Andi-Gabriel Grosaru
Andi-Gabriel Grosaru
Ședința Camerei Deputaților din 14 martie 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.41/22-03-2017
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
01-03-2021 (comună)
24-02-2021
17-02-2021 (comună)
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 14-03-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 martie 2017

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.5 Andi-Gabriel Grosaru - declarație politică intitulată "60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma";

   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

Domnul deputat Grosaru, minoritățile naționale.

Video in format Flash/IOS

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică se intitulează: "60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma".

La data de 25 martie 1957, la Roma au fost semnate pentru o perioadă nelimitată două tratate cruciale pentru Europa. Este vorba despre tratatele de instituire a Comunității Economice Europene și a Comunității Europene a Energiei Atomice.

S-au scurs 60 de ani de atunci, ani de transformări fundamentale pentru viața cetățenilor de pe "bătrânul continent" și implicit, în lumina fenomenului tot mai pronunțat al globalizării, de pe întreaga planetă. Europa de astăzi ni se înfățișează ca o construcție firească, normală pentru mulți, dar care, necunoscând adevăratele sacrificii pentru ceea ce a devenit, tind să nu o prețuiască pentru adevărata ei însemnătate, cu riscurile de rigoare, când aderi la ceva... "c'est déjŕ fait".

De aceea, este foarte important să ne întoarcem cu gândul la ziua în care oameni de frunte din șase state - Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Țările de Jos - au semnat două înțelegeri cu o simbolistică deosebită pentru o Europă fărâmițată în entități cu înclinații spre conflict, încă în convalescență după Al Doilea Război Mondial.

Pentru a înțelege pe deplin acest context vitreg, este relevant să amintim câteva dintre obiectivele importante propuse prin Tratatele de la Roma:

  • instituirea bazelor unei Uniuni tot mai strânse între popoarele europene;
  • asigurarea, printr-o acțiune comună, a progresului economic și social al țărilor fondatoare, prin eliminarea barierelor care divizează Europa;
  • îmbunătățirea constantă a condițiilor de trai și de muncă ale popoarelor;
  • întărirea unității economiilor și asigurarea unei dezvoltări armonioase prin reducerea decalajului dintre diferitele regiuni și a rămânerii în urmă a zonelor defavorizate;
  • menținerea și întărirea păcii și libertății;
  • crearea unei piețe fondată pe principiul liberei concurențe, în care sunt interzise înțelegerile între întreprinderi, precum și ajutoarele oferite de stat care au ca obiect sau ca efect să împiedice, să limiteze sau să distorsioneze concurența;
  • libera circulație a mărfurilor, a persoanelor, a serviciilor și a capitalurilor, și a transporturilor;
  • stabilirea condițiilor de securitate care vor îndepărta pericolele la adresa vieții și sănătății populației;
  • întreprinderea, fără întârziere, a unui efort comun care să facă posibile realizări pe măsura capacității creatoare a țărilor;

Așadar, nu exista o strânsă uniune între popoarele europene. Barierele care divizau Europa împiedicau progresul economic și social, deci și îmbunătățirea condițiilor de trai și de muncă ale cetățenilor. Menținerea păcii și libertății erau puse în pericol și din cauza decalajului uriaș dintre diferitele regiuni ale continentului. Reprezentau o practică uzuală înțelegerile între întreprinderi care împiedicau sau limitau concurența. Libera circulație a mărfurilor sau a persoanelor, garantată acum pe tot întinsul Uniunii Europene, era doar un vis.

Așa cum am spus, cine nu cunoaște istoria devenirii europene are dificultăți în a aprecia victoriile obținute de-a lungul timpului, prin sacrificii considerabile, de fondatorii unei comunități multistatale, fără granițe marcate cu sârmă ghimpată.

Nu putem cădea în cealaltă extremă și afirma că o eventuală separare a Uniunii Europene după modelul Brexit ar duce la restaurarea contextului existent în anul 1957...

Video in format Flash/IOS

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiați! Ați epuizat cele trei minute. Vă rog!

Video in format Flash/IOS

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

... însă cu siguranță asemenea direcție nu va fi expresia unui progres, ci însăși definiția întoarcerii în timp.

În încheiere, doresc să amintesc că în acest an, la 1 ianuarie, România a împlinit 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană și că țara noastră va deține în premieră, în 2019, timp de șase luni, președinția rotativă a Uniunii Europene.

Îmi exprim convingerea că reuniunea șefilor de stat și de guvern ale celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, programată pentru data de 25 martie 2017 la Roma, va revitaliza încrederea într-o Europă unită și voința politică pentru un angajament unic ferm de axare pe creșterea și pe ocuparea forței de muncă, pe necesitatea garantării securității frontierelor și a apărării europene.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 2 martie 2021, 18:41
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro