Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of April 3, 2017
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.52/07-04-2017
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
12-04-2021
07-04-2021
06-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2017 > 03-04-2017 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 3, 2017

14. Prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.  

     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

      ................................................
Video in format Flash/IOS  

Trecem la prezentarea interpelărilor și voi da cuvântul colegilor deputați înscriși pe listă.

 
Video in format Flash/IOS Csoma Botond

Domnul deputat Daniel Olteanu, de la PNL? Este?

Domnul deputat Steriu? Nu.

Domnul deputat Csoma Botond?

Vă rog.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Csoma Botond:

Doamnelor și domnilor deputați,

Interpelare adresată doamnei Carmen Daniela Dan, ministrul afacerilor interne.

Obiectul interpelării se referă la arborarea steagului Transilvaniei, la Cluj.

În data de 15 martie a.c., aproximativ 600 de persoane de etnie maghiară au participat la un marș autorizat pe străzile municipiului Cluj-Napoca, în cadrul unui eveniment organizat cu ocazia Zilei maghiarilor de pretutindeni.

Participanții au comemorat eroii Revoluției maghiare din 1848, însă evenimentul nu a fost lipsit de incidente.

4 tineri au fost amendați de Jandarmerie, cu câte 500 de lei, pentru nerespectarea art. 13 al Legii nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice.

Intervenția jandarmilor s-a datorat faptului că cele 4 persoane au arborat steagul istoric al Ardealului, steagul Transilvaniei.

Jandarmii au cerut organizatorilor, Organizației Locale a UDMR Cluj, să îndepărteze persoanele din coloană care au arborat steagul Transilvaniei, iar procesele-verbale de contravenție au fost întocmite cu mențiunea că cei amendați nu au respectat indicațiile de părăsire a marșului, date de organizatori.

În acest fel s-a creat aparența că organizatorii ar fi avut obiecții cu privire la arborarea steagului Transilvaniei, ceea ce nu este adevărat.

Țin să precizez că organizatorii evenimentului de comemorare, Organizația Locală a UDMR Cluj, din inițiativa lor, proprie, nu au dat nicio indicație referitoare la îndepărtarea steagului Transilvaniei.

Afirmațiile privind incitarea la ură și discriminare, prin folosirea acestui steag, aparțin exclusiv Jandarmeriei, care și-a făcut cunoscută această opinie încă începând cu data de 14 martie a.c., când a avut loc ședința de organizare a evenimentului de comemorare, la care au participat atât reprezentanți ai Jandarmeriei, cât și reprezentanții organizatorilor.

Menționez că pe străzi coloanele au purtat atât steagurile Uniunii Europene, României și chiar steagul Ungariei.

Totodată se cunoaște faptul că românii ardeleni au purtat steagul Transilvaniei și la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918.

Mai mult decât atât, simbolul care există pe steagul Transilvaniei, mai exact stema regiunii, este prezentă și pe steagul României, fiind o parte din stema oficială a țării.

Totodată trebuie subliniat că art. 13, pe baza căruia Jandarmeria a eliberat amenzi celor 4 persoane, nu cuprinde nicio referire cu privire la arborarea steagurilor. În acest caz, consider că angajații Jandarmeriei au acționat exagerat, interpretând litera legii într-un mod samavolnic.

Este imposibil ca Jandarmeria să considere arborarea steagului Transilvaniei o măsură ilegală și neconstituțională, nesocotind un drept fundamental.

Neexistând o prevedere legală care să interzică folosirea acestui steag - steagul Transilvaniei - consider că măsurile luate de Jandarmeria Română constituie un act samavolnic.

Doamnă ministru,

Vă rog să-mi comunicați poziția oficială a Ministerului Afacerilor Interne, vizavi de acest incident.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Constantin Codreanu

Avem o interpelare depusă de membrii Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării.

Dacă avem un reprezentant al comisiei?

Vă rog.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Constantin Codreanu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Interpelarea depusă de membrii Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării se adresează domnului Tudorel Toader, ministrul justiției.

Obiectul acesteia este: "Motivarea tergiversării transmiterii punctului de vedere ce conține o propunere de modificare și completare a Legii nr. 21/1991 a cetățeniei române, primit de minister, din partea Autorității Naționale pentru Cetățenie, în data de 2 februarie 2017".

Cronologic vorbind, este vorba de o serie de întrevederi pe care le-am avut în cadrul comisiei: pe data de 25 ianuarie 2017, la care au participat, în calitate de invitați, reprezentanți ai Ministerului pentru Românii de Pretutindeni: domnul Ovidiu-Cristian Iane, domnii Dan Mihai Chirica, secretar de stat, și Dumitru-Florin Baba, de la Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne și ai Direcției Generale Pașapoarte; o altă întâlnire a avut loc pe 2 februarie 2017, la care l-am avut participant pe fostul președinte al Autorității Naționale pentru Cetățenie, doamna Iulia Mălina Ciobanu.

Și, în urma discuțiilor pe care le-am avut la aceste ședințe, am convenit ca reprezentanții ANC să transmită un punct de vedere privind modificarea și completarea art. 9 al legii menționate anterior.

De la primirea de Ministerul Justiției a punctului de vedere din partea ANC, respectiv începutul lunii februarie, și până la data prezentei interpelări, sfârșitul lunii martie, s-a contactat de nenumărate ori cabinetul pe care îl conduceți, domnule ministru, și au fost respinse două adrese oficiale în care se solicita respectuos transmiterea acestei propuneri de modificare și completare a legii.

Ținând cont de faptul că Ministerul Justiției nu a răspuns solicitărilor făcute de membrii Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, iar Propunerea de modificare și completare a Legii nr. 21/1991 se află într-un blocaj instituțional, vă rugăm respectuos să transmiteți un răspuns cu privire la:

1. Care este motivul pentru care Ministerul Justiției refuză transmiterea către comisie a punctului de vedere ce conține Propunerea de modificare și completare a Legii nr. 21/1991?

2. Ținând cont de faptul că această propunere se află deja de aproximativ 50 de zile în posesia Ministerului Justiției, când estimați că va intra în posesia Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării?

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Emil-Marius Pașcan

Domnul deputat Marius Pașcan?

Da, vă rog.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată Ministerului Transporturilor, domnului ministru Alexandru-Răzvan Cuc.

Consider că se impune ca, odată cu finalizarea și aprobarea MasterPlanului General de Transport, să fie comunicată oficial și strategia privitoare la cele 3 aeroporturi din centrul țării, respectiv Mureș, Sibiu și Cluj, dacă s-a modificat abordarea ministerială de atunci, respectiv din 2013, când am depus o interpelare similară la Ministerul Transporturilor.

În mod special se cuvine specificat dacă Guvernul României va participa la finanțarea aeroporturilor de interes local, anume dacă va susține investițiile pentru dezvoltare ale acestora.

Pe de altă parte, consider că trebuie clarificat dacă se are în vedere, printr-o strategie de infrastructură națională, coexistența, coabitarea celor 3 aeroporturi din centrul țării și susținerea acestora într-o formă sau alta de la bugetul de stat sau fiecare trebuie să se descurce pe cont propriu. Mai precis, să rămână în grija exclusivă a consiliilor județene.

O atare ultimă variantă poate duce chiar la întreruperea activității și chiar la închiderea unora dintre aceste aeroporturi. Aeroportul Transilvania, de pildă, se confruntă deja cu serioase probleme.

E cazul să fie lămurite aceste aspecte, oficial, pentru ca administrațiile publice locale care le administrează să știe ce au de făcut.

Până acum, cu certitudine, Aeroportul Transilvania este cel care a fost desconsiderat și dezavantajat, întrucât aeroporturile din Cluj și Sibiu au beneficiat de importante investiții susținute de la bugetul de stat sau fonduri europene, în timp ce același lucru nu s-a întâmplat și în cazul Aeroportului Transilvania din județul Mureș.

Aștept cu interes o clarificare în acest sens.

Solicit răspuns în scris.

Deputat al PMP, de Mureș, Marius Pașcan.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Sorin-Dan Moldovan

Domnul deputat Moldovan Sorin.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Interpelare adresată doamnei Carmen Daniela Dan, ministrul afacerilor interne.

Obiectul interpelării: "Creșterea timpilor de așteptare la graniță".

Stimată doamnă ministru,

Duminică, 2 aprilie, Poliția de Frontieră a anunțat că din 7 aprilie a.c. va intra în vigoare Regulamentul de modificare a Codului Frontierelor Schengen, adoptat de Parlamentul European și Consiliul European, care presupune, prin art. 4, că statele membre sunt obligate să verifice în mod sistematic, la intrare, resortisanții țărilor terțe, prin consultarea tuturor bazelor de date relevante.

Ar trebui să se asigure faptul că aceste verificări sunt realizate în mod sistematic și la ieșire. Bazele de date în care se vor efectua verificări includ: sistemul de informații Schengen SIS, baza de date a Interpolului privind documentele de călătorie furate și pierdute SLTD, precum și bazele de date naționale.

Aceste măsuri sunt binevenite, pe de o parte, pentru siguranța cetățenilor Uniunii Europene, având în vedere atentatele din ultima perioadă, dar, pe de altă parte, Ministerul Afacerilor Interne trebuie să coordoneze într-un mod cât mai organizat aceste schimbări, pentru că altfel vor avea un efect negativ, din punctul de vedere al timpului așteptat la granițe, dacă nu este coordonat cum trebuie.

Având în vedere apropierea Paștelui și a sezonului estival, se prefigurează creșterea timpilor de așteptare pentru efectuarea formalităților vamale în punctele de frontieră rutiere.

Având în vedere aceste circumstanțe, vă rog să faceți următoarele precizări:

1. Ce măsuri va lua Ministerul Afacerilor Interne pentru a nu se ajunge la cozi infernale în pragul Sărbătorilor și în perioada estivală?

2. Cum preconizați că va fi primită această modificare a Regulamentului de modificare a Codului Frontierelor Schengen de cetățenii europeni?

Solicit răspuns oral și scris la această problemă.

Vă mulțumesc.

Sorin Moldovan, deputat al PNL, Circumscripția electorală nr. 13.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul deputat Robert Sighiartău?

 
Video in format Flash/IOS Robert-Ionatan Sighiartău

Vă rog.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

Bună seara, stimați deputați.

Am o interpelare către domnul Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Domnule ministru,

Suntem la mai bine de 10 ani de când am intrat în Uniunea Europeană și, pe lângă faptul că aproape an de an absorbția fondurilor europene a fost sub nivelul pe care ni l-am propus, nu am reușit nici să implementăm sisteme performante pentru a accesa bani europeni, în afara proiectelor europene - și aici mă refer la subvențiile din agricultură.

Agenția pentru Investiții în Agricultură este una din instituțiile de bază în domeniu, una extrem de solicitată, prin numărul mare de fermieri pe care îl are țara noastră.

Anual se depun cereri pentru plata subvențiilor, iar sistemul de preluare a cererilor nu este nici astăzi satisfăcător. De performanță nu mai putem discuta.

Nu de puține ori sistemul informatic care permite plata subvenției pe suprafață s-a blocat, ducând la întârzieri grave ale viramentelor către fermieri.

S-a ajuns în situația în care dacă problema nu se rezolva de pe o zi pe alta, Comisia Europeană nu putea plăti sumele pentru diverse scheme de sprijin, decât după luni de zile.

Astfel s-a ajuns ca cererile să fie prelucrate manual, lucrătorii APIA fiind obligați să lucreze nopțile, sâmbăta și duminica. Multă risipă de timp, de bani și, bineînțeles, de resurse umane.

Întârzierile cu plata subvențiilor au dus la renunțarea de către unii fermieri să mai crească animale.

Un alt aspect este legat de necorelarea datelor cu alte instituții partenere, cum ar fi: ANSVSA.

Și nu în ultimul rând trebuie subliniată lipsa unui program între APIA și instituțiile de evidență a populației, care ar permite o verificare mult mai atentă a persoanelor care se prezintă la agențiile județene și locale.

De multe ori, persoanele care fac cereri le fac în numele altor persoane, lucru care duce la greșeli sau chiar la fraude.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog să îmi comunicați:

Ce măsuri aveți în vedere a lua, în regim de urgență, pentru a impulsiona sectorul agricol, care este mult sub potențialul pe care îl avem ca țară?

Aveți în vedere crearea unei baze de date comune între APIA și alte instituții partenere, ANSVSA, instituțiile de evidență a populației?

Ce măsuri aveți în vedere pentru modernizarea sistemului informatic, pentru a ușura munca oamenilor și pentru a evita blocarea acestuia?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
Video in format Flash/IOS Antoneta Ioniță

Domnul Silviu Dehelean? Nu este.

Doamna deputat Antoneta Ioniță? Vă rog.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Antoneta Ioniță:

Bună ziua, doamnă președinte!

Stimați colegi deputați,

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului Florian Bodog, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării se referă la elaborarea unui program național pentru demență.

Stimate domnule ministru,

Atrag astăzi atenția tuturor asupra necesității elaborării unui program național de sănătate pentru demență.

Consider că problemele generate de această boală nu pot fi rezolvate fără un dialog cu autoritățile competente, prin crearea unui program național de sănătate care să ofere soluții concrete. Un astfel de program este necesar pentru a asigura colaborarea între instituțiile responsabile pentru calitatea și diversitatea serviciilor de diagnostic, tratament și îngrijire a persoanelor cu demență, a identifica nevoile reale pe care le implică îngrijirea, a coordona activitatea instituțiilor responsabile de implementarea programului, a asigura accesul la servicii și a asigura instruirea personalului.

Până în prezent, la nivelul mentalității generale din România, nu s-au produs modificări esențiale privind această boală, nu au fost demarate niciun fel de demersuri pentru organizarea de servicii, nu s-au conturat intenții, dar acum trebuie, numaidecât, ca și statul român să se implice într-un program național pentru demență, nu doar sectorul privat și ONG-urile.

Concret, obiectivul principal este acela de a continua demersurile ONG-urilor, și anume de a informa populația cu privire la existența acestei boli, de altfel foarte frecventă. Aproximativ 10% dintre persoanele peste 65 de ani suferă de demență Alzheimer, aceasta fiind principala cauză de mortalitate și morbiditate la vârstnici.

Problemele extrem de dificile pe care le presupune îngrijirea pe care familia trebuie să o asigure acestor persoane, pentru perioade lungi, de cel puțin 8-10 ani, trebuie să preocupe și statul român.

Din aceste considerente, domnule ministru, este necesară conceperea și punerea în aplicare a unor măsuri care au drept principal obiectiv recunoașterea demenței ca problemă de sănătate publică în România, și, în consecință, elaborarea unui program național pentru demență.

Considerăm că numai o strategie națională coerentă va permite abordarea holistică a problemelor medicale și a celor sociale, financiare, personale, etice, pentru cele peste 1, 5 milioane de persoane afectate direct sau indirect de această suferință.

Împreună putem găsi soluții practice și realiste care să țină cont de dificultățile economice actuale, dar care să schimbe în mod radical situația persoanelor suferinde de demență și a familiilor lor.

Solicit răspunsul în scris.

Cu deosebită stimă, deputat al PNL, Antoneta Ioniță.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Video in format Flash/IOS Pavel Popescu

Domnul deputat Robert Turcescu? Nu este.

Domnul deputat Cătălin Cristache? Nu.

Domnul deputat Claudiu Răcuci? Nu.

Domnul deputat Popescu? Vă rog.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Pavel Popescu:

Interpelarea este adresată domnului Florian Bodog, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării: "Spitalul de boli infecțioase «Victor Babeș» din Timișoara și o chestiune de securitate națională."

Stimate domnule ministru,

Am aflat din presa locală timișoreană și de la managerul spitalului de boli infecțioase "Victor Babeș" din Timișoara că acest spital își va închide de luni, adică de astăzi, 3 aprilie, porțile. Reprezentanții spitalului nu mai au bani pentru a plăti unitățile, angajații și tot ceea ce ține de cheltuieli. Problema semnalată este că nu primesc suficienți bani de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, pentru câți pacienți internează și tratează, fiind cel mai mare spital de boli infecțioase din vest, atenție!, cel mai mare spital de boli infecțioase din vest.

La unitatea sanitară vin pacienți cu afecțiuni grave, din toată țara, care trebuie tratați. Fără a exagera, rezolvarea acestei crize cu care se confruntă spitalul ține de domeniul siguranței naționale. Practic, datoriile spitalului vin din diferența de bani dintre cazurile tratate efectiv în spital și cazurile decontate de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Timiș.

Spitalul are încă din 2016 o restanță în sumă de 1.822.499 de lei, care reprezintă servicii medicale nedecontate de către CJAS.

Deși acești pacienți au fost internați în spital și tratați, spitalul nu primește bani de la CJAS pentru acest lucru. Unitatea medicală a închis anul 2016 cu plăți restante de aproape trei milioane de lei, din care arierate, plăți restante cu o vechime mai mare de 90 de zile, de două milioane de lei. Practic, pentru a se debloca situația, iar porțile spitalului să rămână deschise, ar trebui ca CJAS să mărească suma pe care o decontează spitalului, iar lucrurile se pot schimba doar prin constituirea unei comisii care să determine schimbarea, de la București.

Vă întreb, așadar, domnule ministru, dacă veți lua măsuri urgente pentru deblocarea acestei situații, având în vedere faptul că s-a constituit comisia la nivel național, din care fac parte reprezentanții spitalului, casei județene, autorităților locale și casei naționale de asigurări de sănătate, și care se va întruni joi, 6 aprilie, adică în această săptămână.

Problema expusă necesită rezolvare urgentă, deoarece, chiar în aceste zile, acest spital de boli infecțioase din Timișoara se confruntă cu o gravă epidemie de rujeolă.

Aștept răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Video in format Flash/IOS Mara Mareș

Doamna deputat Mara Mareș? Vă rog.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Mara Mareș:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Interpelarea este adresată domnului Pavel Năstase, ministrul educației naționale.

Stimate domnule ministru,

Numărul studenților din România a înregistrat scăderi considerabile în ultimii ani. Astfel, dacă în anul universitar 2007-2008 erau înregistrați nu mai puțin de 907.353 de studenți, numărul acestora a ajuns la 433.234 în anul universitar 2013-2014.

O serie de factori influențează acest număr, la nivel național: scăderea natalității, abandonul școlar, concurența pe piața serviciilor de educație, inclusiv cu unități din afară.

Așadar, în ultimii ani tot mai mulți tineri doresc să urmeze studii în străinătate, mulți dintre aceștia fiind acceptați la studii încă din perioada liceului.

De cele mai multe ori, atunci când aceștia se întorc în țară, întâmpină o serie de dificultăți la echivalarea diplomelor, au de parcurs un traseu administrativ anevoios și sunt nevoiți să cheltuiască bani pe traduceri și legalizări.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să-mi precizați:

Care este numărul studenților înregistrați în România, în anul universitar 2016-2017?

Există la nivelul ministerului pe care îl conduceți o monitorizare a situației studenților români în străinătate?

Care este numărul curent al acestora și care este numărul absolvenților de studii în străinătate în perioada 2010-2017?

Există anumite cheltuieli pe care statul român trebuie să le susțină pentru un student în străinătate?

Care este numărul de diplome echivalate de statul român în perioada 2010-2017?

Există un sistem estimat al sumei cheltuite de un absolvent de studii în străinătate pentru echivalarea diplomei în România și a sumei cheltuite de statul român pentru realizarea acestui demers?

Solicit răspuns scris.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
Video in format Flash/IOS Ana Adriana Săftoiu

Doamna deputat Adriana Săftoiu. Vă rog.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Ana Adriana Săftoiu:

Interpelarea este adresată ministrului educației naționale și este vorba despre respectarea dreptului la educație a persoanelor cu dizabilități senzoriale.

Plec de la un caz foarte concret. Este vorba de Ecaterina Zgubea, elevă în clasa a XIII-a, seral, la Liceul tehnologic din Alexandria, care urmează să susțină examenul de bacalaureat în sesiunea din vara acestui an, 2017.

Problema e că respectiva elevă face parte din categoria persoanelor cu dizabilități senzoriale, respectiv este nevăzătoare.

Ecaterina dorește să susțină examenul la literatura română și la geografie, folosind un laptop adecvat nevoilor ei. De aici începe traseul birocratic, care scoate în evidență o legislație greoaie și discriminatorie.

Conform procedurii din Legea nr. 448, elevul trebuie să meargă la Direcția de sănătate publică, care, în baza diagnosticului, îi va înmâna o adeverință cu posibilitățile pe care le are în timpul examenului. Cu această adeverință, elevul merge la inspectoratul județean, care va lua decizia finală.

Care este problema elevei nevăzătoare și problema altor copii care intră în aceeași categorie. Li se refuză pur și simplu un drept pe care îl prevede Convenția ONU din 2012, ratificată de România, și care este dreptul de a folosi orice instrument adaptat nevoilor individuale. Practic, răspunsul pe care l-au primit acești copii, de a folosi acest laptop, care are un soft special, care le permite să lucreze pe el, a fost că prin folosirea laptopului respectiv sunt suspectați de tentativă de fraudă.

Pentru că metodologia încă, în acest moment, nu este conformă cu această Convenție ONU, se spune că orice alt instrument care ar putea să facă posibilă depistarea, de unde vine acea lucrare, ar fi o tentativă de fraudă.

Trebuie să atrag atenția asupra faptului că inspectoratul, comisia au posibilitatea să verifice acel laptop, în cazul în care se suspectează că ar putea să dețină informații.

Deci, prin acest refuz, ca acești copii, aceste persoane cu dizabilități senzoriale să nu-și poată folosi aceste laptopuri care sunt adecvate nevoilor lor, practic, li se încalcă un drept.

Drept urmare, interpelarea se adresează ministrului educației și doresc răspuns în scris.

În ce măsură metodologia de bacalaureat din acest an va fi adaptată Convenției ONU și, în mod concret, în ce măsură acestei eleve, care a făcut această solicitare, i se răspunde și i se respectă dreptul de a folosi un instrument care este adaptat nevoilor ei?

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
Video in format Flash/IOS Cătălin-Ioan Nechifor

Domnul deputat Laurențiu Leoreanu? Nu este.

Domnul deputat Bogdan Huțucă? Nu.

Domnul deputat Cristian Ghinea? Nu.

Domnul deputat Bichineț? Nu.

Domnul deputat Cătălin Nechifor. Vă rog.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea este adresată domnului ministru Alexandru-Răzvan Cuc, ministrul transporturilor.

Obiectul interpelării îl constituie planul de dezvoltare al TAROM pentru Aeroportul Suceava.

Domnule ministru,

Vreau să vă informez că, începând cu 2014, Aeroportul Suceava a intrat într-un plan de modernizare amplu, care a durat până în 2015. Mai precis, pe data de 12 noiembrie 2015, Compania TAROM a efectuat primul zbor spre Suceava, după lucrările ample de reparații și modernizare.

La acel moment, compania zbura doar luni și joi, curse la mijlocul zilei. După o perioadă, din martie 2016, s-a trecut la un regim mai amplu, la curse cu înnoptare, overnight, respectiv de luni până duminică, un număr de 5 curse. Pe timp de vară s-a suplimentat, așa încât Suceava a avut de atunci un număr de curse, una pe zi, cu plecare din București seara, retur din Suceava, dimineața, a doua zi.

Domnule ministru,

Considerăm că indicatorii tehnico-financiari, mai degrabă pentru TAROM, pe Suceava, ca operator aerian, sunt pozitivi, întrucât de atunci și până acum prețul biletelor a fost foarte ridicat. În documentul pe care îl depun în scris fac și o analiză scurtă și veți vedea de acolo că, spre exemplu, în comparație cu Iașiul, biletele pe Suceava, pentru aceeași zi, la o distanță de timp rezonabilă, sunt chiar cu 36% mai scumpe decât cele pentru zborul Iași-București și retur, în condițiile în care distanța este aproximativ egală și timpul de zbor la fel, egal.

Vreau să vă solicit, domnule ministru, ca, printr-o analiză, împreună cu TAROM, să puteți identifica cauzele care stau la baza acestui calcul financiar, pentru că, dacă pe Iași operează și Blue Air, și Compania TAROM națională are un număr de 4 zboruri pe zi, iată că la Suceava, un aeroport important, modernizat, o zonă turistică importantă și de business, Compania TAROM ține și acum doar un singur zbor pe zi către Suceava și, evident, retur, a doua zi.

Consider că suntem deja în ultimul ceas în care mai putem salva Compania TAROM. Știm foarte bine că sunt intenții și din partea Ryanair și a altor operatori de regim low-cost spre a veni către România, pentru a opera zboruri cu destinație internă.

De aceea, vă rog, domnule ministru, să analizați aspectele enunțate în această interpelare și să ne comunicați în scris, dar și oral punctul de vedere al companiei cu privire la destinația Suceava, ca plan de dezvoltare pentru Compania TAROM.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Georgeta-Carmen Holban

Domnul deputat Iuliu Nosa? Nu este.

Doamna deputat Carmen Holban.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

Bună ziua, stimați colegi!

Interpelarea de astăzi se adresează domnului ministru al sănătății, Florian-Dorel Bodog.

Obiectul interpelării: "Transformarea Maternității Târgoviște la grad superior - trecerea la grad III."

Domnule ministru,

Vă interpelez în legătură cu subiectul cu care am fost sesizată de curând la cabinetul parlamentar, de către șeful Secției Neonatologie a Spitalului Județean Târgoviște.

Ca urmare a faptului că maternitățile actuale de grad III nu fac față ca număr de locuri, la numărul tot mai mare de nou-născuți cu patologii grave, începând cu anul 2015, Maternitatea Târgoviște a început discuții cu privire la trecerea la un grad superior. S-a discutat la nivelul comisiei de specialitate, la nivelul Asociației Române de Neonatologie, la nivel de secretar de stat și la nivel de ministru.

Creșterea gradului maternității ar însemna, pentru județul Dâmbovița și pentru Spitalul Județean de Urgență Târgoviște, acordarea de îngrijiri mai bune pentru nou-născuți și femeile gravide din județ, creșterea finanțării Compartimentului "Prematuri" de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate și creșterea finanțării Secției de Neonatologie, prin accesarea AP ATI.

Față de cele menționate, vă rugăm, domnule ministru, să analizați și să sesizați Comisia Națională de Evaluare a Maternităților, din cadrul Ministerului Sănătății, pentru a da un răspuns la evaluarea efectuată, pe care îl așteptăm de mai bine de un an.

Solicit răspuns scris.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Maricela Cobuz

Doamna deputat Maricela Cobuz.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Maricela Cobuz:

Bună seara!

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea mea se adresează Ministerului Sănătății, domnului ministru Florian-Dorel Bodog.

Obiectul interpelării: "Normele metodologice de aplicare a Legii dieteticianului nr. 256/2015".

Stimate domnule ministru,

De peste 6 ani, s-a înregistrat în țara noastră prima generație de dieteticieni cu licență, la mai multe facultăți din țară, pregătiți temeinic și specific pentru acest domeniu de sănătate atât de important.

Totuși, încă nu a fost reglementat în totalitate această profesie, deși în Statele Unite ale Americii se împlinesc, în acest an, 100 de ani de la înființarea acestei profesii; în Marea Britanie aproape 40 de ani; în Italia peste 30 de ani.

Avem nevoie de dieteticieni în cabinetele medicale, în spitale, în instituții sociale, în unități alimentare, în școli sau în laboratoare de cercetare. Legea dieteticianului a fost adoptată și publicată în Monitorul Oficial nr. 825 din 5 noiembrie 2015, normele au fost elaborate și este momentul ca noi să le definim aplicabilitatea.

Solicit răspuns în scris, conform art. 170 alin. (1) al Regulamentului Camerei Deputaților, cu privire la stadiul elaborării și aprobării hotărârii de Guvern care aprobă Normele metodologice de aplicare a legii dieteticianului nr. 256/2015, norme ce privesc și detaliază exercitarea profesiei de dietetician, precum și înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului dieteticienilor din România.

Cu stimă, deputat al PSD, Maricela Cobuz.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Nicolae Neagu

Mai avem timp pentru o singură interpelare.

Domnul deputat Năsui? Nu este.

Domnul deputat Nicolae Neagu. Vă rog.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae Neagu:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Interpelarea este adresată domnului Toma-Florin Petcu, ministrul energiei.

Subiectul este "Liberalizarea pieței de gaze".

Stimate domnule ministru,

În ultimele zile, în spațiul public, au avut loc dezbateri ample pe tema liberalizării pieței de gaze, în contextul în care OUG nr. 64/2016 prevede liberalizarea prețului gazelor de la 1 aprilie 2017. ANRE susține și a susținut că liberalizarea pieței pentru consumatorii casnici trebuie deja aplicată începând cu 1 aprilie, dată fiind convergența dintre prețul gazelor din producția internă și prețul gazelor din import.

Parlamentul României, Comisia pentru industrii și servicii nu au reușit o armonizare a legislației, principalul obstacol fiind acela că, după liberalizare, impactul asupra consumatorilor casnici va fi unul nefavorabil.

În acest context, vă rog să precizați dacă Ministerul Energiei va elabora noul act normativ care ar trebui să modifice Legea energiei și gazelor, respectiv a identifica soluția pentru înlocuirea OUG nr. 64/2016 și dacă în acest an intenționați a crește investițiile Romgaz și Transgaz, astfel încât capacitatea de furnizare cu gaze să crească, în condițiile unui preț mai mic decât cel al gazelor din import.

Solicit răspunsul dumneavoastră verbal și în scris.

Mulțumesc.

Deputat al PNL de Sibiu, Nicolae Neagu.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

Vă doresc o seară bună!

Declar ședința noastră închisă.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 17,58.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 13 april 2021, 1:10
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro