|
Domnul Sorin-Dan Moldovan: Mulțumesc, domnule președinte. În România, situația șomajului este o problemă de actualitate cu care ne confruntăm de mult timp. În urma unui sondaj transmis de Institutul Național de Statistică, se arată că numărul șomerilor din luna februarie 2017 a fost de 489.000 de persoane, în creștere cu 1.000 de șomeri, față de ianuarie 2017. Problemele cele mai mari le regăsim în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani. La fiecare patru persoane, una este șomeră, semn că școala nu-i califică pentru ce are nevoie piața muncii. Problema pornește și de la faptul că angajatorii au o reținere de a angaja personal tânăr, din cauza lipsei de experiență. Efectele implicate de creșterea șomajului, în general, sunt multiple, însă în cazul unei analize structurale a acestui fenomen, reiese că manifestările sale în rândul tinerilor pot avea urmări mult mai puternice, începând de la simpla descurajare a tinerilor în căutarea unui loc de muncă și încărcarea bugetului de asigurări sociale de stat, și mergând până la dispariția unor profesii, amploarea procesului de reconversie profesională, a costului cu reintegrarea în piața muncii, creșterea infracționalității etc. În general, nu trebuie omis faptul că întrucât viața activă, pe piața muncii, a tinerilor o depășește pe cea a populației mature, integrarea lor devine un aspect esențial, mai ales în situația în care se regăsește Europa în ultimii ani, făcând referire aici la inversarea piramidei vârstelor și creșterea tensiunilor pe bugetele statelor membre. Pentru a scădea rata șomajului avem nevoie de investiții care sunt asociate cu crearea de locuri de muncă. Vă mulțumesc.
|
