|
Doamna Mara Mareș: Mulțumesc, domnule președinte. Tema declarației mele politice este "Evaluările naționale - o radiografie a sistemului educațional românesc". Stimați colegi, La mai mult de două săptămâni de la susținerea Simulărilor probelor pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat, avem în față rezultatele finale, centralizate la nivel național. Aproximativ 450.000 de elevi au participat la aceste simulări. Cu toate că procentul celor cu medii de promovare a crescut cu 5%-10% în unele județe, rezultatele rămân încă profund îngrijorătoare. La Evaluarea Națională a elevilor de clasa a VIII-a, procentul celor cu medii mari, mai mari de 5, de-abia depășește 50%. Mai exact, 51,47% din elevii de clasa a VIII-a au obținut medii peste 5. Deși constatăm că procentul este considerabil mai mare în raport cu cel de anul trecut, când doar 30,58% au obținut medii mai mari de 5, el nu este satisfăcător. Mai mult, la simularea Examenului de bacalaureat, doar 38,23% dintre elevi au reușit să obțină medii de promovare, aproape la fel ca anul trecut. Semnalul pe care îl dau aceste rezultate este unul clar: educația bate pasul pe loc, nu reușește să se redreseze. În acest context, nu este de mirare că tot mai mulți tineri încep să plece la studii în afară, încă din liceu. Stimați colegi, Această radiografie la zi a sistemului educațional românesc trebuie să ne aducă mai aproape de realitate și să ne determine să ne aplecăm spre acest domeniu cu mai multă perseverență și viziune. Trebuie, de asemenea, să înțelegem foarte bine și care au fost lucrurile care ne-au adus aici. Reformele succesive din educație au generat niște îmbunătățiri, însă acestea n-au fost suficient de mult urmate, iar lipsa de predictibilitate în acest domeniu s-a transformat într-o vulnerabilitate. Statutul de profesor nu mai există, practic. Aceștia au decis să migreze în alte domenii mai bine plătite și cu posibilități de avansare fie în țară, fie în străinătate. Nu putem avea o educație performantă doar cu o mână de profesori dedicați. Alt factor negativ a fost lipsa ancorării în realitate a conținutului livrat către elevi, care îl fac greu de urmărit, dar și lipsit de utilitate pentru viitor. În aceste condiții, corelate uneori cu lipsa infrastructurii și cu sărăcia, abandonul școlar continuă să urce. Aproape 1 din 5 elevi renunță la școală, iar cei care rămân în școli, aproape un sfert, au rezultate foarte slabe la toate cele 3 domenii testate prin Testele PISA: citire, matematică și științe. Nu în ultimul rând, diverse grupări de interese, care au acaparat sistemul de educație, au constituit o piedică în atragerea unui management performant și a unor resurse de infrastructură specifice timpurilor în care trăim.
|
