Plen
Ședința Camerei Deputaților din 16 mai 2016
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.95/23-05-2016
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-10-2019
08-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2016 > 16-05-2016 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 mai 2016

6. Dezbaterea moțiunii simple intitulate "Achim Irimescu - cel mai mare dezastru din agricultura românească din perioada postdecembristă", inițiate de 84 de deputați.

   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

Dragi colegi,

La punctul 2 al ordinii de zi avem înscrisă moțiunea simplă inițiată de cei 84 de membri ai Parlamentului. Întreb, conform Regulamentului, dacă dorește cineva să-și retragă semnătura. Nu.

Pentru dezbatere, Biroul permanent și Comitetul liderilor au propus următoarele: moțiunea simplă este citită de către un membru al Grupului parlamentar al PSD sau al ALDE? ALDE. Domnul deputat Daniel Constantin. Guvernul are 50 de minute pe care le utilizează la începutul și la sfârșitul dezbaterii.

Luând în calcul 10 secunde per fiecare deputat, liderii grupurilor parlamentare împreună cu Comitetul liderilor, împreună cu membrii Biroului permanent, scuzați-mă, au stabilit 64 de minute pentru grupurile parlamentare și deputații neafiliați, după cum urmează: PSD - 24; PNL - 20; UNPR - 5; ALDE - 4; UDMR - 3; minoritățile naționale - 3; neafiliații - 5 minute.

O să vă rog frumos să înscrieți colegii la cei doi secretari de ședință.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt.

Voturi pentru? 85.

Obiecții? Voturi împotrivă, scuzați-mă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Deputați prezenți care nu vor să-și exprime votul? Nu.

În unanimitate.

Propunerile au fost aprobate.

Grupul parlamentar al PNL și-a făcut nominalizările.

UNPR? Nu avem nominalizări.

PSD? Am înțeles că acum a făcut nominalizarea, domnul deputat Munteanu, da?

UDMR? Nu participă.

Minoritățile naționale? Ca de obicei, nu participă.

Deputații neafiliați? Îi așteptăm.

Deci vă reamintesc, conform Regulamentului, nu se pot depune amendamente la moțiunea simplă, da?

Domnule ministru Daniel Constantin, vă rog frumos să citiți moțiunea simplă. Aveți cuvântul.

Domnule fost ministru, scuzați-mă, domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Daniel Constantin:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

Înainte de toate aș vrea să vă spun, din punct de vedere personal, că regret că sunt astăzi în situația de a sancționa, de a citi o moțiune simplă care sancționează activitatea ministrului agriculturii. Mi-aș fi dorit ca domnul Achim Irimescu să reușească, spre binele agriculturii românești, în misiunea pe care a preluat-o la sfârșitul anului trecut. Ne-am manifestat tot sprijinul pentru Domnia Sa și pentru activitatea Ministerului Agriculturii. Regret că rezultatele pe care le citim astăzi în plenul Camerei Deputaților sunt dincolo de așteptările pe care le-am avut și noi, dar mai ales fermierii în această țară.

Așadar, după ce în decursul anilor trecuți Guvernul Ponta a reușit să aducă agricultura și industria alimentară pe unul dintre primele locuri în economia României, a reușit să echilibreze balanța comercială aducând exporturile de produse agricole deasupra importurilor și a avut cea mai mare absorbție de fonduri europene la nivelul României, pe zi ce trece ne confruntăm cu o distrugere sistematică a tot ceea ce s-a realizat în trecut.

Actuala moțiune simplă vine să sancționeze derapajele grave din domeniul agriculturii în cel puțin 4 zone:

Neacordarea plăților directe în agricultură, cu alte cuvinte neacordarea subvențiilor:

  1. Blocarea accesării de fonduri europene prin Programul Național de Dezvoltare Rurală;
  2. Blocarea investițiilor în domeniul irigațiilor;
  3. Managementul defectuos la nivelul ministerului și al unităților subordonate.

Din momentul în care s-a instalat actualul ministru al agriculturii, am auzit doar scuze și motivații despre cum nu poate sau de ce nu poate să facă treabă. De fapt, pe lângă episoadele halucinante privind declarațiile publice, se observă cert că nu știe ce și cum să facă nimic.

După doar 5 luni de mandat la conducerea Ministerului Agriculturii, actualul ministru a reușit să blocheze și să distrugă tot, atât prin acțiunile sale, cât și prin inactivitatea Domniei Sale.

În privința subvențiilor gestionate de APIA, care trebuiau să fie plătite începând cel târziu cu data de 1 februarie 2016, pe data de 15 februarie 2016 constatăm că nu erau semnate contractele pentru 4 dintre cele mai importante module software, fără de care plățile nu puteau începe. Ele au fost semnate foarte târziu, astfel că plata pe suprafață a început abia pe data de 8 aprilie 2016, acțiune fără precedent în ultimii patru ani.

Pentru a înțelege mai bine situația actuală, vă pot spune că în anii anteriori, la data de 1 mai, era finalizată plata tuturor subvențiilor, valoarea plăților APIA fiind de 1,22 miliarde de euro în anul 2013, 1,05 miliarde de euro în anul 2014 și 1,07 miliarde de euro în anul 2015. Anul acesta, din păcate, la data de 1 mai erau plătite doar 0,35 miliarde de euro, iar plățile, din păcate, se derulează cu încetinitorul, subvențiile din zootehnie nefiind nici măcar începute.

Toate aceste întârzieri au determinat fermierii să se îndatoreze la bănci, la furnizori de inputuri sau dealeri pentru a putea realiza lucrările de primăvară, iar în cazurile cele mai grave, unii fermieri au falimentat sau au vândut chiar fermele.

Pe lângă dezastrul produs în plata subvențiilor pentru campania 2015, actualul ministru a modificat și condițiile pentru depunerea cererilor de plată în campania anului 2016, modificând legislația și revenind la unele documente justificative care se solicitau în anul 2009 și care au generat numeroase corecții din partea Comisiei Europene.

În privința Programului Național de Dezvoltare Rurală, ministrul Achim Irimescu a făcut tot ceea ce îi stă în putință pentru a bloca întregul program național și implicit accesarea de fonduri europene de către fermieri și investitorii din mediul rural.

Astfel, sub egida obiectivului său principal ca ministru, și anume debirocratizarea, a anulat întâlnirea Comitetului de Monitorizare, programată de fostul Guvern pe data de 10 decembrie 2015, în care trebuiau stabilite condițiile pentru lansarea sesiunilor pentru anul 2016, precum și relansarea sesiunilor pentru cele 12 submăsuri de finanțare programată tot de fostul Guvern încă din data de 15 ianuarie 2016.

Totodată, a blocat și lansarea sesiunii pentru formare profesională, planificată pentru 25 noiembrie 2015, având dorința de a organiza o singură licitație națională. Blocajul instituțional total se manifestă inclusiv în derularea proiectelor depuse în anul 2015, rapoartele de evaluare fiind emise cu încetinitorul, iar rapoartele de contestații transmise de agenția de plăți încă din decembrie 2015 nefiind emise nici până în prezent. Fermierii care au depus proiecte nu știu în momentul de față ce să mai facă, să le retragă și să le redepună sau să aștepte, după indulgența ministrului, să li se soluționeze contestațiile?

În 4 luni de blocaj s-au derulat așa-zise consultări publice pentru debirocratizare, acest proces neducând la niciun rezultat concret. Degeaba experții din cadrul ministerului și agenției i-au adus la cunoștință că s-a simplificat și s-a debirocratizat tot ce se putea încă din anul 2015, ministrul Irimescu nu a vrut să asculte de nimeni și a persistat în cerințele sale confuze. Într-un final, sub presiunea demiterii, ministrul agriculturii a relansat în data de 28 aprilie 2016, deci cu o întârziere de 4 luni de zile, primele 3 submăsuri din cele 12 care au fost derulate în anul 2015. Doar trei măsuri din cele 12.

De asemenea, ministrul a anunțat că a lansat o măsură nouă, respectiv măsura de cooperare, care trebuia de fapt să fie lansată și ea încă din data de 15 ianuarie. Lansarea sesiunilor s-a realizat fără a se întruni Comitetul de Monitorizare, membrii acestuia fiind consultați pentru prima dată doar prin e-mail, deoarece reprezentanții Comisiei Europene au anunțat că nu pot participa la această întrunire.

Să fie oare lipsa de participare a Comisiei Europene un refuz al acesteia de a lua parte la dezastrul care se întâmplă în momentul de față în domeniul fondurilor europene?

Surpriza totală în momentul lansării sesiunilor a fost faptul că nu s-a realizat nicio debirocratizare suplimentară, ghidurile lansate având aceleași condiții ca în sesiunile anului 2015, mai mult, printr-un comunicat public, Ministerul a anunțat că a eliminat o condiție, care de fapt nu exista nici în anul 2015, respectiv contractele de arendă valabile pentru 10 ani (a fost doar o eroare de redactare din PNDR eliminată prin dezbaterea publică încă de la jumătatea anului 2015).

Regretăm că ministrul a ales să anunțe simplificări ca fiind realizate în mandatul Domniei Sale, când acestea erau deja stabilite în momentul când a preluat mandatul de ministru.

Coroborând lansarea sesiunilor de depunere a proiectelor pentru investiții în ferme cu neplata subvențiilor, fermierii își pun astăzi întrebarea: "Cum să realizăm investiții dacă avem credite și datorii la bănci sau furnizori, pentru că nu am primit încă subvențiile înainte de campania agricolă de primăvară?"

Spre deosebire de programarea trecută, în perioada 2014-2020 România va trebui să atingă în anul 2018 pragul de performanță de plată, neîndeplinirea acestui prag putând duce la o pierdere nu numai pe agricultură, ci pe toate fondurile, de 25% din valoarea alocată țării noastre, iar condiția esențială pentru a putea plăti este să contractezi proiecte. Cum să contractezi proiecte, dacă acestea nu pot fi depuse din cauza blocajului total pe care-l întâlnim?

Același blocaj, din păcate, îl întâlnim și la Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime, care, deși a fost aprobat de Comisia Europeană în noiembrie 2015, ministrul Irimescu îl lansează oficial abia în 20 februarie 2016. Pe lângă faptul că nu au fost aprobate până în prezent nici ghidurile solicitantului și nici procedurile de lucru, ministrul nu a reușit să ocupe nici cele 20 de posturi vacante de experți evaluatori pe care le avea la dispoziție de anul trecut, mai exact din noiembrie 2015. Despre Programul Operațional de Pescuit 2007-2013 nici nu mai are rost să vorbim, ministrul reușind să blocheze plățile la câteva luni de la venirea în funcție, acesta fiind blocat chiar și în momentul de față.

În domeniul irigațiilor, poate cel mai important în acest moment, întâlnim același dezastru și blocaj. Deși Legea irigațiilor nr. 269/2015, publicată în Monitorul Oficial în data de 12 noiembrie 2015, prevedea că în termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale avea obligația să promoveze Hotărârea de Guvern pentru stabilirea normelor metodologice de aplicare, ministrul agriculturii nu a avut nicio problemă să încalce legea și să nu realizeze nici până în prezent normele de aplicare. Mai mult decât atât, ministrul Irimescu a respins în momentul aprobării bugetului pentru anul 2016 alocarea financiară pentru refacerea infrastructurii principale de irigații, un amendament făcut în Comisia pentru agricultură. Acest lucru l-a făcut pentru că nu realizase Strategia sectorului de irigații, așa cum prevedea legea, deși i-a fost înmânată la predarea mandatului. A încercat să motiveze că vrea să regândească un alt sistem, cu utilizarea apei din lacurile de acumulare cu rol hidrotehnic, dar până în prezent, din păcate, nu a întreprins nici măcar un demers în acest sens.

Mai mult, prin intermediul acestei strategii trebuia actualizată lista cu amenajările de irigații viabile, elaborată în anul 2010, în baza căreia Organizațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigații sunt eligibili pentru finanțare din fonduri europene. Deși situația actualizată a acestor amenajări era finalizată din anul 2015, aceasta nu a fost aprobată prin Strategia sectorului de irigații, iar o bună parte din aceste OUAI-uri sunt oprite din accesarea de fonduri europene din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

Atragem prin această moțiune simplă atenția că România riscă să piardă fonduri europene importante dacă nu va reuși să reabiliteze în maximum 3 ani de zile, infrastructura principală de irigații, la care este conectată infrastructura secundară ce poate fi modernizată atât prin vechiul PNDR, cât și prin noul program. Reamintim că în perioada 2013-2015, cu ajutorul colegilor din Ministerul Agriculturii, s-au semnat contracte pentru modernizarea infrastructurii secundare de aproximativ 130 de milioane de euro, iar prin negociere cu Comisia Europeană, în 2013, am reușit să alocăm pentru perioada 2014-2020 nu mai puțin de 435 milioane euro.

În concluzie, după ce toate forțele politice din România reprezentate în Parlament au ajuns la un consens și au convenit că sectorul irigațiilor este un domeniu strategic, pentru care statul român trebuie să aloce 1,015 miliarde de euro, respectiv 145 de milioane de euro pentru anul 2016, ministrul agriculturii a blocat toate aceste demersuri, reușind ca în anul 2016 să nu realizeze nici măcar o investiție în acest domeniu strategic. Este oare acesta un atentat la siguranța națională a României sau doar un atentat la productivitatea agriculturii românești și a economiei rurale?

Majoritatea blocajelor, din punctul nostru de vedere și problemelor enunțate anterior sunt cauzate în principal de distrugerea aparatului administrativ al ministerului și a instituțiilor subordonate și din cauza deciziilor de management haotice și bazate doar pe dorințe subiective.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dați-mi voie să mă opresc și din lipsă de timp, aici, cu citirea moțiunii simple, mai ales că, având în vedere ultimul punct care se referă la reforma administrativă, așa-numita reformă administrativă derulată în Ministerul Agriculturii, cred că aceste lucruri sunt mai puțin interesante pentru fermieri.

Avem trei puncte extrem de importante care afectează viața de zi cu zi a fermierilor, a celor care lucrează în mediul rural, și a agriculturii ca sector important al economiei românești.

Moțiunea simplă, așa cum spuneam mai devreme, vine să sancționeze activitatea ministrului agriculturii pe trei zone extrem de importante.

Faptul că suntem la jumătatea lunii mai și nu s-au plătit subvențiile către agricultori, deși în acest an erau cele mai mari din 2007 până în prezent, aproximativ 1,6 miliarde de euro, faptul că fondurile europene au fost blocate mai bine de cinci luni de zile - decembrie, ianuarie, februarie și martie - fiind deschise la sfârșitul lunii aprilie pentru un proces și anume, de debirocratizare, care nu s-a realizat în fapt, și faptul că deși împreună în luna octombrie a anului 2015 am reușit să votăm o lege pentru irigații care astăzi nu se respectă, credem că sunt motive suficiente ca această moțiune să fie votată de dumneavoastră.

Vreau să fac în finalul intervenției mele un apel către colegii de la PNL. Anul trecut știm că am avut două etape: prima etapă în care Legea irigațiilor a fost respinsă și etapa a doua în care Legea irigațiilor a trecut și cu votul dumneavoastră, un amendament pe care l-ați făcut chiar în plenul Camerei Deputaților și anume, ca Ministerul să prezinte un amendament, să prezinte o strategie, o hotărâre de Guvern care să fie votată în 30 de zile.

Am fost de acord atunci și eu și colegii de la PSD cu acest amendament al dumneavoastră, dar iată că au trecut mai bine de șase luni și Ministerul nu și-a făcut datoria. Credem că sunt motive suficiente ca și dumneavoastră să fiți de acord cu sancționarea celor care conduc astăzi Ministerul Agriculturii.

Vă mulțumesc.

Acestea sunt motivele pentru care colegii de la PSD și ALDE au fost de acord cu depunerea unei moțiuni simple.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, domnul Achim Irimescu.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Achim Irimescu (ministrul agriculturii și dezvoltării rurale):

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cu tot respectul pe care vi-l port și cu toată considerația mea față de cea mai importantă instituție a democrației, trebuie să spun că, pe fond, moțiunea este nu doar neîntemeiată, ci și neonestă.

Cum să interpretăm o astfel de moțiune împotriva unui ministru susținut pentru activitatea desfășurată de toate organizațiile mari de producători din România, când liderii organizațiilor respective de producători se declară mulțumiți de activitatea ministrului actual al agriculturii. Ne întrebăm ce urmăresc, de fapt, cei care au scris moțiunea.

De altfel, toți cei din sală știu că nu este vorba despre agricultură, despre grija față de fermieri, așa cum se clamează în debutul moțiunii. De unde știm asta? Din simplul fapt că atunci când am preluat ministerul am găsit foarte multe probleme.

De șase luni, eu și echipa actuală reparăm greșeli și căutăm soluții. Suficient să menționez aici doar pierderea unui miliard de euro la dezvoltarea rurală, penalizări de aproape 800 de milioane euro la APIA și AFIR, întârzieri foarte mari și decizii greșite în ceea ce privește plățile directe, ca să citez doar pe cele mai importante.

Neajunsurile n-ar fi problema, că de aceea am venit, să le repar, ci faptul că am găsit și oamenii cu și prin care acestea au fost create. Însă, halucinant, că tot ați folosit termenul acesta în textul moțiunii, este faptul că mi se reproșează decizia de a mă dispensa de serviciile acelora care, prin deciziile luate, au dat dovadă de incompetență și au frânat activitatea.

Revenind la textul moțiunii, acesta conține neadevăruri evidente, în speță cele legate de balanța comercială, absorbția de fonduri, subvenții etc., pe care le voi clarifica punctual.

În realitate, astăzi, după șase luni de mandat, am găsit soluții aproape la toate problemele. Multe dintre ele au fost puse în practică și dau roade și altele urmează să fie realizate până la toamnă.

Eu mi-am asumat o viziune și un plan de acțiuni care au necesitat și necesită efort și timp. Nu este însă motiv de laudă a spune că duci agricultura pe unul din primele locuri în economia unei țări. Sper să nu se îndoiască nimeni de respectul meu pentru agricultură, dar creșterea agriculturii în PIB este caracteristică statelor slab dezvoltate. În țările dezvoltate ale UE, agricultura se situează ca medie undeva spre 1,7% din PIB.

Până să trec la cele patru puncte incriminate în moțiune, am să mă refer puțin la balanța comercială.

Dinamica balanței comerciale cu produse agroalimentare, între 2012 și 2015, conform datelor INS, a fluctuat astfel: în 2014, balanța pe ansamblu a fost negativă, cu un deficit de 746 de milioane. În anii 2013 și 2014 a fost pe ansamblu pozitivă, dar în 2015 balanța a devenit din nou negativă, minus 128 de milioane de euro. Aceasta s-a datorat evoluției conjuncturale a prețului la cereale. Cred însă că România ar trebui să se orienteze către exportul de produse agroalimentare cu valoare adăugată mare, altfel, câtă vreme România va continua să exporte preponderent materii prime, nu vom avea o agricultură competitivă.

Referitor la neacordarea plăților directe în agricultură, pe care cei care au scris moțiunea o reclamă, mi se pare o sintagmă perfect neadevărată.

Subvențiile se plătesc și încă într-un ritm din ce în ce mai accelerat, și aceasta în pofida situației problematice când am preluat ministerul acum șase luni. Astfel, de când am fost învestit ca ministru, până la această dată, suma totală plătită de fermieri este de 1 miliard 123 de milioane, repartizată pe fonduri astfel: Fondul European de Garantare Agricolă, FEGA, 730 de milioane de euro; FADR, Fondul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, 125 de milioane de euro; bugetul național, 270 de milioane de euro.

Din data de 11 mai a început emiterea de ordine de plată pentru înverzire, în cel mai scurt timp urmând să fie plătite peste 530 de milioane de euro, iar din data de 14 mai a început autorizarea la plată a Măsurii 1.3 Agromediu, plata efectiv a Măsurii 1.3 se face numai după ce AFIR aprobă sumele autorizate.

Până astăzi la ora 12,00, din cele 530 de milioane de euro pentru înverzire, a fost autorizată deja la plată suma de 211 milioane de euro pentru înverzire și Măsura 1.3.

De la 25 mai este prevăzută începerea efectuării plății la sectorul zootehnic, atât pentru ajutoare naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, cât și pentru sprijinul cu plată în sectorul zootehnic. Suma alocată, 203 milioane de euro, distribuită astfel: 27 de milioane pentru vaci de lapte, 116 milioane pentru bovine carne și 58 de milioane de euro pentru ovine și caprine.

Înțeleg că se reclamă întârzierea plăților. Să vedem însă de unde provine întârzierea. Cauze obiective: adoptarea tardivă în 2015 a legislației naționale necesare. Ordinul nr. 619 a fost adoptat de-abia la 6 aprilie 2015, iar depunerea cererilor de plată a început numai la jumătatea lui aprilie, deci cu o lună jumătate întârziere.

Abia în 30 iulie 2015 a fost adoptată Hotărârea de Guvern nr. 596 prin care se aproba necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții pentru sistemul informatic al Agenției de Plăți APIA.

Cum putea fi astfel realizat modulul de plăți în timpul scurt până la 16 octombrie? Decizia finală privind schemele aplicate a fost transmisă Comisiei Europene de-abia la începutul lunii octombrie 2015. Când s-ar mai fi putut astfel proiecta și testa modulul de plăți pentru a permite demararea avansurilor la 16 octombrie?

Procedurile de contractare a modulelor de plăți trebuiau finalizate cu cel puțin un an înaintea momentului demarării plăților în avans. Or, aceasta s-a realizat de-abia la sfârșitul lunii iulie 2015, deci cu numai două luni și jumătate înaintea momentului la care trebuiau demarate plățile în avans.

Întârzierea prin diverse metode a începerii plăților - în săptămâna dinaintea datei de 8 aprilie, pe care o anunțasem ca dată de începere a plăților, s-a oprit curentul electric de la serverele din APIA, chiar și de șapte ori în trei ore.

Neasigurarea la timp de către minister a fondurilor necesare dezvoltării sistemului informatic, ca urmare a întârzierii în aprobarea actului normativ pentru alocarea fondurilor necesare - pe lângă cauzele subiective citate, mai sunt și o serie de cauze obiective, desigur. Complexitatea foarte mare a noului sistem de plăți față de cel aplicat până în 2014, astfel, dacă anterior exista o singură plată pe suprafață, actualmente sunt cinci plăți: plata de bază, plata pentru micul fermier, plata pentru tânărul fermier, plata redistributivă și plata pentru înverzire. Toate aceste lucruri au complicat, desigur, întregul proces pentru efectuarea plăților.

O altă cauză obiectivă, necesitatea de a retehnologiza sistemul informatic al APIA în concordanță cu noua politică agricolă comună și cu toate modificările legislației naționale de implementare.

Și ultima, introducerea a noi scheme de plată, plățile voluntar cuplate pentru multe sectoare, complicând mult întregul proces de realizare a modulului de plăți. Desigur că am sancționat conducerea pe care am găsit-o la APIA pentru neglijența cu care a pregătit întregul sistem de efectuare a plăților, dar vina nu a fost doar a agenției. Abia în acest an am putut demara contractarea efectivă a modulelor specifice și implementarea în sistemul informatic a funcționalităților necesare. Respectând calendarul stabilit, în perioada 8 aprilie-16 mai, a fost autorizată la plată suma totală de 606 milioane - deci nu 0,35 milioane, cum spunea domnul ministru - la care se adaugă, sigur, foarte important de menționat, se adaugă avansul de 255 de milioane de euro.

În conformitate cu obiectivele propuse și cu prevederile legislației în vigoare, la data de 1 martie 2016 a început campania de primirea cererilor unice de plată pentru anul 2016. Deci am respectat pentru prima dată termenul de 1 martie 2016.

Referitor la afirmația din moțiune cum că actualul ministru a modificat și condițiile pentru depunerea cererilor de plată în campania 2016, au fost operate modificări, dar acestea au vizat reducerea birocrației la accesarea plăților directe. Modificarea Ordinului nr.619 a adus o mulțime de modificări. A fost redus numărul documentelor prin care fermierii fac dovada utilizării terenului. Se solicită doar adeverința emisă de primărie conform înscrisurilor din registrul agricol. Cererile unice de plată se supun controalelor încrucișate, preliminare, de către APIA, și urmare a celor constatate fermierii au dreptul să modifice cererea unică de plată, fără penalizări. Pentru flexibilizarea condițiilor de accesare a plății pentru înverzire s-a dat posibilitatea fermierilor să modifice utilizarea parcelelor agricole în ce privește zonele acoperite de strat vegetal, prin schimbarea amplasamentului parcelei agricole sau schimbarea amestecului de specii de culturi pentru strat vegetal, fără să modifice procentul zonelor acoperite de strat vegetal declarat, cu obligativitatea notificării APIA. Să desființeze culturile secundare prin diverse metode mecanice și să prelungească termenele de desființarea culturilor secundare în cazul condițiilor meteorologice nefavorabile executării lucrării, cu notificarea APIA.

Pentru accesarea formelor de sprijin în zootehnie, la schema decuplată de producție de bovine la lapte, a fost eliminată condiția înregistrării beneficiarilor în sistemul de administrare a cotelor de lapte. A fost eliminată cerința prezentării adeverinței emise de către medicul veterinar de liberă practică, la solicitarea de ajutor național tranzitoriu și sprijin cuplat în sectorul zootehnic. A fost eliminată adeverința prin care se recunoaște statutul de crescător de bovine, ovine, caprine al solicitantului, eliberată de către organizația, asociația crescătorilor de bovine, ovine, caprine, contra cost.

A fost eliminată cerința de identificare a animalelor în 20 de zile de la naștere și care elimina pe viață animalul de la subvenții. Dacă lucrurile stau atât de dezastruos în mandatul meu, precum încercați să acreditați ideea în moțiune, cum se face atunci că mă bucur de întreaga susținere a producătorilor, că n-ar fi normal să fie așa?!

Vă spun eu de ce: fermierii au înțeles perfect în ce situație mi-a fost lăsat ministerul și agențiile de plăți, cunosc în amănunt eforturile pe care le-am depus în această perioadă, realizează că am reușit să repar, să aduc pe un făgaș sănătos lucrurile și văd că sunt decis să le continui în aceeași manieră.

Punctul 2 - Blocarea accesării de fonduri europene prin PNDR.

Referitor la cele afirmate în moțiune privind Reuniunea Comitetului de monitorizare din 10 decembrie, autorii moțiunii sunt într-o mare eroare. Pentru data menționată nu a fost stabilită nicio reuniune a Comitetului de monitorizare, ci o Bilaterală cu Comisia Europeană, anulată din cauza problemelor de securitate ca urmare a atentatelor de la Paris.

Cu privire la Comitetul de monitorizare, acesta funcționează potrivit propriului regulament și activitatea lui se poate desfășura și prin procedură scrisă transmisă prin email sau fax. Consultarea în procedură scrisă a membrilor se aplică ori de câte ori nu este posibilă organizarea unui comitet de monitorizare. Atunci despre ce blocaj vorbim?

În anul 2015 a fost lansat un număr de 12 submăsuri, sesiunile au fost anuale, iar depunerea proiectelor a fost deschisă până în decembrie 2015. Subliniez că depunerea proiectelor s-a realizat pe întreaga perioadă de depunere a cererilor de finanțare aferente anului 2015, fiind evaluat un număr semnificativ de proiecte, 7691.

Referitor la procesul de selecție și contestații, precizez că sunt realizate și publicate toate rapoartele de selecție pentru submăsurile de investiții private. Mai sunt în lucru în diverse etape doar rapoarte de selecție aferente a 3 submăsuri cu beneficiari publici.

Referitor la măsura de formare profesională, urmare a consultării publice, a fost necesară analiza și implementarea propunerilor în procesul de elaborare și aprobare a documentelor aferente lansării în vederea îmbunătățirii acestora. Concluzia: lansarea licitației nu se va face la nivel național, cum susținea domnul ministru, ci la nivel regional sau județean, pentru a nu fi acuzații privind organizarea licitațiilor. Se poate înțelege că procesul de consultare și transparență constituie blocaj instituțional?

Primele apeluri de propuneri de proiecte aferente Măsurii 1 - Formare profesională a tinerilor fermieri și a micilor fermieri, cu o valoare estimată la 8,2 milioane euro, vor fi lansate în ultima decadă a lunii mai și luna iunie 2016.

Referitor la lansarea măsurilor PNDR 2014-2020, sesiunile de depunere de proiecte în anul 2015 au fost închise în luna decembrie. Decizia oficială de aprobare a PNDR a fost transmisă de comisie în februarie 2016. Întrucât programul revizuit conține elemente ce au fost negociate cu comisia, nu era posibilă lansarea de noi sesiuni și noi ghiduri ale solicitanților înaintea aprobării modificărilor PNDR. În plus, intervalul scurs de la închiderea sesiunilor anului 2015 până la relansarea sesiunilor în 2016 a fost utilizat pentru simplificarea ghidurilor solicitanților.

Referitor la simplificarea PNDR, pentru creșterea absorbției, am aplicat o serie de măsuri de simplificare, dintre care amintesc, sigur, fac o scurtă paranteză, a fost vorba de consultarea întregii țări și am avut un pachet de 1400 de propuneri pe care, sigur, le-am discutat și le-am redus la 52.

Deci ce presupun simplificările: Reducerea numărului de documente, de avize solicitate la depunerea proiectului; extinderea disponibilității proiectelor-tip pentru diferitele tipuri de investiții și a formularelor standardizate pentru toate tipurile de proiecte; extinderea posibilității de a depune on-line dosarul cererii de finanțare; publicarea proiectelor de ghiduri ale solicitanților având în vedere o perioadă de consultare publică relevantă, evitându-se blocaje în implementare; reducerea perioadei de timp atât în cazul avizării unor modificări în proiecte, cât și în cazul avizării dosarelor de achiziții; simplificarea procedurilor de licitație, revizuirea condițiilor artificiale, extinderea bazei de date privind prețurile pentru achiziții și actualizarea cu regularitate a acesteia; utilizarea costurilor simplificate pentru înființarea și reconversia plantațiilor pomicole și struguri de masă; eliminarea restricțiilor pentru beneficiarii care au reziliat contracte sau sunt în litigiu cu AFIR.

Acestea sunt doar o parte din cele 52 de măsuri de simplificare, care au presupus un efort considerabil pentru analiza propunerilor venite din țară.

Referitor la comunicatul de presă prin care a fost anunțată eliminarea termenului de valabilitate de minimum 10 ani pentru contracte de arendă, îmi dau seama că deși PNDR 2014-2020 a fost aprobată în 26 mai 2015, autorii moțiunii nu cunosc prevederile acestuia și nici faptul că modificările aduse PNDR au fost transmise Comisiei în iulie 2015.

Rezultă că nu este vorba de o eroare de redactare a PNDR, așa cum este menționat în moțiune, în versiunea modificată a PNDR fiind aduse detalieri relevante rezultate în urma dezbaterilor în cadrul grupurilor de lucru. Comunicatul de presă a avut rolul de a sublinia importanța clarificărilor privind dreptul de folosință, care au fost aprobate oficial și de comisie, în care până la modificarea PNDR au fost aplicate în sesiunea 2015 în conformitate cu procedura prevăzută în Regulamentul de dezvoltare rurală.

Și ultimul punct, simplificarea majoră operată pentru sesiunea 2016 a constat în eliminarea documentelor ce trebuie prezentate de către solicitant pentru terenul agricol, verificarea exploatațiilor agricole realizându-se de către evaluator direct prin interogarea sistemului APIA.

Stimați autori ai moțiunii,

Mă aflu în situația de a vă explica prea multe aspecte tehnice ale PNDR, dar altfel s-ar putea înțelege că aveți dreptate. Grija autorilor moțiunii privind atingerea pragului de performanță a absorbției fondurilor prevăzute din PNDR este neîntemeiată. Am o mulțime de argumente, dar nu vreau să le repet, să nu mă lungesc.

Referitor la POPAM, programul operațional de pescuit, despre ce blocaj poate fi vorba, dacă programul a fost aprobat de către Comisie în 25 noiembrie 2015? Lansarea sesiunii pentru depunerea de proiecte la doar 5 zile după aprobare este cumva un semn de blocaj?!

Bineînțeles că ghidurile și procedurile de implementare nu erau finalizate, astfel că nu era posibilă lansarea unei astfel de sesiuni. Informațiile de pe site-ul MADR-ului sunt dovada stadiului avansat pe care îl are POPAM, chiar dacă a fost aprobat numai cu câteva luni în urmă. De altfel, POPAM-ul României este cel mai avansat program de pescuit la nivelul UE la această dată.

Ocuparea posturilor vacante despre care se vorbește în moțiune a fost finalizată aproape în totalitate. Referitor la blocarea plăților, aceasta a avut loc urmare a auditării operațiunilor efectuate în anul 2014, iar mie îmi revine acum deblocarea. În acest sens, au fost finalizate toate demersurile având deja confirmarea informală a auditului privind ridicarea întreruperii plăților.

După cum se vede, și despre acest domeniu ați indus în eroare semnatarii moțiunii.

Cu privire la blocarea investițiilor în domeniul irigațiilor, doamnelor și domnilor parlamentari, cred că vă este cunoscut că, prin Legea nr. 269, s-a aprobat suma de 1 miliard pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigații, sub rezerva asumării de către guvern a strategiei pentru irigații. Se afirmă că mi-a fost înmânată strategia pentru irigații la preluarea mandatului. Era sau nu cu adevărat o strategie? Strategia în cauză a fost elaborată fără respectarea a nu mai puțin de 4 hotărâri de guvern. A fost un artificiu prin care s-au redus obiectivele strategiei naționale pentru reducerea efectelor secetei pe termen scurt, mediu și lung. Astfel, s-a ajuns ca dintre toate obiectivele inițiate ale strategiei să rămână doar unul singur, sectorial, și anume reabilitarea infrastructurii principale de irigații.

Mai mult, strategia are obligația realizării unei evaluări de mediu care necesită cel puțin șase luni suplimentare. De aceea, am decis adoptarea unui plan național de irigații pentru a câștiga timp. În acest sens, ordonanța de urgență cu această modificare este în avizare la cele două ministere, finanțe și justiție.

Cum se poate gândi un sector de îmbunătățiri funciare fără a trata întreaga sa problematică, fără combaterea eroziunii solului, fără înființarea perdelelor de protecție, fără folosirea unor soiuri rezistente la secetă, fără identificarea de tehnologii de culturi adaptate zonelor aride, fără lucrări de desecare?! Lipsa de viziune, superficialitatea ne-au adus în situația în care suntem astăzi.

Normele metodologice de aplicare a Legii îmbunătățirilor funciare nr.138/2004 au fost elaborate, au fost înaintate procedurile legale de consultare interinstituțională pentru a fi asigurată transparența în mod adecvat. Proiectul de act normativ urmează a fi supus adoptării în proxima ședință a guvernului.

Referitor la un alt punct, afirmația conform căreia a fost respinsă în momentul aprobării bugetului pe anul 2016, alocarea financiară pentru refacerea infrastructurii principale de irigații. MADR nu a respins alocarea financiară din bugetul anului 2016. Dimpotrivă, cei interesați pot constata că MADR a alocat suma către ANIF, sumă care, sigur, poate fi suplimentată, dacă este necesar.

Referitor la actualizarea listei sistemului de irigații a cărui infrastructură de irigații este recomandată pentru reabilitare, sigur, am aici o mulțime de argumente pe care nu vreau să le prezint, pentru că sunt foarte tehnice.

Un alt punct, managementul defectuos la nivelul ministerului și al unităților subordonate, în ce privește reorganizarea ministerului, subliniez că am fost, practic, inițiatorul înființării Direcției generale de industrie alimentară în 2012, precum și a altor structuri, funcții care în prezent nu se mai regăsesc. Noua structură a ministerului este adaptată însă evoluțiilor din domeniul de activitate, respectiv, asigurarea unui management eficient care să conducă la îndeplinirea obiectivelor prevăzute în H.G. nr. 1185/2014.

De exemplu, în domeniul industriei alimentare, pentru o mai bună coordonare a activității de politici și strategii au fost preluate atribuțiile în cadrul Direcției generale de politici agricole și industrie alimentară, avându-se în vedere o urmărire mai atentă a filierei pe produs de la materia primă până la produsul finit.

Prezint în continuare principalele argumente: producătorii agricoli nu mai sunt priviți doar ca furnizori de materii prime, ci ca o verigă a unui lanț sau o componentă a unui circuit complex denumit filieră agroalimentară. Până nu demult, piața apărea ca un element strategic de care depindea prețul. În prezent, o asemenea analiză nu mai este considerată oportună, deoarece nu ia în calcul diferitele intervenții ce au loc înainte ca produsul să fie pus la dispoziția consumatorului.

Dacă studierea pieței privilegiază schimbul, analiza filierei pune accentul pe operațiile materiale care antrenează transformările produselor, dar și pe agenții care realizează aceste transformări. Domeniilor în extensie: cercetare, consultanță, inovare, formare profesională, care erau organizate ca compartimente în cadrul Direcției generale de industrie alimentară, li s-a acordat o importanță mai mare și au fost grupate la nivel de serviciu, în directa coordonare a ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

De asemenea, am considerat prioritară înființarea unei structuri care să cuprindă funcții de atașați agricoli, cu atribuții în promovare pe plan extern a produselor agroalimentare.

Precizez că deciziile luate au fost în conformitate cu prevederile alin.(1) al art.40 din Legea 90 privind organizarea și funcționarea Guvernului.

Rolul funcțiilor, atribuțiile, structura organizatorică și numărul de posturi ale ministerului se stabilesc în raport cu importanța, volumul, complexitatea și specificul activității desfășurate. Noua organigramă are ca scop asigurarea unui circuit mai scurt al informațiilor pe verticală prin reducerea semnificativă a funcțiilor de conducere, precum și o mai bună coordonare a activității de politici și strategii, urmărindu-se mai atent filiera pe produs.

Apreciez că prezentul proces de intenție care mi se face prin moțiune se datorează faptului că am renunțat la ipocrizie și am încercat să aplic soluții transparente, legale, de organizare și numire a celor care pot și vor să aplice măsurile prevăzute în Programul de guvernare. Guvernul Cioloș s-a angajat în fața românilor că modernizarea administrației publice este o prioritate, că vom avea o administrație publică transparentă și profesionalizată. Ca parte a Guvernului, eu respect promisiunile.

Apreciez că am răspuns tuturor întrebărilor formulate de dumneavoastră în această moțiune și doresc să vă asigur de faptul că pentru orice alte informații suplimentare, nelămuriri, eu și echipa mea vă stăm la dispoziție și vă asigur că putem susține afirmațiile noastre cu date și argumente concrete, logice și tehnice.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule ministru.

Grupurile parlamentare. Domnul deputat Munteanu, parlamentar al PSD.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

În art.112 alin.(2) din Constituția României, se prevede că parlamentarii pot adopta moțiuni simple pe o problemă internă. Astăzi, este vorba despre agricultură. În baza acestei prevederi, Grupul PSD din Camera Deputaților dorește să-și prezinte poziția având în vedere că este inițiator alături de ALDE. Dezbaterea de astăzi trebuie să aducă soluții concrete care să conducă la eliminarea nemulțumirilor agricultorilor. Da, agricultorii sunt nemulțumiți de sprijinul pe care-l primesc din partea Guvernului, al Ministerului Agriculturii.

Domnule ministru,

Așadar, nemulțumirile agricultorilor sunt întemeiate. Dacă vorbim despre efectuarea plăților directe, a subvențiilor, cum se vorbește în mod curent, și chiar neachitarea acestora în multe situații, au apărut multe nemulțumiri. Pentru a face față urgenței, agricultorii au fost nevoiți să apeleze la credite, ceea ce înseamnă ipoteci, cheltuieli suplimentare, costuri mult mai mari. Mai grav este că, la toate bursele de marfă, prețurile care se previzionează în această vară la grâu și orz sunt mai mici decât cele din anul precedent. Așadar, putem vorbi despre rentabilitate în acest an la aceste culturi doar dacă realizăm producții mai mari de 4500-5000 de kilograme de grâu la hectar.

Dacă tot vorbeam de grâu și orz, putem spune că în acest moment culturile înființate în toamna anului 2015 sunt promițătoare. Promițătoare doar, pentru că vom ști dacă au fost rentabile sau nu, dacă am obținut producții mari sau nu abia după recoltare și depozitare. Seceta sau un șiroi de gheață poate să distrugă munca acestor oameni în câteva minute.

Domnule ministru,

Vă asigur că niciun efort al Guvernului, implicit al Ministerului Agriculturii, nu este de ajuns atunci când este vorba despre agricultură. Sigur că am ascultat cu atenție cifrele, ceea ce ați făcut dumneavoastră de-a lungul timpului de când ați preluat mandatul. Dar aceste lucruri sunt necesare. Oricât ați fi făcut, încă sunt foarte multe de făcut pentru agricultură, așa cum sunt și în alte domenii de activitate ale României. Vorbim de agricultură pentru că astăzi ne referim de fapt la hrana de zi cu zi a oamenilor, la mâncarea animalelor și dacă nu, să nu spunem mai târziu, chiar și la export. Mi-ar plăcea să vorbim la sfârșitul anului 2016, ascultându-vă pe dumneavoastră, de rezultate bune în agricultură, pentru că toată lumea asta ne dorim de aici: rezultate bune. Să fie mâncare mai ieftină și sănătoasă.

Domnule ministru,

Noi, cei din PSD, nu suntem mulțumiți de felul în care merg lucrurile în agricultură, din agricultură și cred că nici dumneavoastră nu aveți motive să fiți mulțumit, cu acele realizări la care ați făcut referire mai înainte. Spuneam mai înainte că sunt prea multe de făcut, nici timpul efectiv nu v-ar fi stat la dispoziție. Tot ce se face pentru agricultură nu e suficient. Agricultorii au nevoie de mult mai mult pentru a putea să obțină rezultate bune, nu se opresc doar la dezbateri și la dialog, au nevoie de fapte adevărate.

Au fost multe declarații publice din partea dumneavoastră care dădeau speranțe agricultorilor. Aș putea să spun că au fost chiar bine identificate de Direcția de dezvoltarea agriculturii din țara noastră. Dar, din păcate, multe dintre ele au rămas la stadiul de intenție. Cert e că nemulțumirile, cât și solicitările agricultorilor sunt justificate. Nici nu mai contează dacă unele cauze care au dus la întârzierea plății subvențiilor sunt obiective sau subiective, dacă sunt sau nu justificate, valabil și pentru fondurile europene, cu atât mai mult cu cât aceste subvenții sunt printre cele mai mici dintre cele acordate de statele din Uniunea Europeană.

Apropo de fondurile europene, domnule ministru, suntem departe de ceea ce ne-am dorit. Știm că e un buget nou, că procedura de începere, de consum este mai greoaie la început, dar ni se pare nouă că există multă birocrație, probabil una moștenită, pe anumite segmente. Dar ghidurile, prevederile acestora sunt interpretative. Se găsesc ușor chichițe în așa fel ca solicitanții să fie respinși sau o parte dintre solicitanți să fie respinși.

Domnule ministru,

Moțiunea de astăzi se dorește a fi o atenționare serioasă din partea producătorilor români, a agricultorilor, un semnal de alarmă în ceea ce privește nemulțumirile lor. Eu sunt rezervat, dar, în același timp, sunt bucuros dacă e adevărat că grupurile de producători, agricultorii, fermierii, apreciază activitatea dumneavoastră. M-aș bucura. Înseamnă că problemele sunt rezolvate și nu vom mai asista la nemulțumiri, nu vom mai asista la ieșiri în stradă, ceea ce ar fi excelent.

România are pământ bun și agricultori pricepuți, dar e nevoie și de politici agricole care să ne facă competitivi cu cei din țările care fac performanță în agricultură. România are nevoie de conducători care să muncească și să facă sacrificii, subliniez, pentru binele românilor. Ne dorim, cei din PSD, să fim, să fiți și dumneavoastră atenți la solicitările, la soluțiile și propunerile făcute în repetate rânduri de către noi, atât în comisia de specialitate pentru agricultură, cât și în intervențiile publice.

Domnule ministru,

Moțiunea cuprinde detalii privind modul în care a fost organizată activitatea din Ministerul Agriculturii sau a unor instituții din subordine. Am primit o scrisoare din partea unor, așa semnează, specialiști care lucrează în minister. O să v-o înmânez după intervenția mea. Este posibil să știți despre ce e vorba. Sunt acuzații grave. Dacă sunt adevărate, e de dat răspunsuri. Pe acest subiect, doar atât vreau să comentez. Așadar, dumneavoastră veți decide dacă veți face vreo referire la această scrisoare.

Știm că votul nostru nu va conduce la demiterea dumneavoastră, dar vom vota moțiunea din dorința ca Guvernul, Ministerul Agriculturii, să-și schimbe în bine atitudinea față de agricultori și să ia în serios necazul lor.

Închei prin a spune că participanții la Conferința Națională a Agricultorilor, cu tema, subliniez, "S.O.S....", asta înseamnă un strigăt de disperare când spui "S.O.S. Sprijiniți agricultura României!", care va avea loc pe data de 18 mai anul curent, vor veni cu soluții de care va trebui să țineți seama, atât dumneavoastră, cât și noi, Parlamentul.

Pentru agricultorii din România, subliniez, demiterea sau demisia dumneavoastră nu rezolvă problema. Ei vor soluții. Sper sincer că le veți găsi sau le vom găsi împreună, cu atât mai mult cu cât ați repetat de câteva ori că fermierii apreciază activitatea dumneavoastră. Dacă-i așa, e foarte bine!

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

S-au consumat 10 minute, mai sunt 14 minute la Grupul parlamentar al PSD.

Are cuvântul domnul Săpunaru.

Domnule președinte, aveți cuvântul, în numele Grupului parlamentar al PNL.

Video in format Flash/IOS

Domnul Nini Săpunaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnule ministru,

Suntem în fața unei moțiuni simple care atacă în principiu gravele probleme de la APIA ca urmare a faptului că fermierii nu și-au încasat sumele care li se cuveneau.

Întrebarea mea către membrii PSD, ALDE și UNPR din cadrul Comisiei de agricultură a Camerei Deputaților este următoarea: nu noi, membrii Comisiei de agricultură, i-am solicitat ministrului agriculturii să simplifice declarația APIA, noului ministru al agriculturii? Nu noi, membrii Comisiei de agricultură, am analizat în ședințe de comisie și subcomisie activitatea desfășurată de directorii AFIR și APIA, cerându-le să simplifice ghidurile, iar celor de la APIA să modifice o parte din regulile absurde introduse în 2015? Nu noi, membrii comisiei de agricultură, am dezbătut în public cu funcționarii din cadrul Comisiei Europene problemele apărute în urma interpretării eronate a condițiilor artificiale care au bulversat activitatea a peste 400 de microîntreprinderi? Urmările au fost atât de grave, ajungându-se în unele cazuri la tentative de suicid... mici fermieri care au intrat în insolvență.

Pentru că vorbim despre condiții artificiale, Măsura 3.1.2, sprijin pentru crearea și dezvoltarea de microîntreprinderi, avem informația că datorită controalelor făcute pe condiții artificiale numai pe Măsura 3.1.2. sunt 394 de dosare în judecată. Am fi dorit de la ministerul pe care-l conduceți să aflăm următoarele date: suma totală dezangajată, care înseamnă că statul român a pierdut acești bani; numărul total de proiecte care au intrat sub incidența condițiilor artificiale; măsurile care s-au luat vizavi de activitatea funcționarilor AFIR care au decis asupra schimbării regulilor în timpul jocului, adică introducerea condițiilor artificiale și controale la agenții economici, uneori la 2-3 ani de la accesarea fondurilor. Acum trebuie să le dea înapoi. Unii câștigă, unii pierd.

Nu puteam să facem lucrul acesta din faza inițială și banii aceia să-i folosim pentru alții care întruneau acele condiții?

Când am citit textul moțiunii în care dumneavoastră, domnule ministru Daniel Constantin, acuzați actuala conducere a ministerului că nu a rezolvat în 5 luni gravele probleme pe care le-ați lăsat nerezolvate în ultimii 4 ani, m-am gândit că dacă ați fi fost prezent la ședințele Comisiei pentru agricultură, la care ați absentat, nu ați mai fi scris acest text, fiindcă aveați deja răspunsurile.

Domnule ministru Achim Irimescu, dacă s-ar fi scris în textul moțiunii că nu ați făcut sesizări penale, nu ați dat afară pe toți cei vinovați de dezastrul de la APIA, nu ați făcut curățenie în Ministerul Agriculturii și nu ați spus public cine se face vinovat și care a fost situația de fapt în momentul în care ați devenit ministru, m-aș fi gândit dacă s-o votez sau nu.

Această radiografie pe care ne-ați prezentat-o azi ar fi trebuit făcută publică de acum 5 luni de zile, domnule ministru. Și vă aduc aminte, e o vorbă românească: "Pe cine nu lași să moară nu te lasă să trăiești."

Stimați colegi din Comisia pentru agricultură, membri ai PSD, ALDE, UNPR,

Domnilor deputați,

În viață am învățat că puterea exemplului este foarte importantă. Am făcut un exercițiu practic: am solicitat unui fermier să facă o copie după documentația depusă la APIA, în 2015, sub guvernarea reprezentată de domnul Daniel Constantin, și am primit un dosar. Același fermier îmi dă și dosarul din 2016. Acestea sunt probele fizice. (Domnul deputat prezintă cele două dosare.) Acesta este dosarul din 2015, acesta este dosarul din 2016 - declarația de la APIA, același fermier, 50 de hectare. Dacă ceream de la un fermier cu 1000 de hectare, aduceam 20 de kilograme. Acesta are 900 de grame, acesta are 100. Asta este opera dumneavoastră; asta am cerut noi - noi, membrii Comisiei pentru agricultură.

În toată această perioadă - și am înregistrare la orice, toate discuțiile s-au înregistrat, în permanență s-a solicitat simplificarea procedurilor. În rest, vorbim de schimbări de directori, păi, domnule Achim Irimescu, ați cam lăsat toată conducerea ministerului așa cum v-a lăsat-o moștenire domnul Daniel Constantin: aveți farmacist la laboratorul pentru semințe, Laboratorul Central pentru Semințe, aveți tot felul de indivizi care i-au lăsat acolo moștenire în minister. Pe aceștia de ce nu i-ați schimbat?

Da, vă faceți vinovat că nu ați spus lucrurile acestea dinainte.

Și încă o dată, repet, ca să rămână: 50 de hectare în 2016, o declarație - un dosar de doar 100 de grame; 50 de hectare în 2015 - un dosar de aproape un kilogram.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc mult.

Ați consumat 5 minute, mai aveți 15.

UNPR? Nu.

Domnul deputat Daniel Constantin, din partea Grupului parlamentar al ALDE.

Domnule deputat, aveți 4 minute.

Video in format Flash/IOS

Domnul Daniel Constantin:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Am ascultat cu atenție ceea ce ați spus, deși mie mi-a fost foarte greu să vă urmăresc, și vreau să vă spun, concluzia este foarte simplă: dacă nu ar fi de plâns vizavi de ceea ce se întâmplă în agricultură, ar fi de râs ceea ce ați spus dumneavoastră mai devreme aici.

Am văzut ceea ce vedem de mai bine de 6 luni de zile; nu ați invocat decât scuze pentru ceea ce nu s-a făcut în această perioadă.

Am înțeles că și cei care furnizează energia electrică sunt de vină pentru faptul că dumneavoastră nu performați la Ministerul Agriculturii. Spuneați că de 7 ori s-a întrerupt curentul și din motivul acesta nu ați putut să avansați cu anumite lucruri.

Eu vreau să vă spun, dincolo de răspunsurile acestea foarte confuze, câteva elemente pe care probabil le-ați uitat.

Am avut o întâlnire cu Domnia Voastră cu o zi înainte să veniți să fiți audiat în Comisia pentru agricultură. V-ați notat atunci câteva pagini foarte importante, printre care rețin - și pot să vă fac publice aceste informații - câteva lucruri pe care vi le-am spus și care astăzi sunt enunțate în moțiunea simplă.

Vreau să vă spun că aceleași răspunsuri care n-au legătură cu subiectul le-ați dat și în interpelările pe care le-au făcut colegii mei în Camera Deputaților. Sunt 3 interpelări, vi le punem la dispoziție, în care noi vă întrebam ceva și dumneavoastră ne răspundeați altceva, probabil de la Bruxelles. Și vreau să vă spun pe scurt, pentru că trebuia să dați niște răspunsuri concrete.

În 18 noiembrie, când ați preluat Ministerul Agriculturii, v-am spus, pe PNDR, următoarele lucruri. Domnule Irimescu, pe 25 trebuie lansate două măsuri din PNDR, 25 noiembrie. Nu le-ați lansat, le-ați lansat în 18 aprilie. Pe 15 ianuarie - v-am spus la momentul respectiv - sunt pregătite procedurile simplificate pentru toate măsurile din PNDR, să fie lansate în sistem continuu.

Am înțeles că ați simplificat procedurile achiziției publice; erau simplificate. Cele pe care le-ați publicat în momentul de față nu diferă cu nimic față de cele de anul trecut. Am înțeles că se depun proiectele on-line; se depuneau din 2015, domnule Irimescu. Și așa mai departe.

Trec la următoarea interpelare, următorul lucru pe care vi l-am spus în noiembrie. La plățile directe, v-am spus la momentul respectiv că trebuie să faceți un efort pentru că trebuie să plătiți avansul până la data de 1 decembrie. Am înțeles, greaua moștenire, credeam că nu se aplică la tehnocrați, numai la politicieni se aplică, niciun fel de problemă. Să spunem că sunt de vină oameni care au lucrat înainte pentru chestiunea aceasta.

Domnule Irimescu, de la data de 1 decembrie trebuia să vă ocupați de contractarea modulelor pentru plata integrală, acele module - care erau pregătite, se lucra la momentul respectiv, - se elaborau în două luni de zile și plățile trebuia să le începeți la cel târziu 1 februarie. Din păcate, lucrurile... eu știu că programul, Politica Agricolă Comună este complexă.

Mă bucur - ce spunea domnul Săpunaru, eu nu văd numai lucrurile rele, văd și lucrurile bune - mă bucur că ați simplificat. Sper ca acele lucruri simplificate să nu ne aducă anumite corecții peste ani.

Pentru că ați vorbit de corecții, vreau să vă spun că acele corecții pe care le invocați sunt din primii ani: 2008, 2009, 2010 și știți foarte bine lucrul acesta, ca și condițiile artificiale pe care le invocați, au fost constatate de comisie într-un audit în 2013, vizavi de activitatea din proiectele din 2010-2011, deci lucrurile sunt undeva...

Apreciez că ați simplificat pe APIA, dar nu pot să... pentru noua programare, pentru noile depuneri, dar nu pot să nu sancționez faptul că ați început plățile atât de târziu.

Și spuneați de zootehnie, plăți directe. Vreau să vă spun că am fost ieri în comuna Mociu, județul Cluj și îmi spuneau acolo, la Festivalul Ciobanilor, și îmi spuneau oamenii, domnule, degeaba ne mai dau banii după 25 mai, pentru că toate lucrările de primăvară au fost încheiate. Noi aveam nevoie de bani pentru lucrări. Faptul că ni-i dați o să ne ducă în situația ca banii respectivi să fie cheltuiți în altă parte, nu știu, facem alte investiții decât cele de care aveam nevoie la momentul respectiv.

Tot în noiembrie am mai vorbit despre irigații. Și v-am spus la momentul respectiv că este o prioritate. Pentru că, știți bine, împreună am mers la comisarul Dacian Cioloș, după aceea la comisarul Hahn, am încercat să găsim acel miliard de euro, înfocați, împreună atunci, pentru că trebuia, era o necesitate. Dacă nu avem un miliard de euro și nu reabilităm infrastructura principală, pierdem banii din PNDR, și 2007-2013 și 2013-2020, 3 ani avem la dispoziție. De aceea am recurs la ultima armă pe care o aveam, și anume bugetul național. N-am vrut să-l grevăm cu astfel de investiții, dar nu avem altă soluție.

Faptul că din noiembrie până acum nu s-a făcut nimic și ne încurcăm în birocrație, că nu e strategie, e program... adoptați ce doriți dumneavoastră, v-am lăsat acolo liniile pe care le-a solicitat PNL-ul - și strategia a fost introdusă la cererea PNL-ului, îmi pare rău că s-a uitat acest aspect -, dar v-am lăsat liniile principale, pentru că atunci ei au spus un lucru: domnule, transparentizare.

Da, transparentizarea era foarte clară. Unde ați reabilitat infrastructura secundară, o faceți pe aceea principală. Simplu, mai simplu de atât nu se poate.

Spuneți-i cum vreți dumneavoastră, dar dați drumul la investiții.

Ați spus în mod mincinos ceva mai devreme că aveți banii alocați către ANIF și că veți mai suplimenta dacă e cazul. Aveți în bugetul Ministerului Agriculturii 145 de milioane de lei; aveați nevoie de 145 de milioane de euro, o mică diferență. Dar o să ajungeți la sfârșitul acestui an să veniți în fața Parlamentului să spuneți: v-am spus că n-o să cheltuim banii respectivi și n-aveam nevoie de mai mult? Da, pentru că n-o să-i cheltuiți nici pe acești 30 de milioane de euro pe care îi aveți în buget, pentru că nu ați pregătit procedurile. La fel cum Guvernul, pe ansamblu, nu va cheltui cât s-a angajat - 5,1% din PIB și 43% din acei 5,1 din fonduri europene, pentru că nici n-au lansat măsurile. Deci nu sunteți singurul care nu lansează, sunteți primul care a lansat, dar toate ministerele, din păcate, nu-și fac datoria pe această...

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule ministru...

Video in format Flash/IOS

Domnul Daniel Constantin:

Închei într-un minut, domnule președinte...

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumim foarte mult.

Video in format Flash/IOS

Domnul Daniel Constantin:

Îmi cer scuze.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Da.

Video in format Flash/IOS

Domnul Daniel Constantin:

Eu... sigur că sunt foarte multe pe care ar fi trebuit să le spun, ați menționat și atașații agricoli...

Domnule ministru, v-am predat în anul 2015 și legislația, mai erau doar câțiva pași de făcut și constat că nu i-ați făcut până în momentul de față, dar constat că asumați aceste lucruri. Duceți-le la capăt, nu contează cine le-a făcut, important e să avem deschiderea pentru noi piețe de desfacere.

Aș putea să vă dau un răspuns pe fiecare lucru în parte. Vreau doar să închei cu o concluzie, nu vizavi de dumneavoastră, ci vizavi de ce se întâmplă în Parlament. Am înțeles, PNL-ul este de acord cu susținerea unei conduceri a ministerului care, din păcate, întârzie să dea și fonduri europene și banii către fermieri. Regret că sunteți într-o astfel de situație, dar țara trebuie să cunoască, PNL-ul susține Guvernul de tehnocrați.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

UDMR nu participă, minoritățile naționale nu participă.

Neafiliații? Nu.

Ne întoarcem atunci la... Grupul parlamentar al PSD? Nu mai participă.

Domnul deputat Scarlat, Grupul parlamentar al PNL.

Video in format Flash/IOS

Domnul George Scarlat:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Ca un răspuns la moțiunea depusă de către colegii..., în principiu, de către domnul Daniel Constantin, dar au fost forțați și restul colegilor să semneze această moțiune, eu m-am gândit și i-am spus: "Paradoxul agriculturii românești, între promisiune, speranță și realitatea de astăzi a fermierilor".

Cu tot respectul, domnule Constantin, mare speranță și-au mai pus fermierii în dumneavoastră.

Ne aflăm astăzi în plenul Camerei Deputaților să dezbatem o moțiune dedicată campaniei electorale, în loc să dezbatem legi de interes pentru agricultori, cum ar fi Legea comercializării produselor agroalimentare, pe care o așteaptă toți fermierii, toți producătorii și mare parte din industria alimentară, că știm cu toții că industria și banul au un puternic impact asupra Parlamentului.

O altă lege pe care puteam s-o dezbatem astăzi, Legea vânzării terenurilor agricole, Legea camerelor agricole, așa am discutat-o și atunci când am fost în marele USL și a rămas și la conducerea fostului ministru al agriculturii dezbaterea acestei legi.

Se pare, domnule fost ministru, că în viziunea dumneavoastră și a Guvernului din care ați făcut parte, pentru agricultori a curs numai lapte și miere, fără însă a ține cont, în primul rând, de contextul climatic favorabil în care fermierii au realizat producții bune, fără însă a avea un merit în acest sens. Și pentru a înțelege afirmația mea, încerc să ating cele 4 zone, așa cum le-ați denumit dumneavoastră în moțiunea de astăzi.

Mă simt obligat, în același timp, să vă explic că balanța comercială a fost echilibrată pe export de materii prime, implicit export de subvenții și nu prin produse procesate cu valoare adăugată. Și am aici documentul Institutului Național de Statistică care spune clar că principalele produse agroalimentare exportate în 2014 au fost: grâu, aproximativ 5 milioane de tone, nicidecum făină sau biscuiți, produse finite; a fost porumb, 3,7 milioane de tone, semințe și ulei de floarea-soarelui foarte puțin, semințe de rapiță, deci, cu totul materii prime, bineînțeles, pentru care statul plătește subvenții.

Și eu m-aș referi pe scurt la zona 1: plăți directe pe suprafață. Au fost reglementate, domnule Constantin, în Regulamentul CE 1307 din 2013, perioadă în care ați avut suficient timp pentru a comanda acele module la care faceți dumneavoastră referire sau acel soft necesar efectuării plăților pe subvenții, începând din 1 decembrie 2015. Pentru că știm foarte bine, și dumneavoastră ne explicați aici, de la tribuna Parlamentului, cum că 2015 este un an oarecum de tranziție, pentru că discutăm de o cerere unică de plată, impusă de Regulament și trebuie să fim pregătiți. Și am înțeles-o cu toții, nu știu de ce astăzi o criticați.

De ce până la 1 decembrie nu a fost implementat sistemul informatic? Întrebare la care așteptăm un răspuns, întrucât acesta este unul cu reală capcană întinsă, îmi pare rău să o spun, fermierilor, și nu actualului ministru de către un ministru tânăr, care a învățat foarte repede să aibă un discurs pur politicianist.

Stimați colegi,

Zona 2, la care se referă inițiatorii moțiunii, reprezintă o altă capcană întinsă fermierilor, accesarea fondurilor europene în Programul 2007-2013, în care România, prin echipa managerială a domnului Constantin, a introdus conceptul inovator de condiții artificiale, pe care doar România, prin funcționarii săi plătiți din banii fermierilor, a înțeles să transpună art. 60 - Clauza de eludare - din Regulamentul CE 1306/2013.

Domnilor miniștri,

De ce numai în România un părinte fermier nu are voie să dezmembreze o exploatație agricolă pentru a da copiilor șansa de a se realiza în viață? De ce, domnilor miniștri, doi frați nu au voie să implementeze proiecte europene în cadrul aceleiași măsuri?

Domnule ministru, domnule Constantin, ați putea să dați public răspuns întrebărilor cu privire la ceea ce înseamnă cooperative agricole și că astăzi, în noul Program Național de Dezvoltare Rurală, o cooperativă agricolă poate primi sprijin de 90%? Nu, citiți ghidul făcut de către echipa dumneavoastră, prin care pentru o cooperativă agricolă, intensitatea sprijinului ajunge până la 50% și până la două milioane de euro.

Să vă reamintesc clasificarea fermelor, domnule ministru? Discutăm mereu de ferme competitive pe plan european, în condițiile în care o fermă, peste 500.000 de standard output, nu poate primi sprijin financiar decât până la 30%. Exemplele ar putea continua.

Aceasta ne arată încă o dată, domnilor miniștri, cât de mult v-ați luptat la consiliile de miniștri pentru a pune pe picior de egalitate țăranul român cu fermierul european, fie el polonez, francez, german.

Echipa managerială a fostului domn ministru a fost atât de ocupată cu simplificarea acestor fonduri europene, încât fermierilor li s-a solicitat, pe lângă multe alte documente, un exemplu, adeverința prin care să se certifice că nu este nevoie de adeverință, de exemplu, la achiziția unui tractor, pe fosta Măsură 121, este solicitat termenul adeverință de la Direcția de Sănătate Publică.

Domnilor și domnule ministru Daniel Constantin,

Nu pot coexista într-o singură frază termenul de performanță în absorbția de fonduri europene cu dezangajarea în fonduri europene.

Țin să vă reamintesc că agricultura românească a pierdut peste un miliard de euro din dezangajări, din cauza birocrației excesive și a lipsei de viziune managerială la nivelul instituțiilor din subordinea ministerului.

Ați pariat, domnule Constantin, pe noul Program Național 2014-2020, pe care dumneavoastră și echipa de experți l-ați negociat fără a exista o dezbatere reală cu fermierii?

Dacă da, pentru că n-o să pot să iau cuvântul după, dar dacă răspunsul ar fi afirmativ, vă invit pe dumneavoastră și echipa, și chiar și pe actualul ministru, să depuneți câte un proiect pe ce măsură doriți și să vă controleze fermierii.

Oare, domnule fost ministru, când deplângeți fermierii, în moțiunea dumneavoastră simplă, de îndatorarea lor la bănci, vă referiți și la comisionul de 3,8% aplicat de câtre Fondul de Garantare a Creditului Rural, fond în care Ministerul Agriculturii deține - atenție, stimați colegi - 0,07%, în care românii, prin ministerul pe care l-ați condus, au capitalizat cu sute de milioane de euro acest fond care astăzi nu mai aparține statului român, aparține Raiffeisen - 33,31%, BCR - 33,31%, BRD - 33,31%? Oare sunt eu slab informat sau acestea nu sunt bănci cu capital românesc?

La zona 3, domnule Achim Irimescu, am o întrebare pentru dumneavoastră: cumva ascundeți vreun plan de investiții în infrastructura principală de irigații, lăsat de domnul Daniel Constantin?

Cumva v-a contactat în lungul mandat, acesta, de 5-6 luni de zile, domnul Juncker în legătură cu vestitul Plan Juncker de un miliard de euro?

România nu figurează, stimați colegi, în lista celor 22 de state care au cel puțin un proiect aprobat din bugetul alocat pe Planul Juncker. Chiar și săraca Bulgarie are un proiect aprobat din cele 18 depuse; România, din cele 200 depuse, nu are niciunul. Oare sunt tot câștiguri ale guvernării din care ați făcut parte? Sau abia, domnule Achim Irimescu, sunteți la povești cu domnul Apostol, unicul specialist în irigații, să vă explice cum au fost utilizate în mod eficient cele aproximativ 106 milioane de euro, finanțate prin Banca Mondială, în infrastructura principală din Amenajamentul Sadova-Corabia, o ruină astăzi?

Domnule Constantin,

Acum înțelegeți de ce noi, liberalii, ne-am abținut la primul vot al Legii irigațiilor? Și țin să menționez aici că nu a fost respinsă acea lege, nu a întrunit numărul de voturi. Și am discutat-o din nou în cadrul comisiei din care și dumneavoastră faceți parte și în care ne-ați spus - eu unul v-am crezut atunci, fiind tânăr, ca dumneavoastră, și poate puțin mai naiv - că în cele 30 de zile după aprobare, o să veniți cu siguranță să ne prezentați acel plan de infrastructură principală de irigații.

Suntem la 196 de zile de la aprobarea acelei legi și încă nu au trecut cele 30 de zile, din punctul meu de vedere. Și aștept și astăzi planul pe care dumneavoastră să-l faceți public și pe care l-ați predat pe proces-verbal sau nu știu care este procedura, la dumneavoastră, în cadrul ministerului, sunteți doi miniștri mari și puteați să ni-l faceți și nouă public - această infrastructură principală de irigații și ceea ce doriți dumneavoastră să faceți cu ea.

Domnilor miniștri,

Beneficiarii fostei Măsuri 1.2.5, că discutăm de irigații, cei care au absorbit cel puțin fonduri europene pe infrastructura secundară de irigații sunt pasibili de a li se solicita sumele înapoi, întrucât nu reușesc să irige din cauza lipsei de strategie de investiții în infrastructura principală de irigații și de profesionalism al celor ce conduc astăzi ANIF și...

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, vă rog frumos să finalizați.

Video in format Flash/IOS

Domnul George Scarlat:

Într-un minut, domnule președinte.

Le puteți răspunde fermierilor care este patrimoniul ANIF și SNIF, astăzi, atât domnul Constantin, cât și domnul Achim Irimescu? Care este infrastructura principală de irigații inventariată și cadastrată?

Pentru a nu fi un discurs electoral sau demagogic, cu privire la cele 800 de hectare, domnule ministru, fost ministru, posibil irigate, țin să vă aduc aminte că în raportul pe care dumneavoastră l-ați semnat în 2013 au fost 151.000 de hectare la prima udare și în 2014 doar 122.000 de hectare.

Stimați colegi, inițiatori ai moțiunii,

Nu confundați campania electorală cu campania agricolă ce bate la ușă, întrucât cei care plătesc taxe și impozite și cei care se încăpățânează să reziste în ceea ce mai înseamnă astăzi agricultură în plan național concurenței neloiale a unei piețe așa-zis libere, acaparate de companiile multinaționale, când sunt preconizate prețuri dezastruoase la o nouă recoltă, au nevoie de stabilitate la nivelul Ministerului Agriculturii.

Și mă opresc aici, chiar dacă aș fi avut să-i mai dau vreo două răspunsuri domnului Constantin.

Vă aștept cu plăcere, poate la Comisia pentru agricultură, unde să dezbatem legi.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Dreptul la replică, domnul deputat Daniel Constantin.

Excelență, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Daniel Constantin:

Domnule deputat,

Vă mulțumesc foarte mult pentru interpelarea pe care mi-ați făcut-o. Eu vă promit să vă dau răspunsuri concrete la interpelările pe care le faceți.

Și o să încep în felul următor: n-am știut că PNL-ul și-a pus o speranță în mine, dar mă bucur foarte tare de lucrul acesta și vreau doar pe scurt să vă spun care au fost rezultatele. Le catalogați dumneavoastră sau fermierii.

În trei ani și jumătate în care am fost ministru al agriculturii, s-au atras fonduri europene, plăți directe și fonduri de dezvoltare rurală cu ajutorul colegilor, să știți. Și managementul cred că a lucrat extraordinar atunci, e o dovadă și faptul că fostul director general de la AFIR, pe care l-a demis domnul Irimescu, s-a întors pe funcție, la solicitarea domnului Irimescu, atât de rău a fost și de atât de, cum să spun, prost a guvernat în acea perioadă.

8 miliarde de euro, domnule deputat, au fost atrași în trei ani și jumătate, dintr-un total de 14 miliarde de euro care au fost atrași pe agricultură, 2007-2013.

Vreau să vă spun că aderarea la Uniunea Europeană, nu știu pentru celelalte sectoare, dar pentru agricultură a însemnat enorm și nu cred că ne dezvoltam, nu cred că ajungeam, chiar și pe produse de bază, să avem balanță comercială pozitivă 2 ani de zile. Eu cred că investițiile care s-au făcut de către fermieri stau la baza acelor performanțe și nu neapărat numai vremea bună.

Vă reamintesc că din 4 ani de zile - 2012-2015 - doi ani au fost secetoși, deci n-am avut un noroc, așa cum spuneți dumneavoastră, doar 2012 și 2013 - știți că am dat și despăgubiri - au fost ani în care lucrurile au mers foarte bine.

De ce nu s-au semnat modulele de la 1 decembrie? Și spuneați dumneavoastră, domnule, vreau să vă citesc niște regulamente; două sunt din 2013 - Regulamentul 1306, 1307, unul este din 17 iulie 2014, deci Politica Agricolă Comună, chiar dacă a fost adoptată, implementarea a durat și regulamentele nu au fost atât de ușoare. A mai fost unul, în mai 2015, care a dat posibilitatea tuturor statelor să primească până mai târziu cereri. Și a mai fost un regulament european - vă aduc la cunoștință, chiar dacă puteam s-o fac și în comisie, așa cum ați spus dumneavoastră - în 30 septembrie 2015.

Ca atare, în momentul în care dai comanda, în momentul în care s-a venit cu actuala conducere, aveați toate regulamentele aprobate, trebuia doar să se dea comanda. De la 1 decembrie dezvoltatorul n-a mai lucrat pe plata în avans, pentru că nu îi mai permitea regulamentul. Trebuia doar să dea comanda și în două luni de zile, legislația era oricum finalizată, se puteau face lucruri foarte bune.

Legat de Planul Juncker și închid acum sau de condițiile artificiale, în primul rând, foarte pe scurt, vreau să vă spun un lucru: condițiile artificiale, așa cum ați spus, au fost constatate de către Comisie în 2013, penalitățile pe care România le-a avut n-au fost foarte mari, pentru că managementul de atunci le-a negociat, zic eu, foarte bine, dar pentru a preveni condițiile artificiale - îmi pare rău că n-ați înțeles, deși sunteți deputat - ghidul respectiv s-a făcut tocmai din dorința de a preveni eventuale condiții artificiale, cum sunt ele definite și cum sunt lăsate, în momentul de față, la interpretarea auditorilor Comisiei Europene, acesta e motivul pentru care s-a dorit a se face un ghid.

Prin presiunea dumneavoastră, a PNL-ului, ghidul respectiv a fost eliminat și există riscul ca peste ani să avem din nou condiții artificiale, pentru că lucrurile nu sunt clar reglementate, iar fermierii nu știu cum va interpreta un auditor care va veni peste ani.

Legat de Planul Juncker, acolo să știți că am avut speranța. Dacă aveam aprobarea, nu mai veneam cu legea în Parlament. Și eu v-am mulțumit atunci pentru faptul că ați votat legea respectivă. Acum constat, din ceea ce spuneți dumneavoastră, că a fost doar o demagogie, să nu vă puneți rău cu fermierii, că de fapt nu v-ați dorit niciodată irigații.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Domnule ministru, aveți cuvântul pentru intervenția finală. Mai aveți 40 de minute.

Video in format Flash/IOS

Domnul Achim Irimescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, vreau să mulțumesc domnului deputat Munteanu.

Efectuarea plăților. Sigur că dacă ne uităm la cifre, din 1,6 miliarde care au fost alocate pe plăți directe în 2015, actualmente am ajuns aproape la 900 de milioane efectuate. 255 de milioane plăți efectuate ca avans în ultimele zile ale lunii noiembrie, deși trebuia să înceapă, sigur, la 16 octombrie, nu comentez; apoi, 370 de milioane din plata de bază, începând din 8 aprilie și de pe 12 mai până astăzi, emise ordine de plată de 211 milioane pentru 509.000 beneficiari pe plata de înverzire care, spuneam, e de 530 de milioane de euro.

Deci având în vedere că procedurile acum se desfășoară foarte rapid, pentru că s-a mai trecut prin verificarea administrativă, prin modulul de plată, avem speranța că până săptămâna viitoare se vor finaliza plățile pe partea de înverzire și pe Măsura 1.3 - Agro-mediu. În plus, sigur, trebuie precizat că suntem în termen în ceea ce privește plățile pe zona animală.

E adevărat, aveți dreptate cu prețurile la grâu și orz, din păcate aceasta este piața internațională, piața europeană, nu pot decât să vă mulțumesc că recunoașteți un lucru, că timpul este scurt, au trecut doar șase luni de când sunt la conducerea ministerului și, așa cum spuneam, am avut în plan, între prioritățile mele, simplificarea - și am făcut-o - așa cum ați văzut, cum spunea și domnul deputat, domnul președinte al Comisiei pentru agricultură, domnul Săpunaru, am simplificat enorm procedurile, ceea ne dă speranța să accelerăm absorbția.

În altă ordine de idei, mi-am propus și săptămâna trecută am transmis deja proiectul de ordin pentru fondul mutual pe care vi l-am promis, am două variante pe care chiar vă rog să le discutăm împreună cu fermierii.

Fondul de creditare, cu care suntem în grafic și în octombrie va fi funcțional, 92 de milioane de euro bani europeni, cu Fondul European de Investiții. Deci suntem în grafic și cu fondul de creditare. Iar atașații agricolii, sigur - îmi pare rău că domnul Daniel Constantin uită că eu am fost cel cu atașații agricoli, care am inițiat proiectul -, din păcate s-a blocat ani de zile și acum am luat printr-o ordonanță de urgență de la zero lucrurile și sper ca în ce cel mai scurt timp să funcționeze.

Așa că, eu ce vreau să spun, domnule Munteanu, că nu sunt proiecte rămase la stadiul de intenție. După cum vedeți, inclusiv în legătură cu restructurarea cercetării, am proiectul de lege pregătit și o să vi-l transmit, chiar astăzi pot să vi-l dau și dumneavoastră, și colegilor. Deci practic tot ce m-am angajat am realizat la acest moment.

De acord că moțiunea este o atenționare și trebuie să spunem că fermierii sunt mulțumiți în legătură cu activitatea mea, au avut declarații publice în acest sens.

De acord cu dumneavoastră, să fiu atent la solicitările dumneavoastră și cred că n-a fost un fermier sau parlamentar român să mă apeleze și să nu răspund vreodată la solicitare.

Determinarea schimbului atitudinii în MADR, mai ales în cele două agenții de plăți, așa cum cele două comisii reunite la numirea mea ca ministru mi-au ridicat această problemă, facem eforturi foarte mari să schimbăm și cred că au mai apărut destule semne de modificare în atitudinea agențiilor de plăți care trebuie să înțeleagă faptul că ele există pentru că există fermierii, că dacă subvențiile europene n-ar exista, sigur că cele două agenții nu și-ar găsi rostul.

Pentru domnul deputat Nini Săpunaru.

La Măsura 3.1.2, pe partea de condiții artificiale, sigur, penalizările au fost foarte mari, practic 200 de milioane de euro s-au pierdut acolo. E adevărat că în discuțiile pe care le-am avut cu Comisia Europeană s-a recunoscut faptul că România a creat, a introdus noțiunea de "condiții artificiale" și le-a exagerat și trebuie să ne asumăm și este neapărat nevoie să simplificăm lucrurile și să nu-i mai penalizăm pe cei care ajung în situații efectiv șocante. Doi frați, unul care face proiect de producție primară și al doilea procesare, intră în categoria "condiții artificiale".

E adevărat că, sigur am moștenit conducerea ministerului, directori generali, secretari de stat, eu am încercat să lucrez cu echipa respectivă cât mai mult, pentru că timpul este scurt și nu s-au putut opera foarte multe schimbări.

Iarăși revenim la ceea ce spunea domnul ministru Constantin... Nu, din păcate, modulul nu se putea realiza în două luni. Toți specialiștii spun că e nevoie măcar de un an, dar în cel mai rău caz șase luni. Deci, cu toată bunăvoința, nu se putea face. Că ar proveni corecțiile financiare de 800 de milioane pe cele două agenții din anii 2008 și 2010, nu este adevărat. Recent mi-a venit o comunicare, acum o săptămână, pentru descărcarea de conturi pe cele două agenții, 18 milioane la APIA și 58 de milioane de euro la AFIR. Deci, din păcate, sunt penalizări și corecții financiare care curg în continuare, de aceea s-a ajuns la această sumă mare. Sigur, sunt lucruri pe care trebuie să le corectăm cu cele două agenții. Cu irigațiile nu mai insist. E adevărat că strategia nu a fost corespunzătoare și nu aveam pe ce să alocăm banii. Când în Legea nr. 17 se spune că trebuie să ai o strategie, iar strategia nu avea evaluare de mediu, nu respecta cerințele, sigur că nu puteam să utilizăm acei bani. Cu toții de dorim să folosim banii.

Pentru domnul Scarlat. Deci... condițiile artificiale... am precizat.

Cooperativele agricole. Vreau să menționez că în ordonanța pe care am adoptat-o miercurea trecută sunt trei lucruri foarte importante. Este vorba de atașații agricoli care pot să reprezinte România, să ajute foarte mult în identificarea a noi piețe. Vreau să vă spun că am reușit în vizita mea în Iordania să deschidem piața și deja au plecat o jumătate de milion de ovine pe piața Iordaniei. Am discutat cu ministrul turc și a fost de acord să negociem, să deschidem piața Turciei și tranzitul prin Turcia a animalelor vii, care este încă blocat.

Mă rog, am invitat ministrul saudit la discuții, vrem să deschidem cât mai multe piețe pentru producătorii noștri. Atașații agricoli, în mod sigur, ne vor deschide noi căi.

În ordonanța de miercurea trecută era o prevedere foarte importantă, cea referitoare la cooperativele și asociațiile de producători care pot să acceseze fondurile de aici înainte, pentru că Ordonanța nr. 3 adoptată anul trecut prevedea o exceptare doar pentru un an, în care cooperativele și asociațiile aveau posibilitatea să acceseze fondurile pentru pășuni, și aceasta - zic eu - este o realizare deosebită.

Și nu în ultimul rând, în ordonanța adoptată miercurea trecută, am mai introdus un punct foarte important: posibilitatea accesării plăților pe suprafață de către stațiuni, institute de cercetări, stațiuni didactice și așa mai departe care reprezintă o gură de aer, să-i spunem așa, pentru sectorul cercetării.

Referitor la ce spunea domnul ministru Constantin, îmi pare rău să vă contrazic, nu s-au absorbit 8 miliarde, ci doar 7 miliarde pe perioada 2007 - 2013, deci de acolo este pierderea de 1 miliard, adică rata absorbției, sigur, a fost cea mai bună din România, dar a fost 88,6%. Nu putem să ne comparăm cu Polonia, care a avut absorbție 100%.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dragi colegi, vă mulțumesc foarte mult.

Ședința de astăzi a Camerei Deputaților se încheie aici. Urmează, după cum știți, la ora 18,00, sesiunea de întrebări și interpelări. Excelența Sa, domnul vicepreședinte Iordache, de față, va fi liderul acestei ședințe.

Vă urez o seară frumoasă!

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 15 octombrie 2019, 4:48
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro