Plen
Ședința Camerei Deputaților din 13 septembrie 2016
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.126/19-09-2016
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2016 > 13-09-2016 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 13 septembrie 2016

2. Prezentarea de către domnul deputat Ioan Stan, președintele Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, a unei Declarații privind semnificația Zilei Internaționale a Democrației.

   

Domnul Florin Iordache:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

Pentru început, îl invit pe domnul președinte Ioan Stan, președintele Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, pentru a prezenta o declarație privind semnificația Zilei Internaționale a Democrației.

Vă rog, domnule președinte.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ioan Stan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarație cu ocazia Zilei Internaționale a Democrației - 15 septembrie 2016. Declarația se numește "Democrația 2030".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Organizația Națiunilor Unite a ales pentru ediția din 15 septembrie 2016 a Zilei Internaționale a Democrației tema "Democrația și Agenda pentru dezvoltare durabilă 2030".

Alegerea este menită să readucă în prim-plan Agenda 2030 - o veritabilă "foaie de parcurs" a statelor lumii spre creștere economică și progres social în următorul deceniu și jumătate - și cel de-al 16-lea obiectiv al Agendei, dedicat democrației.

Este unanim recunoscut faptul că, indiferent de modelul național pe care îl îmbracă democrația într-un loc sau altul al lumii, valorile și principiile ei sunt universale și nu lasă loc jumătăților de măsură.

Pacea, justiția și crearea unui stat de drept puternic, cu instituții eficiente, responsabile și incluzive sunt dezideratele subsumate celui de-al 16-lea obiectiv al dezvoltării durabile. Ele trebuie să reprezinte, deopotrivă, finalitatea și fundația lumii de mâine, o lume durabilă și mai bună.

Cu ocazia Zilei Internaționale a Democrației 2016, UIP ne invită să reflectăm asupra unui aspect de o deosebită relevanță pentru dezvoltarea democratică și progresul statelor lumii, respectiv implicarea tinerilor în viața politică.

Prin adoptarea, în luna iunie a.c., a "Declarației privind obiectivele dezvoltării durabile", Parlamentul României și-a asumat responsabilitatea de a continua să-și perfecționeze structurile și modul de lucru, astfel încât să asigure o abordare coerentă și unitară, la nivelul societății românești, a transpunerii celor 17 obiective în documente programatice naționale, acordând prioritate consolidării democrației participative.

De altfel, în cei peste 25 de ani care au trecut de la revenirea țării noastre la un regim democratic, Parlamentul a încercat să se adapteze permanent și să rezoneze cât mai bine la realitățile românești prin măsuri care, în deplinul respect al prevederilor constituționale, au condus la modificări în alegerea, competențele, organizarea, procedurile celor două Camere și au eficientizat activitățile parlamentare, inclusiv prin creșterea transparenței activităților parlamentare și a interacțiunii cu cetățenii și societatea civilă, în toate etapele procesului legislativ.

Evident, realitățile social-economice în permanentă schimbare, necesitatea continuării reformelor asumate în plan european și euroatlantic, provocările globalizării și interdependenței și, nu în ultimul rând, rapiditatea cu care noile tehnologii ale comunicațiilor și informației modelează societatea și guvernanța, la nivel național și mondial, impun continuarea acestor eforturi. Consolidarea și deschiderea către cetățeni a singurei instituții reprezentative a statului de drept va rămâne și pe viitor o constantă a preocupărilor noastre, ale tuturor, aleși și alegători.

Am încredere că parlamentarii legislaturii 2016-2020, având ca reper principal rolul constituțional pe care trebuie să îl joace Parlamentul în stabilirea direcțiilor de dezvoltare și implementare a proiectelor de anvergură ale României, vor corecta acele mecanisme și proceduri perimate, nefuncționale sau caduce ale construcției parlamentare, care încă descurajează, blochează sau fac ineficientă comunicarea și conlucrarea senatorilor și deputaților cu tânăra generație.

Implicarea responsabilă și permanentă a tineretului în viața politică reprezintă unul dintre reperele cu greutate în evaluarea stării de sănătate a democrației. Ca atare, măsurile luate de partidele politice pentru promovarea unor reprezentanți ai tinerilor în poziții de decizie și de conducere vor avea de trecut un test major de eficacitate chiar în următoarele luni.

Va fi interesant - și este obligatoriu - să analizăm câți tineri români vor alege să își exercite dreptul de vot în decembrie 2016 și care va fi structura pe vârste a următorului legislativ. Să nu uităm însă că o populație tânără, de aproximativ două milioane de români, muncește în prezent în străinătate, fiind exclusă din forța de muncă și din populația care va aduce pe lume, în viitor, copiii acestei țări.

Acesta este unul dintre motivele pentru care, în 2030, România se va regăsi în topul "celor mai bătrâne" 15 națiuni ale lumii din punctul de vedere al vârstei medii a populației, respectiv aproximativ 31% din populație urmând să aibă statutul de pensionar.

În ce țară vor alege să trăiască aceia dintre cei peste 85.000 de copii rămași singuri acasă ai anului 2016 care, în jurul anului 2030, vor ajunge la vârsta majoratului? Câți dintre ei își vor urma părinții plecați la muncă în străinătate, câți vor rămâne în România și în ce condiții, în lipsa unor politici socio-economice susținute, care să vină în întâmpinarea problemelor și vulnerabilităților cu care se confruntă? Care sunt soluțiile pentru scăderea ratei abandonului școlar pentru care statisticile europene ne acordă un nedorit loc fruntaș? Spre ce domenii orientăm profesional tânăra generație de astăzi? Care sunt sectoarele economiei în care România își propune să facă performanță? Exportul de resurse și materii prime nu reprezintă pentru nicio țară a lumii un răspuns de acceptat pe termen lung pentru dezvoltare durabilă.

Stimați colegi,

Declarația mea s-a dorit o incitare la realism și pragmatism, un mod de a sublinia, încă o dată, importanța unei implicări responsabile și susținute a Parlamentului, pe termen lung, și indiferent de culorile viitoarelor majorități politice, în îndeplinirea misiunii de a coagula capacitățile și capabilitățile întregii societăți pe acest șantier de interes național și internațional al dezvoltării durabile a României.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Mulțumesc domnului președinte Nelu Stan, de la Suceava.

Mergem mai departe.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 4 decembrie 2021, 22:59
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro