Emil-Marius Pașcan
Emil-Marius Pașcan
Ședința Camerei Deputaților din 14 martie 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.41/22-03-2017
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
13-04-2021
12-04-2021
07-04-2021
06-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 14-03-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 martie 2017

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.4 Emil-Marius Pașcan - declarație politică intitulată "Otrava autonomiei etnice este răspândită de la Târgu Mureș";

   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

Domnul deputat Emil Pașcan. Vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Vă mulțumesc.

Doamnă președinte de ședință,

Distinși colegi,

Declarația mea politică se intitulează: "Otrava autonomiei etnice este răspândită de la Târgu Mureș".

În programul politic al Partidului maghiar era inclusă, încă din 1922, prevederea conform căreia: "Acolo unde nu era posibilă autonomia teritorială, să se acorde autonomie administrativă". De atunci, liderii maghiarimii au urmărit consecvent acest obiectiv politic. În Transilvania de Nord, după odiosul "Diktat de la Viena", în anii care au urmat, românii au avut parte de un cumplit pogrom etnic. Ne blestemă străbunii martiri, din mormintele lor, dacă vom uita vreodată acest genocid al urii îndreptat împotriva "vinovăției" de a fi român.

Ulterior, într-o Transilvanie ocupată de sovietici și administrată de foști funcționari horthyiști maghiari, proaspăt deveniți comuniști, maghiarimea s-a bucurat de importante privilegii. Mai mult, huzurul asupritor asupra populației românești a continuat între anii 1952-1968, când în centrul României a existat o regiune autonomă maghiară constituită după modelul sovietic.

A fost un experiment criminal pentru români, impus de dictatorul sovietic Stalin, la presiunea liderilor comuniști de la Budapesta.

Astăzi, prin proiectul promovat politic cu agresivitate, de autonomie a așa-zisului "Ținut Secuiesc", nu se dorește de fapt obținerea unor noi drepturi pentru maghiari, ci este vădit un "naționalism lingvistic" care revendică un teritoriu etnic exclusivist, de tip federal sau colonial.

În studiile geopolitice de dată recentă, "naționalismele lingvistice" sunt considerate primejdioase, întrucât tind să rupă din unitatea spațiului național "enclave", "teritorii", pe care să le considere "spații ale etniei", "teritorii etnice", ceea ce va duce la utilizarea "politicilor etnice" ca "politici secesioniste".

După 1989, principala preocupare a majorității liderilor maghiari postdecembriști a fost aceea de a înălța ziduri între români și maghiari, și nu de a construi punți între cele două identități culturale. Faptic, pașii pentru înfăptuirea autonomiei "secuimii", bazată pe criterii etnice, au început cu domeniile învățământului, culturii și administrației publice locale și au continuat consecvent prin realizarea "bazei economice" a autonomiei, atât prin retrocedarea imobilelor, terenurilor agricole și a pădurilor - inclusiv proprietățile composesorale, cât și prin privatizarea societăților comerciale de stat și înființarea unor noi societăți private cu capital maghiar, în domeniile: industriei, turismului, comerțului, agriculturii ș.a.m.d.

Totodată, s-a urmărit constant separarea școlilor pe criterii etnice, cu efecte dramatice asupra profesorilor și elevilor, iar acum procesul de învățământ în aceste școli are puternice trăsături etnocentriste.

Mulți dintre absolvenții școlilor cu predare în limba maghiară...

Video in format Flash/IOS

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiați!

Video in format Flash/IOS

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Astăzi, în județele Harghita și Covasna, cei care au nevoie de protecție pentru a-și conserva și afirma identitatea etnică, pe cale de dispariție, sunt chiar românii minoritari, și nicidecum maghiarii.

În timp ce România este preocupată de asigurarea unui climat de conviețuire interetnică, în consens cu legislația și practica europeană, toate formațiunile politice care reprezintă minoritatea maghiară din România au înscris în programele lor politice dezideratul autonomiei teritoriale pe criterii etnice, iar municipiul Târgu Mureș este tot mai des, din păcate, spațiul lor de manevră pentru răspândirea otrăvii separatiste.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Video in format Flash/IOS

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc frumos.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 14 aprilie 2021, 1:44
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro