Britanii, este unul care subminează egalitatea dintre lucrătorii unei anumite țări și cei ai unui alt stat al Uniunii. În schimb, egalitatea între lucrători - a tuturor cetățenilor europeni - deci a lucrătorilor... cetățenilor este, practic, un punct de plecare al Uniunii Europene, un punct de plecare al pieței interne, de la care s-a făcut o derogare o singură dată, și dumneavoastră știți foarte bine că cei care au plătit prețul au fost chiar cetățenii români și cei bulgari.

Pe mine mă preocupă faptul că astăzi acest principiu este din nou pus în discuție prin Acordul cu Marea Britanie.

Peste mai puțin de un an se vor sărbători zece ani de la intrarea României în Uniunea Europeană.

Au fost, dragi colegi, zece ani importanți, foarte importanți pentru țările noastre, ani ai creșterii și ai speranței, aici, în România, ani ai unei lungi crize economice în Italia, ani importanți și pentru continentul nostru, care s-a confruntat cu o succesiune de provocări globale, provocări care par să nu găsească un răspuns adecvat și riscă să tulbure întregul proiect european.

Criza economică prelungită în multe țări, schimbarea climatică, ale cărei efecte se resimt în mod tot mai pregnant, terorismul de sorginte jihadistă care a lovit în mod repetat inima Europei și, nu în ultimul rând, conflictele și instabilitatea crescândă la granițele noastre, în Siria, în Libia, în Ucraina și asta numai pentru a cita unele din marile provocări cu care ne confruntăm.

Aș dori să mă opresc asupra conflictelor, conflicte care sunt apropiate și îndepărtate de noi, după cum am spus, conflicte, persecuții, care se află la baza mutării a cel puțin unui număr de 60 de milioane de persoane în lume. Sunt 60 de milioane de persoane, număr egal cu cel al cetățenilor țării mele. 60 de milioane de persoane în mișcare. Un fluviu de bărbați, de femei, de copii care ar vrea să rămână acasă la ei, dar care nu au privilegiul de a o putea face, și din care, o mică parte, mai puțin de 2% a venit în Europa. Imaginați-vă! Mai puțin de 2% a venit în Europa, iar Europa nu reușește să găsească o soluție comună în interiorul său.

Uniunea noastră pare astăzi incapabilă să dea un răspuns în fața acestei crize, un răspuns coerent, în concordanță cu valorile sale. Nu este suficient să dăm un răspuns, răspunsul trebuie să fie coerent, în concordanță cu valorile sale. O criză care nu ar trebui să fie atât de mare, nu ar trebui să fie o criză!

Ar trebui să fie posibil să gestionăm 1 milion de refugiați împărțiți la 28 de țări membre, cu o populație totală de 500 de milioane de locuitori.

Cum ar trebui să definim atunci situația din Liban, unde un locuitor din patru a devenit refugiat, sau situația din Turcia, unde se află circa 3 milioane de refugiați, 3 milioane într-o singură țară. Europa a intrat în criză pentru că anul trecut a primit 1 milion de refugiați care ar trebui împărțiți la 28 de țări. Și atunci, vedeți, dragi colegi, vă spun un lucru: identitatea noastră, identitatea europeană nu este amenințată de refugiați. Identitatea noastră este amenințată de cei care ne distrug valorile, printre care se remarcă dreptul la azil, care este un drept vechi ca și umanitatea.

Este greu să vorbești despre un drept la azil înainte de Hristos, iar noi, pentru prima dată, astăzi, blocăm acest drept, îl punem în discuție și îl delocalizăm, îl externalizăm.

Și atunci, dragi colegi, spun că Europa, vedeți dumneavoastră, dacă vrea să continue să fie călăuza morală a lumii, ori își respectă propriile valori, ori, pur și simplu, nu este această călăuză, pentru că acesta este patrimoniul său cel mai important.

Din țările noastre au plecat milioane de persoane, subliniez acest lucru. Noi avem 1 milion de italieni în lume. Au plecat în condiții de sărăcie extremă. S-au dus să muncească, au fost tratați ca niște animale. S-au integrat în țările respective, și-au găsit calea, iar astăzi, mulți dintre ei fac parte din clasele conducătoare ale țărilor respective.

Cred că istoria noastră comună ar trebui să ne împingă astăzi să acționăm împreună, împreună, repet, pentru a împiedica Europa să întoarcă spatele celor care au nevoie, pierzând credibilitate și pierzând această capacitate de a gestiona.

Efortul nostru trebuie să meargă mai departe. Nu e suficient. Trebuie să-și propună obiectivul de a face Europa mai puternică. Noi toți, dragi colegi, trebuie să ne facem rolul nostru. Noi toți trebuie să ne îndeplinim rolul să facem Europa mai puternică, pentru că, dacă Europa este mai puternică, noi toți suntem mai puternici, pentru că Europa este casa noastră comună. Dacă slăbește Europa, slăbim și noi, slăbește și puterea cetățenilor noștri.

Și de aceea, cu opt luni în urmă, când, văzând acea criză a datoriei Greciei, a apărut la orizont soluția de expulzare a Greciei din zona euro, și atunci când în Marea Mediterană continuau să moară sute, mii de persoane - anul trecut au murit 3500, cu un an înainte 3200, cu încă un an mai înainte 3200, acesta este un război - și în tot acest timp, când se întâmplau toate acestea, Europa nu și-a dat seama ce se întâmplă, și atunci eu am decis să fac ceva, să iau o inițiativă. Nu puteam să stau și să mă uit, în timp ce totul părea că ia o cale greșită.

Și atunci, în calitate de președinte al Camerei Deputaților italiene am gândit că trebuie să-mi implic colegii, omologii și am început să-l sun pe președintele Camerei Deputaților de la Luxemburg, pentru că el, atunci, se afla la președinția Consiliului European, l-am sunat și pe colegul francez de la Adunarea parlamentară franceză și i-am întrebat dacă vor să facă o inițiativă comună cu mine, dacă vor să se alăture unei Carte a principiilor de apărare a Europei. Mi-au spus că nu puteam să fac asta fără Germania și nu credeam că va fi un telefon, un apel ușor, și totuși, colegul meu, Norbert, a înțeles foarte bine sensul acestei inițiative. Și astfel, pe 14 septembrie, la Roma, am semnat această declarație, o declarație care spune, în opinia mea, ceva foarte important.

"Noi, președinții Parlamentelor, vrem o Europă mai unită, și nu una dezbinată.

Noi, președinții Parlamentelor, suntem dispuși să împărtășim suveranitatea.

Noi, președinții Parlamentelor, nu vrem să mai existe măsuri economice fără a evalua impactul social al acelor măsuri.

Noi vrem să facem în așa fel încât să se continue către o Uniune federală a statelor."

Acesta este textul pe care, acum câteva minute, și domnul președinte Zgonea l-a semnat și sunt foarte bucuroasă că a făcut-o și că a făcut-o cu convingere. Avem 12 semnături pe acest document.

Și atunci, îmi face plăcere, dragi colegi și dragi colege, să vă informez asupra unei inițiative pe care am vrut să o am la Roma, la Camera Deputaților. Am vrut să mă consult cu cetățenii - da, cu cetățenii - și este prima oară când Camera Deputaților le cere cetățenilor să se exprime asupra unui document interparlamentar, pentru că declarația noastră a fost postată online și am adresat șapte întrebări cetățenilor, care să ne spună: Ce Europă vreți? Ce așteptați de la Europa? Pentru că cetățenii trebuie să fie ascultați în această perioadă în care în multe țări europene, practic, există o antipolitică, există un populism și este important ca cetățenii noștri să fie parte integrantă din procesele decizionale. Iar rezultatele acestei consultări vor fi făcute publice.

Și atunci, cred că de o Europă mai puternică este nevoie în ambele țări, aici, la granițele estice ale Europei, ca și în Italia, unde insulele noastre sunt foarte aproape de țările nord-africane. Țările noastre cred cu putere în forța de atragere a Europei și în capacitățile sale stabilizatoare. Avem nevoie de o Europă care să nu atenueze propriile valori care au alcătuit-o, o Europă care să nu schimbe - așa cum spuneam anterior - aceste valori, o Europă care să ofere răspunsuri propriilor cetățeni, răspunsuri concrete cu un minim câștig de demnitate.

Imaginați-vă cum s-ar schimba percepția cetățenilor dacă Europa ar fi cea care ar da un minim câștig de demnitate tuturor celor care nu au mijloacele necesare. Europa ar fi percepută ca o instituție care face diferența, ca o instituție care conferă un anumit sens Europei ca patrie a drepturilor omului.

Așadar, cred că persoanele vor înțelege astfel valoarea adăugată a Europei și, deci, ar înțelege și faptul că soluțiile ușoare și soluțiile care sunt propuse de cei care vor să dezintegreze Europa nu pot fi realizabile. Și noi ar trebui să facem în așa fel încât tinerii noștri să revină, să viseze, ca și generația noastră. Eu am crescut cu acest far al Europei. Europa era obiectivul. Toți eram proeuropeni în Italia. Astăzi, Italia se află printre țările care crede cel mai puțin în Europa. Ce s-a întâmplat între timp? De ce de nu mai funcționează? Aceasta este problema. Noi trebuie să revenim la origini, să facem în așa fel încât acest proiect să continue să fie atractiv pentru tinerii noștri.

Și atunci, dragi colegi, încheind, aș dori să citez Manifestul de la Ventotene, documentul pe care poate unii dintre dumneavoastră îl cunoașteți, din care se inspiră federalismul european. Manifestul de la Ventotene a fost scris în 1941 de un grup de antifasciști care au fost deportați pe această insuliță. Printre ei se afla și Altiero Spinelli. Manifestul din 1941 vorbea despre statele unite ale Europei, în timp ce în Europa statele europene erau în război. Și, totuși, dragi colegi, acest proiect nu a fost caracterizat drept o utopie de nerealizat, drept un vis sau ceva ce nu va putea fi realizat. Acel proiect s-a concretizat și proiectul acela continuă să fie obiectivul nostru, al tuturor care credem în Europa.

Peste câteva luni, pe această insulă de la Ventotene, în august, unde se află și mormântul lui Altiero Spinelli, pe această insulă, tinerii federaliști europeni din întreaga Europă și președinții Parlamentului se vor regăsi la Ventotene în numele acelui mare proiect federalist european.

Și atunci, manifestul se încheie cu această frază, care sper să fie de bun augur pentru noi toți: "Drumul de parcurs nu este ușor și nici sigur, dar el trebuie parcurs și va fi."

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamnă președinte,

A fost un privilegiu să vă ascultăm.

Doamnelor și domnilor colegi,

Continuarea și aprofundarea realizărilor atinse pe parcursul procesului de integrare europeană, precum și apărarea valorilor și principiilor care ne unesc reprezintă prioritatea noastră comună.

Obiectivul nostru este o Uniune mai puternică, mai competitivă.

Avem nevoie de soluții incluzive, convenite în comun, de mai multă solidaritate și cooperare pentru a face față provocărilor interne și externe. Considerăm că, în acest sens, rolul parlamentelor este esențial.

Vă asigurăm, doamnă președinte, de dorința noastră fermă de a folosi diplomația parlamentară pentru extinderea cooperării româno-italiene și pentru consolidarea proiectului european, a procesului de integrare ca răspuns la provocările cu care Uniunea noastră europeană se confruntă.

Vreau să mulțumesc delegației italiene și doamnei președinte pentru prezența de astăzi din plenul Camerei Deputaților și am speranța că rezultatele acestei vizite vor avea ecouri directe asupra legăturilor dintre cele două state, dintre cele două țări, dar și la nivel european.

Sua Eccellenza, vi grazie molto. (Aplauze.)

Doamnelor și domnilor,

Dați-mi voie să îmi exprim, în numele dumneavoastră, un punct de vedere cu privire la veștile triste pe care le-am aflat de la Bruxelles, capitala noastră europeană, și, încă o dată, suntem puși în fața consecințelor unor astfel de acte teroriste, să condamnăm cu fermitate, ca cetățeni europeni, atacurile soldate cu pierderi de vieți omenești.

Suntem alături, în numele cetățenilor români, de autoritățile și cetățenii belgieni.

Îmi exprim, alături de dumneavoastră, solidaritatea cu familiile afectate de această grea încercare.

O să-l rog pe domnul vicepreședinte Iordache să preia conducerea lucrărilor.

La ora 12,00 ne vedem în ședința de plen reunit.

Vă mulțumesc foarte mult.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 27 noiembrie 2021, 11:35
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro