Şedinţa Camerei Deputaţilor din 14 martie 2017

	1.	Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
		1.5	Andi-Gabriel Grosaru - declaraţie politică intitulată "60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma";

		Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:
		................................................
		Domnul deputat Grosaru, minorităţile naţionale.
		Domnul Andi-Gabriel Grosaru: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea politică se intitulează: "60 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma". La data de 25 martie 1957, la Roma au fost semnate pentru o perioadă nelimitată două tratate cruciale pentru Europa. Este vorba despre tratatele de instituire a Comunităţii Economice Europene şi a Comunităţii Europene a Energiei Atomice. S-au scurs 60 de ani de atunci, ani de transformări fundamentale pentru viaţa cetăţenilor de pe "bătrânul continent" şi implicit, în lumina fenomenului tot mai pronunţat al globalizării, de pe întreaga planetă. Europa de astăzi ni se înfăţişează ca o construcţie firească, normală pentru mulţi, dar care, necunoscând adevăratele sacrificii pentru ceea ce a devenit, tind să nu o preţuiască pentru adevărata ei însemnătate, cu riscurile de rigoare, când aderi la ceva... "c'est déjŕ fait". De aceea, este foarte important să ne întoarcem cu gândul la ziua în care oameni de frunte din şase state - Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Ţările de Jos - au semnat două înţelegeri cu o simbolistică deosebită pentru o Europă fărâmiţată în entităţi cu înclinaţii spre conflict, încă în convalescenţă după Al Doilea Război Mondial. Pentru a înţelege pe deplin acest context vitreg, este relevant să amintim câteva dintre obiectivele importante propuse prin Tratatele de la Roma: instituirea bazelor unei Uniuni tot mai strânse între popoarele europene; asigurarea, printr-o acţiune comună, a progresului economic şi social al ţărilor fondatoare, prin eliminarea barierelor care divizează Europa; îmbunătăţirea constantă a condiţiilor de trai şi de muncă ale popoarelor; întărirea unităţii economiilor şi asigurarea unei dezvoltări armonioase prin reducerea decalajului dintre diferitele regiuni şi a rămânerii în urmă a zonelor defavorizate; menţinerea şi întărirea păcii şi libertăţii; crearea unei pieţe fondată pe principiul liberei concurenţe, în care sunt interzise înţelegerile între întreprinderi, precum şi ajutoarele oferite de stat care au ca obiect sau ca efect să împiedice, să limiteze sau să distorsioneze concurenţa; libera circulaţie a mărfurilor, a persoanelor, a serviciilor şi a capitalurilor, şi a transporturilor; stabilirea condiţiilor de securitate care vor îndepărta pericolele la adresa vieţii şi sănătăţii populaţiei; întreprinderea, fără întârziere, a unui efort comun care să facă posibile realizări pe măsura capacităţii creatoare a ţărilor; Aşadar, nu exista o strânsă uniune între popoarele europene. Barierele care divizau Europa împiedicau progresul economic şi social, deci şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi de muncă ale cetăţenilor. Menţinerea păcii şi libertăţii erau puse în pericol şi din cauza decalajului uriaş dintre diferitele regiuni ale continentului. Reprezentau o practică uzuală înţelegerile între întreprinderi care împiedicau sau limitau concurenţa. Libera circulaţie a mărfurilor sau a persoanelor, garantată acum pe tot întinsul Uniunii Europene, era doar un vis. Aşa cum am spus, cine nu cunoaşte istoria devenirii europene are dificultăţi în a aprecia victoriile obţinute de-a lungul timpului, prin sacrificii considerabile, de fondatorii unei comunităţi multistatale, fără graniţe marcate cu sârmă ghimpată. Nu putem cădea în cealaltă extremă şi afirma că o eventuală separare a Uniunii Europene după modelul Brexit ar duce la restaurarea contextului existent în anul 1957...
		Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă rog să încheiaţi! Aţi epuizat cele trei minute. Vă rog!
		Domnul Andi-Gabriel Grosaru: ... însă cu siguranţă asemenea direcţie nu va fi expresia unui progres, ci însăşi definiţia întoarcerii în timp. În încheiere, doresc să amintesc că în acest an, la 1 ianuarie, România a împlinit 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană şi că ţara noastră va deţine în premieră, în 2019, timp de şase luni, preşedinţia rotativă a Uniunii Europene. Îmi exprim convingerea că reuniunea şefilor de stat şi de guvern ale celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, programată pentru data de 25 martie 2017 la Roma, va revitaliza încrederea într-o Europă unită şi voinţa politică pentru un angajament unic ferm de axare pe creşterea şi pe ocuparea forţei de muncă, pe necesitatea garantării securităţii frontierelor şi a apărării europene. Vă mulţumesc.
		Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Mulţumesc şi eu.