Plen
Ședința Camerei Deputaților din 9 mai 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.77/18-05-2017
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
13-04-2021
12-04-2021
07-04-2021
06-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 09-05-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 9 mai 2017

    Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,40.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Marian-Cătălin Predoiu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Georgian Pop și Cristian Ghinea, secretari ai Camerei Deputaților.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Bună dimineața, stimați colegi!

Îmi cer scuze pentru întârziere.

 
Video in format Flash/IOS   Silviu Nicu Macovei - declarație politică cu titlul Alegerile din Franța arată o tendință europeană pe care trebuie să o urmeze și România;

Invit la microfon, pentru prima declarație, pe domnul deputat Silviu Macovei, de la PSD.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Bună dimineața!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Alegerile din Franța arată o tendință europeană pe care trebuie să o urmeze și România".

Stimați colegi parlamentari,

Mă alătur și eu vocilor care salută călduros rezultatul alegerilor prezidențiale din Franța și îmi manifest, alături de Domniile Voastre, optimismul față de încrederea pe care cetățenii întregii Uniuni Europene, rând pe rând, o arată proiectului comunitar.

Să ne amintim cum în mass-media se vorbea și încă se mai vorbește de un eșec al Uniunii Europene, de ascensiunea fulminantă a curentelor naționaliste, izolaționiste și eurosceptice.

Ne aducem aminte cum criza refugiaților era considerată ca un cântec de lebădă pentru un proiect comun european, pentru care România a făcut și încă face eforturi și sacrificii. Totuși, un ideal de pace, bunăstare și prosperitate comune, așa cum este Uniunea Europeană, pare să își fi găsit forța de a renaște tocmai din această criză prin care trecem.

În aceste zile, Franța a ales să spună nu euroscepticismului și naționalismului demagogic fără substanță. Dar nu este un caz izolat sau un noroc al ruletei politice. Rezultatul alegerilor prezidențiale din Austria, alegerile generale din Olanda sunt doar două precedente electorale care arată că cetățenii europeni își doresc stabilitate în cadrul unei uniuni foarte puternice. Mai mult, această tendință a fost confirmată și de cercetările statistice, eurobarometru care înregistrează o creștere a încrederii cetățenilor europeni în Uniunea Europeană, cu atât mai mult cu cât în 9 mai sărbătorim Ziua Europei, Românii trebuie să aibă încredere în potențialul de dezvoltare pe care Uniunea Europeană ne poate ajuta să îl îndeplinim. România a făcut eforturi enorme pentru a avea șansa de a fi membru deplin al unui club exclusivist și invidiat, așa cum este Uniunea Europeană. Însă membru deplin și egal în drepturi înseamnă un loc la masa unei comunități europene cu o singură viteză și cu un singur obiectiv: șanse egale de dezvoltare pentru toți membrii.

De aceea, salut încă o dată victoria discursului proeuropean la alegerile prezidențiale din Franța, salut respectuos Ziua Europei și militez pentru o Europă unită, cu drepturi egale pentru toți membrii săi.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Silviu Macovei, deputat al PSD, Iași.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS   Laurențiu-Dan Leoreanu - declarație politică intitulată 9 mai - zi cu triplă semnificație pentru România;

Urmează domnul deputat Cozmanciuc, dacă e în sală, de la PNL. Dacă nu, îl invit pe domnul Laurențiu Leoreanu, PNL.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Bună dimineața, tuturor!

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "9 mai, zi cu triplă semnificație pentru România".

Astăzi este o zi cu triplă semnificație pentru trecutul și viitorul României. La 9 mai 1877 este proclamată Independența României; tot la 9 mai, prin declarația ministrului de externe francez Robert Schuman, rostită acum 67 de ani, sărbătorim Ziua Uniunii Europene; și tot la 9 mai sărbătorim victoria asupra nazismului.

Evoluția României în plan internațional a fost jalonată, deopotrivă, de momente istorice negative și pozitive. 9 mai 1877 reprezintă însă o secvență istorică pozitivă a istoriei noastre naționale. Voința poporului, dublată de contextul internațional și sprijinul clasei politice, dar și al elitelor, au determinat câștigarea independenței noastre. Cu acest prilej, doresc să aduc un omagiu generațiilor care s-au sacrificat pentru viitorul nostru, la fel cum și noi avem datoria să o facem pentru viitorul generațiilor care vor urma după noi.

Câștigarea Independenței, cu sacrificii duse până la ultimul act, înseamnă și un moment de reflecție și cumpătare asupra a ceea ce avem de făcut în viitor.

Egoismul politic, guvernările în interese proprii, modul defectuos de a înțelege politica nu sunt și nu își găsesc corespondent în comportamentul și modul cum au condus generațiile dinaintea noastră.

La 9 mai 1945, Puterile Aliate din cel de-al Doilea Război Mondial au înfrânt Germania nazistă, eveniment prin care s-a pus capăt unei pete negre din istoria omenirii. De aceea, trebuie să respingem vehement orice formă de extremism, discriminare, xenofobie și lipsă de toleranță.

Tot astăzi sărbătorim și Ziua Uniunii Europene, zi a unității și solidarității. Constituită sub formă de comunități, Uniunea Europeană a fost un răspuns ferm dat de lumea liberă și democrată în contraponderea expansiunii regimurilor totalitare. România este țară membră a Uniunii Europene din 2007, perioadă de timp în care a reușit, cu multe sacrificii, să își dovedească statutul de partener de încredere. Astăzi, Uniunea Europeană, ca orice alianță de state, este încercată de provocări care trebuie depășite cu mult calm, cu eforturi și cu o viziune coerentă care să ofere un viitor mai bun.

România, având în vedere simbolistica zilei, are nevoie de un proiect de țară care să îi confere un rol mai activ în cadrul Uniunii Europene, cât și în regiune.

Cu aceste gânduri, doresc să mulțumesc înaintașilor noștri pentru sacrificiile făcute și pentru dăruirea ca țara noastră, România, să fie ceea ce este astăzi, un vector de stabilitate regional și un partener de încredere la nivelul NATO și al Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

V-a vorbit Laurențiu Leoreanu, deputat al PNL, Neamț.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS   Iulian Bulai - declarație politică Uniunea Europeană - darul neprețuit al vizionarilor europeni pentru noi, urmașii;

Urmează domnul deputat Iulian Bulai, de la USR.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Iulian Bulai:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește "Uniunea Europeană - darul neprețuit al vizionarilor europeni pentru noi, urmașii".

Ziua de 9 mai are, pentru poporul român, multiple semnificații. Celebrăm, înmănuncheate în aceeași zi, 3 evenimente istorice: Independența României, proclamată la 9 mai 1877, Capitularea Germaniei naziste, ce a avut loc la 9 mai 1945, și Declarația lui Robert Schuman, rostită de ministrul francez de externe, la 9 mai 1950. Toate cele 3 evenimente ne-au influențat parcursul în istorie și fiecare dintre acestea a avut rolul său. Dar Declarația Schuman a căpătat importanță pentru noi, românii, mai ales după ce am intrat în Uniunea Europeană și am beneficiat direct de strategia unor vizionari, precum Robert Schuman, care au creat o Europă unită, o Europă solidară.

Datorită apartenenței la această construcție, România s-a dezvoltat multilateral. Este adevărat, nu fără sincope, nu fără obstacole, dar progresul nostru, ca națiune, este acum recunoscut și de necontestat. Mai avem pași de făcut, însă a apărut o nouă provocare: direcția în care mergem. La aproape 7 decenii de la înființarea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, vorbele lui Robert Schuman au rămas la fel de actuale: "Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporționale cu pericolele care o amenință".

Unul dintre pericolele ce amenință pacea mondială este extremismul. Și mă bucur - așa cum cred că vă bucurați și dumneavoastră -, de victoria, în Franța, a lui Emannuel Macron. Ne dorim, în continuare, o Europă unită, așa cum au dorit-o Schuman, Spinelli, Monnet sau Churchill, dar trebuie să luptăm împreună pentru acest lucru. Nu avem nevoie de mai multe viteze, ci avem nevoie de mai multă solidaritate și cooperare.

În 1918, cu un an înainte să moară, Vasile G. Morțun, deputat de Roman și fost ministru de interne, a prezis formarea Uniunii Europene, spunând: "Peste zeci de ani se va întemeia în Europa o Ligă a Națiunilor, sub forma unei uniuni de state precum cea a Statelor Unite sau poate numai sub forma unei uniuni vamale, care să apere împotriva concurenței Americii și a Asiei".

Și eu sper ca peste ani să avem servicii sociale comune, o armată comună și să circulăm, având în documentele de identitate scris că suntem cetățeni ai Statelor Unite Europene.

Vă mulțumesc.

Iulian Bulai, deputat de Neamț.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulțumesc și eu.

 
Video in format Flash/IOS   Kulcsár-Terza József-György - declarație politică despre drepturile maghiarilor și secuilor în Transilvania și Ținutul Secuiesc;

Urmează domnul deputat Kulcsár-Terza József-György.

Vă rog.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Kulcsár-Terza József-György:

Bună dimineața!

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Oare trăim într-un stat de drept? Oare trăim în democrație? Oare trăim într-o țară europeană? Nu, nu trăim într-un stat de drept, noi nu trăim în democrație, noi nu trăim într-o țară europeană.

Într-un stat de drept, toți cetățenii sunt egali. Într-o democrație, cetățenii au dreptul la exprimarea liberă de opinii, la folosirea liberă a simbolurilor comunitare și a limbii materne. Comunitatea maghiară din România nu cere mai mult decât ceea ce se cuvine tuturor națiunilor europene.

Ca cetățeni ai României, solicităm să avem aceleași drepturi în Transilvania și în Ținutul Secuiesc, așa cum au maramureșenii, moldovenii, bănățenii, oltenii sau cei din Muntenia. Nu este corect că, în timp ce în celelalte regiuni istorice este permisă folosirea liberă a simbolurilor proprii, același lucru în Ținutul Secuiesc este interzis și pedepsit prin forța legii.

Săptămânile trecute am observat în Parlamentul României că a fi patriot pentru unii politicieni români înseamnă antimaghiar și antisecui. Se vorbește de așa-zisul "Ținut Secuiesc", de parcă secuii și această regiune care se numește Ținutul Secuiesc nu ar exista. Se încearcă a se demonstra prin metode juridice false că Ținutul Secuiesc nu există.

Acele persoane și instituții care susțin că Ținutul Secuiesc nu există sunt conduse din umbră sau sunt conduse de ură față de maghiari și secui. Acestor persoane și instituții le transmit să pună mâna pe carte și să învețe istoria proprie. Secuii au luptat pentru apărarea creștinismului de partea lui Mihai Viteazul și Ștefan cel Mare, fiind recunoscuți de aceștia.

Prin Proclamația de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, când a luat ființă România modernă, au fost făcute niște promisiuni care niciodată nu au fost respectate. Noi nu cerem altceva decât să se respecte acele promisiuni.

Ținutul Secuiesc a existat, există și va exista. Niciodată nu o să fim slugi pe pământul nostru natal.

Aceste ultime cuvinte, în spiritul multilingvismului, o să le rostesc și în limba mea maternă.

Székelyföld volt, van és lesz, soha nem leszünk szolgák a szülöföldünkön.

Deputat Kulcsár-Terza József.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS   Corneliu Bichineț - declarație politică despre moții din Apuseni și locuitorii din Delta Dunării;

Urmează domnul deputat Mihai Niță, de la ALDE.

Domnul deputat Corneliu Bichineț, de la Partidul Mișcarea Populară.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Corneliu Bichineț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Parcă l-am rugat eu pe colegul de la ALDE să lipsească, să urmez în declarația mea politică imediat după colegul de la UDMR, pe care îl salut, îl respect și îi dau și un răspuns: trăiți într-o țară democratică, România. Respectați legile ei, așa cum o facem și noi, iubiți-i pe români, așa cum îi iubim și noi pe maghiari și nu veți avea decât de câștigat. Am modificat textul declarației, pe loc, acum, aici.

Și dacă secuii au luptat alături de Mihai Viteazul - și așa este - și alături de Ștefan cel Mare, vă rog pe dumneavoastră, ca reprezentant al secuilor - și cred că-i reprezentați cu cinste - să fiți alături de Klaus Iohannis și de alți oameni din țara aceasta, care doresc modernizarea României și armonizarea tuturor problemelor din țara noastră, încât să nu vă mai întrebați niciodată dacă suntem noi, românii, România, o țară europeană.

Suntem o țară europeană, domnule Predoiu, și țara aceasta, deocamdată este condusă, în calitate de aproape prim-ministru, de Liviu Dragnea.

Domnule Liviu Dragnea,

Deși reprezint județul Vaslui, astăzi nu o să vorbesc despre nevoile de investiții ale acestui colț de lume, ci am să mă refer la locuitorii din Apuseni - moții, cum le spunem noi - și locuitorii din Delta Dunării. Voi vorbi despre solipsism, raritate și despre boala secolului trecut și boala secolului nostru. Boala secolului XX, așa cum spuneau sociologii, a fost solipsismul, singurătatea. Și în aceste zone de care...

Vă doresc sănătate, domnule de la UDMR! După cum... Bucuros de ceea ce am spus eu, a plecat din sală.

Vreau să spun că singurătatea în Apuseni, singurătatea românilor, a rușilor lipoveni, a ucrainenilor din Deltă au determinat acolo migrare a forței de muncă spre oraș, ceea ce nu este deloc bine.

Pentru stabilirea tinerilor, localizarea și rămânerea acolo unde le este rădăcina, a locuitorilor din Apuseni și a celor din Deltă, domnule Liviu Dragnea, domnule Grindeanu, dacă sunteți pe aproape, acordați facilități! Acordați facilități! Decât să susțineți toți puturoșii satelor românești, care beau tot ajutorul social, ajutați-i pe cei care fac ceva. Apuseanul, moțul este renumit în România pentru dârzenie, pentru patriotism, pentru frumusețea sufletului lui. Nimeni nu-i caută, decât câte un reporter inspirat, care la Paște și la Crăciun se duce să-l vadă cum stă cu mâna streașină la ochi și se uită în zare, că nu-l vizitează nimeni.

Iar în Deltă, pentru că este Raiul pe pământul românesc - dacă Herodot spunea: "Egiptul este un dar al Nilului" - și Delta României este darul pe care Dumnezeu ni l-a dat.

În altă ordine de idei, ținând cont de ceea ce v-am spus, domnule Dragnea. Eu v-am atacat cu mare dragoste și simpatie și o fac în continuare. Detractorii dumneavoastră au mai scos o... dandana, așa, că ați fost și repetent.

Domnule, să știți că ați crescut în ochii mei, pentru că studenții de pe vremea noastră, cei care erau foarte buni, tratau cu profesorii să rămână repetenți, ca să mai stea un an-doi studenți, să aprofundeze.

Iată unul dintre studenții de 10 la Filosofie, n-am găsit niciodată un profesor care să mă lase repetent, că am vrut să mai stau să mă bucur de ceea ce am pierdut pentru totdeauna, studenția și tinerețea.

Domnule Predoiu,

Mă bucur că sunteți în fiecare marți-dimineață aici. O să tratez cu Liviu Dragnea și cu grupurile noastre să-l înlocuiți definitiv la conducerea Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulțumesc, domnule Bichineț.

Dar vă rog să n-o faceți până la toamnă!

 
Video in format Flash/IOS   Vasile Cîtea - declarație politică intitulată «Centura de aur» - emblema boxului românesc!;

Urmează doamna deputat Victoria Longher, de la Grupul minorităților naționale.

Dacă nu este, trecem mai departe la domnul Vasile Cîtea, de la PSD.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Vasile Cîtea:

Domnilor colegi,

Domnule președinte,

Cu îngăduința dumneavoastră, astăzi, voi prezenta declarația politică intitulată: "«Centura de Aur» - emblema boxului românesc!".

Dragi colegi,

După ce capitala Moldovei a fost gazda Campionatului Mondial de Șah Școlar, iată că în municipiul Iași, începând cu 10 mai 2017, va avea loc cea de-a 42-a ediție a Turneului Internațional de Box "«Centura de Aur» - Nicolae Linca", cu participarea a peste 14 țări, printre care forțe ca: Rusia, Ucraina, Italia, Irlanda, Bulgaria și alte țări care, așa cum spuneam, sunt forțe la nivel european și nivel mondial în boxul mondial.

Acest turneu de tradiție a fost inclus în noua strategie pusă la punct de actuala conducere a Federației Române de Box, de a revitaliza una dintre disciplinele care ne-au adus bucurii majore, de la marile competiții - campionate europene, campionate mondiale și Jocurile Olimpice - unde s-au obținut 25 de medalii.

Prezența în titulatura turneului a numelui lui Nicolae Linca dorește să readucă în mentalul colectiv performanța extraordinară a pugilistului român care, în 1956, cu ocazia Jocurilor Olimpice de Vară de la Melbourne, a cucerit singura medalie de aur pentru boxul românesc.

Deși, după Revoluție, sportivi ca Leu Mihai, Doroftei Leonard, frații Simion, Lucian Bute și alții au reușit să ducă mai departe tradiția boxului românesc, astăzi ne aflăm într-o mare degringoladă. Acest lucru s-a întâmplat în situația în care numărul pugiliștilor legitimați în țară a scăzut la doar 1.017, în 2014, față de 7.023, numărul federației, în 1992.

Or, pentru o țară cu tradiție în box, care a reușit să aducă pentru România, de la Jocurile Olimpice, o medalie de aur, 9 de argint și 15 de bronz, recentele "performanțe" au reprezentat un îngrijorător semnal de alarmă, care a dus la schimbarea opticii manageriale a Federației Române de Box.

Anul acesta, România a organizat, la Brăila - tot ca parte a noii viziuni manageriale din boxul românesc - Campionatul European de seniori sub 22 de ani, care a reprezentat un real succes în ceea ce privește rezultatele obținute de pugiliști, obținând după 17 ani o medalie de aur pentru boxul românesc, prin cei doi sportivi, doi campioni europeni, Robert Jitaru și Arădoaie Andrei.

Doresc să aduc la cunoștință că, din motive independente de deciziile și de activitatea Federației, fără a i se prezenta vreo vină sau acuzație din partea Ministerului Tineretului și Sportului, din luna mai 2015 Federația Română de Box nu a mai primit finanțare. Asta a frânat foarte mult activitatea sportivilor, prin lipsa programelor de pregătire centralizată, participare la turnee sau întâlniri bilaterale de pregătire comună, lipsa echipamentelor necesare, lipsa susținerii materiale a sportivilor și tehnicienilor. Tot ce am realizat în această perioadă de 2 ani a fost un efort al echipei de conducere a Federației Române de Box, a Biroului federal, a părinților, a cluburilor, a unor consilii județene și municipale, sponsori, care au venit alături de noi, dar nu e corect și nu e normal ca echipa națională, care reprezintă România, să fie tratată așa.

Săptămâna aceasta, Iașiul se implică pentru al doilea an consecutiv în organizarea...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Vasile Cîtea:

...celui mai important eveniment din boxul românesc: "Centura de Aur", la Iași, așa cum spuneam, unde vor fi peste 100 de sportivi care ne vizitează țara, din 14 țări.

Pe această cale, urăm succes sportivilor români, de la care așteptăm cât mai multe medalii, care să ne permită să atacăm, așa cum se cuvinte, următoarele Campionate Europene, din iunie: Harcov - Ucraina, în luna august; Campionatul Mondial de la Hamburg; și sperăm Jocurile Olimpice de Vară, Tokyo 2020, unde boxul românesc trebuie să își recapete strălucirea de altădată.

Cu respect, Vasile Cîtea, deputat de Iași.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică cu titlul 9 mai - un moment cu triplă semnificație pentru trecutul și viitorul României;

Urmează domnul Mugur Cozmanciuc, de la PNL.

Rugămintea este către toți colegii, să se încadreze în timpul de 3 minute. Regulamentul nu permite alocarea unui timp de la un deputat la altul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Bună dimineața, domnule președinte de ședință!

Declarația politică de astăzi vizează semnificația zilei de 9 mai.

"9 mai - un moment cu triplă semnificație pentru trecutul și viitorul României".

Dragi colegi,

"Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare", declara ministrul de externe al României, Mihail Kogălniceanu, din Guvernul liberal condus de I.C. Brătianu, acum 140 de ani.

Astăzi este o zi cu dublă semnificație pentru poporul român. La 9 mai sărbătorim Ziua Independenței României, cu recunoștință pentru generațiile care au luptat atunci, dar în același timp și cu încredere și cumpătare pentru viitorul pe care trebuie să-l construim.

9 mai este un moment sublim în istoria noastră. Fiecare dintre noi trebuie să aducă un omagiu profund pentru ceea ce au făcut, ca jertfă supremă, înaintașii noștri, pentru apărarea și câștigarea Independenței.

Generația eroică de la 1877, cu onoare și curaj, a oferit acestei țări un moment pe care astăzi trebuie să-l comemorăm.

Cel de-al doilea eveniment pe care doresc să-l aduc la cunoștință astăzi este legat de înfrângerea Germaniei în cel de-al Doilea Război Mondial. Este o sărbătoare care are o semnificație tristă, în sensul că omenirea a fost martoră la una dintre cele mai sângeroase conflagrații, dar în același timp nu trebuie să uităm acel moment.

De asemenea, nu trebuie să uităm că astăzi, 9 mai, sărbătorim și Ziua Uniunii Europene, denumită generic "Ziua Schuman", pentru comemorarea Declarației istorice a ministrului de externe francez Robert Schuman. Ziua Uniunii Europene este și ziua păcii, dar și a unității.

România este o țară cu o triplă frontieră: națională, NATO și a Uniunii Europene. Suntem membru al Uniunii Europene de un deceniu, prilej cu care trebuie să afirmăm că, în multe rânduri, calitatea de partener de încredere a fost dovedită, atât din punctul de vedere al securității, cât și din punctul de vedere al respectării tratatelor pe care ni le-am asumat.

Poporul român are mai mult decât oricând nevoie să rămână unit. Încrederea reciprocă trebuie să constituie temelia unei viziuni coerente, în care fiecare dintre noi să aibă un rol bine determinat.

De aceea, dragi colegi, spun astăzi că trebuie să mulțumim tuturor persoanelor, indiferent de palierul pe care se află în viața cotidiană, și să milităm pentru un spirit al diplomației, al unității și al privirii spre viitor cu încredere.

La mulți ani, România!

La mulți ani, Uniunea Europeană!

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS   Eugen Tomac - declarație politică referitoare la semnificația zilei de 9 mai;

Urmează domnul deputat Eugen Tomac.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Eugen Tomac:

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

De 10 ani, ziua de 9 mai are și pentru România o semnificație aparte.

De 10 ani, Ziua Europei este și ziua noastră, a celor care am aspirat, am lucrat și am reușit să fim parte a unei construcții de excepție, una care a pornit de la o idee măreață, aceea de unitate, unitate prin diversitate și promovarea valorilor comune ale statelor europene.

Pe fondul tensiunilor existente în ultima perioadă - exemple precum Brexit, lupta împotriva terorismului, criza refugiaților, a avântului pe care partidele extremiste pare să-l fi căpătat în sânul Uniunii Europene - nu puțini au fost cei care au ridicat multiple întrebări legate de: Uniunea Europeană, încotro? Se va prăbuși Proiectul european? Este un eșec? Vor alege statele membre drumuri separate, în afara marii familii europene?

Dovada cea mai elocventă a faptului că Uniunea Europeană este vie și mai puternică decât și-ar dori unii, este exemplul francez. Rezultatul alegerilor din Franța era semnalul așteptat de mulți, pentru a putea contura răspunsuri și, implicit, direcții de urmat.

Opțiunea Franței a fost una foarte fermă, fără loc pentru interpretări și speculații. Înainte de orice, francezii au respins, în mod hotărât, populismul și radicalismul. Este dovada care vine să consolideze un fapt tot mai evident: oamenii nu mai tolerează promisiunile deșarte și cuvintele golite de conținut. Lipsa unui proiect concret și a soluțiilor reale la problemele cu care se confruntă o societate au fost sancționate dur, prin vot. Aceasta este esența și frumusețea democrației. Francezii au respins varianta care ar fi aruncat nu numai Franța, ci întreaga Europă, într-un haos profund. Echilibrul și raționamentul au reprezentat elemente cheie în opțiunile alegătorilor.

Franța și-a reafirmat apartenența la Proiectul european și la valorile comune ce au reprezentat, de-a lungul timpului, piloni pe care acesta s-a dezvoltat și consolidat. Prin votul covârșitor de duminică, 7 mai, Franța rămâne, fără urmă de îndoială, în inima Uniunii Europene, ducând mai departe tradiția care a consacrat-o drept unul dintre statele ce au pus bazele construcției europene.

Episodul alegerilor din Franța este o lecție pentru toți cei care practică o politică a promisiunilor utopice, a minciunii și a disprețului față de cetățeni. Aceștia, deși vor avea iluzia puterii, se vor prăbuși, în cele din urmă, sub greutatea neputinței.

Consider că se cere să ne uităm, zilele acestea, și în ograda noastră. Acest episod trebuie să fie o lecție și pentru România. E cazul să înțelegem, odată pentru totdeauna, că, în timp ce ne lovim, la tot pasul, de abordări populiste din partea partidelor politice, problemele reale rămân tot acolo, fără rezolvare și, de multe ori, chiar fără să fie abordate. Oamenii așteaptă soluții, proiecte concrete și măsuri luate cu responsabilitate.

Vă mulțumesc.

Eugen Tomac, deputat, Circumscripția electorală nr. 42, București, 9 mai 2017.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulțumesc și eu.

 
Video in format Flash/IOS   Nicolae Georgescu - intervenție cu titlul 10 mai - Ziua Regalității;

Urmează domnul deputat Nicolae Georgescu, de la PSD.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Nicolae Georgescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi se intitulează "10 mai - Ziua Regalității".

10 mai este o zi care trece aproape neobservată pentru mulți dintre noi. Și totuși, ziua de 10 mai este una căreia ar trebui să-i acordăm atenția cuvenită, pentru că o astfel de zi face ca patriotismul să fie mult mai treaz. De ce spun asta? Fiindcă la 10 mai este momentul în care România aniversează evenimente importante, spunem - așa cum și colegii de dinainte au folosit termenul - având o semnificație triplă.

Ziua de 10 mai este momentul în care, în 1866, Carol I pășește pentru prima dată în capitala țării, moment în care depune jurământul în fața Parlamentului. A fost cea mai lungă domnie a Țării Românești, o domnie care a marcat o etapă de mari progrese în plan economic, demografic, politic, social, administrativ și cultural. Prin efortul său, peste alți 11 ani, așa cum s-a mai amintit de la această tribună, la aceeași dată, statul român își obține independența.

La 10 mai 1877, Carol I semnează Decretul de independență al statului român.

De ce ziua de 10 mai se numește Ziua Regalității? Pentru că tot pe 10 mai, în 1881, România devenea regat. Carol era încoronat Rege al României. Evenimentul era atunci sărbătorit cu mult fast de toți românii, printr-o ceremonie devenită simbolică pentru București, "Bătaia cu flori de la șosea". În plus, din 1867 până în 1947, Ziua Națională a României era pe 10 mai, până când regimul comunist a venit la putere.

Ce se întâmplă în prezent? Mi se pare că această zi nu stârnește foarte mult interes. Da, a fost proclamată, ce-i drept, sărbătoare națională, prin Legea nr. 103 din 14 mai 2015, care hotărăște ca ea să fie celebrată prin organizarea de manifestări cultural-artistice. Dar simt că a rămas doar o simplă lege, un lucru pur oficial, scris pe un act normativ ce nu stârnește deloc emoție.

Și mi-aș dori ca acest lucru să se schimbe. Pentru că 10 mai este o amintire cu o deosebită semnificație istorică. O amintire pe care trebuie să o păstrăm, chiar dacă trăim vremuri în care încercăm tot mai mult să ne modernizăm.

Da, este corect să ne modernizăm. În tot acest proces de modernizare însă nu avem voie să ne ignorăm istoria, valorile și tradiția. Toate acestea fac parte din noi, iar fără ele nu am fi oamenii din prezent.

Așadar, vă invit să ne amintim. Să ne amintim și să fim mândri de toți cei care au pus o cărămidă la formarea României libere și democratice.

Dați-mi voie, înainte de a încheia, să vă spun că mă simt extrem de mândru că am ocazia să vorbesc de la tribuna Camerei Deputaților, tribună de la care, în urmă cu 140 de ani, Mihail Kogălniceanu proclama independența României.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Deputat Georgescu Nicolae, Argeș.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulțumesc și eu.

 
Video in format Flash/IOS   Mara-Daniela Calista - declarație politică având ca subiect violența în familie;

Urmează doamna Florica Cherecheș, de la PNL. Nu e...

Sorin Moldovan nu e, Mara Mareș nu e...

Mara Calista?

Vă rog, doamnă deputat.

Încă o dată, rugămintea este să vă încadrați în cele 3 minute, ca să nu fiu nevoit să opresc microfonul.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Mara-Daniela Calista:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Porniți microfonul, ca să plece timpul altfel.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Mara-Daniela Calista:

Mulțumesc frumos, domnule vicepreședinte.

Dragi colegi,

Așa cum știți bine, ieri a fost 8 mai, Ziua națională a egalității de șanse între femei și bărbați.

Subiectul pe care vi-l propun astăzi în prezenta declarație politică se referă la un fenomen extraordinar de grav în România, și anume, cel al violenței în familie.

Violența în familie este un fenomen social de amploare care nu se rezumă doar la femeie. De obicei, tinde să se ducă și către copii. Din păcate, de multe ori, am făcut din acest subiect un subiect tabu și atunci ne aflăm în situația în care toată lumea știe despre ce e vorba, dar nimeni de fapt nu face nimic pe mai departe.

Violența în familie se referă în mod special la violența asupra femeilor. Iar atunci când vorbim despre o femeie care este bătută, ea este afectată atât fizic, cât și emoțional. Și chiar și copiii care locuiesc în această familie, în momentul în care sunt în acest fenomen al violenței, tind să aibă același comportament pe mai departe.

De cele mai multe ori, actele de violență, sub toate formele prevăzute de lege, sunt greu de dovedit, pentru că necesită probe: fie că vorbim despre un certificat medico-legal, fie că vorbim chiar, în anumite situații, despre martorii care au asistat la un astfel de proces. Eliberarea unui certificat medico-legal presupune deplasarea la IML și, de multe ori, surprinzător, chiar plata unor astfel de documente.

În județul Teleorman, acolo unde am și fost aleasă parlamentar, există doar un adăpost pentru victimele violenței în familie, iar singura instituție care oferă consiliere psihologică pe mai departe este Direcția pentru Protecția Copilului. Serviciul medico-legal unde se eliberează certificatele în caz de agresiune funcționează în Alexandria, iar poliția are competențe limitate în aceste cazuri. Victimele reclamă de cele mai multe ori că plângerile lor nu ajung la procuror, iar agresorul primește cel mult o amendă, tinzând să aibă un comportament și mai violent pe mai departe.

Pentru a oferi un sprijin real este nevoie de suplimentarea măsurilor de protecție a victimelor violenței în familie, dezvoltarea unor servicii sociale specializate și funcționale, de simplificare a procedurilor legale în caz de violență domestică, de suplimentare a numărului de adăposturi pentru victimele violenței în familie și de îmbunătățirea - cel mai important lucru -, de îmbunătățirea colaborării între instituțiile statului: relația cu victima, cu poliția, cu psihologul și chiar cu procurorul, pe mai departe.

Din păcate, în România sunt destul de puține organizații neguvernamentale cu activitate în domeniul violenței în familie și al protecției victimelor. Sunt și mai puțini specialiști și de foarte multe ori aceștia nu reușesc să suplinească rolul pe care de fapt statul român ar trebui să-l aibă în această problemă.

Este adevărat că în ultimii ani s-au făcut câțiva pași, dar lucrurile se mișcă mult prea încet în comparație sau în relație direct proporțională cu cazurile din ce în ce mai multe din această țară.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Vă rog să încheiați. Fără violență.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Mara-Daniela Calista:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Este momentul să renunțăm definitiv la stereotipuri și prejudecăți pentru a putea schimba lucrurile pe mai departe. Sunt o mulțime de femei și copii ale căror drepturi și libertăți sunt încălcate și este de datoria noastră să rezolvăm cât mai repede această problemă.

Vă mulțumesc frumos.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Video in format Flash/IOS   Oana-Mioara Bîzgan-Gayral - declarație politică cu referire la valorile Uniunii Europene;

Urmează, de la USR, domnul deputat Octavian-Adrian Dohotaru.

Doamna deputat Oana Bîzgan.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

Doamnelor și domnilor,

Astăzi este Ziua Europei. Aș vrea să ne gândim la valorile Uniunii Europene, în special la cele de egalitate de gen și egalitate de șanse între femei și bărbați.

Datele privind violența domestică și sexuală în România relevă o creștere a numărului de victime, de la an la an. Una din 4 femei, în România, a fost agresată fizic sau sexual de către partenerul său. Mai grav este că 75% din cazurile acestea nu sunt raportate, iar din cele 25% care sunt raportate, în ultimii ani, doar 2% au fost judecate.

În același timp, toleranța față de agresori este crescută, iar sprijinul față de victime, aproape inexistent. Există județe și sectoare ale Capitalei în care nu există niciun fel de adăposturi, nici publice, nici private, pentru aceste victime, iar acolo unde ele există, fie nu există suficiente locuri, fie victimele nu știu de existența lor.

După cum știți, România a ratificat Convenția de la Istanbul, deja suntem în al doilea an. Armonizarea legislativă implică introducerea unor modificări de substanță în lupta împotriva violenței domestice și a violenței de gen și un efort concentrat al tuturor instituțiilor statului în aplicarea acestora, în parteneriat cu societatea civilă. Ca să numesc doar câteva dintre ele: ordinul de interdicție emis de polițist imediat, la fața locului; sesizarea din oficiu a cazurilor de violență domestică, deci eliminarea obligației victimei de a face plângere prealabilă împotriva agresorului.

Avem nevoie de resurse pentru programele de interes național în domeniul violenței în familie și egalității de șanse.

Totodată, să nu uităm și alte probleme ce țin de egalitatea de șanse și de gen, cum ar fi, de exemplu, faptul că România este pe primul loc la nașterile în rândul adolescentelor. Deși legislația internațională și cea națională recunosc necesitatea educației sexuale în școli, doar 6% din elevi au beneficiat de această educație. Curricula ignoră în continuare dimensiunea de gen, de egalitate de gen, de drepturile femeii, de stereotipuri și discriminare. 25,2% din femeile din România trăiesc sub pragul sărăciei.

O altă dimensiune importantă, desigur, este excluziunea socială din România, care este printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Știm că femeile reprezintă mai mult de jumătate din populația activă a României. Cu toate acestea, ele sunt mai puțin active pe piața muncii, sunt mai discriminate și lucrează în domenii mai prost plătite.

În prezent, avem 19% femei în Parlament și - deși, într-adevăr, este cea mai mare prezență din ultimii ani - suntem departe de media europeană, de 28%. Până anul acesta, am fost întrecuți de țări precum Egipt, Iordania și Turcia. Este vital să generăm schimbare, inclusiv la nivelul reprezentării și al participării în luarea deciziilor...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Vă rog să încheiați.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

Aș vrea, în concluzie, să spun că modul în care egalitatea de gen este percepută și implementată reprezintă un indicator important pentru nivelul de maturitate al unei țări, iar România, în prezent, este pe ultimul loc în Uniunea Europeană, în ceea ce privește egalitatea de gen.

Sper ca împreună să reușim să schimbăm acest lucru.

Mulțumesc.

Oana Bîzgan, deputat al USR, București.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulțumesc și eu.

 
Video in format Flash/IOS   Emil-Marius Pașcan - declarație politică având ca temă Lipsa de solidaritate politică pentru susținerea Aeroportului «Transilvania»;

Domnul Emil-Marius Pașcan, de la PMP? Dacă nu e, domnul Robert Turcescu.

Este domnul deputat Pașcan.

Vă rog.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Distinși colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Lipsa de solidaritate politică pentru susținerea Aeroportului «Transilvania»".

Am susținut, ca prefect, apoi, ca senator, și azi, ca deputat, proiectele privind dezvoltarea Aeroportului "Transilvania" din județul Mureș. Am pledat pentru această cauză dreaptă care, din păcate, nu a fost susținută politic și la nivel național, rămânând un subiect marginal, subsecvent arealului patriotismului local.

La o interpelare adresată Ministerului Transporturilor, în anul 2013, pe tema aeroportului, mi s-a răspuns pompos, dar demagogic, invocându-se misiunea ministerului "de a sprijini dezvoltarea unui sistem de transport integrat care să servească în mod eficient și echitabil oamenilor și economiei din România, protejând în același timp mediul, pentru o dezvoltare durabilă în cadrul Uniunii Europene". Bla, bla. Bla, bla.

Aeroportul Internațional "Transilvania" Târgu Mureș nu era, de fapt, cuprins în Rețeaua TransEuropeană de Transport - TEN-T, din cauza faptului că, chipurile, nu îndeplinea criteriile pentru includerea într-una din cele două componente ale Rețelei TEN-T, respectiv Rețeaua Centrală sau Rețeaua Globală. La data respectivă, Regulamentul European referitor la viitoarea Rețea TEN-T se afla în faza finală de aprobare la nivelul instituțiilor europene. Evident, nici nu a mai fost cuprins în această rețea, nefiind susținut, în primul rând politic, dar fiind totodată prost administrat.

Prin raportare la celelalte două aeroporturi cu care se află în competiție directă - Cluj și Sibiu -, Aeroportul "Transilvania" este cel care a fost desconsiderat și dezavantajat, întrucât celelalte două aeroporturi au beneficiat de importante investiții, susținute de la bugetul de stat sau din fonduri europene.

E drept, este și vina Consiliului Județean Mureș, ca acționar unic, care, din păcate, s-a mărginit să administreze criza aeroportului, fără a avea vreo viziune coerentă, strategică și fără a-și asuma un plan pragmatic privind dezvoltarea acestuia.

Revenind asupra interpelărilor anterioare, am solicitat de curând, din nou, Ministerului Transporturilor, să clarifice viziunea strategică, asumată în temeiul MasterPlanului General de Transport al României, privind susținerea aeroporturilor din centrul țării. Am aflat astfel că Aeroportul "Transilvania" din Târgu Mureș a obținut un punctaj în urma rulării Modelului Național de Transport de 44,98 de puncte și face parte din a doua perioadă de finanțare, cu o perioadă de implementare a proiectului cuprinsă între 2021-2024 și o valoare estimată de 50,04 milioane de euro, fără TVA. Adică, este pe locul 3, după celelalte două aeroporturi competitoare. Iată, așadar, cum lobby-ul politic face decisiv diferența...

Din păcate, deși județul Mureș a fost reprezentat politic la guvernare prin miniștri, deținând anterior chiar portofoliul de viceprim-ministru...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Vă rog să încheiați.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Emil-Marius Pașcan:

... preocupările acestora s-au concretizat prioritar prin revendicări de natură etnică, și nu economică, așa cum s-ar fi cuvenit, adică spre beneficiul tuturor locuitorilor județului Mureș. Acum, asistăm de fapt la roadele iresponsabilității și lipsei de solidaritate politică mureșeană, veghind cu supărare un aeroport închis și sperând că nu va sucomba definitiv, până prin 2021, când chiar ar trebui să beneficieze de promisele finanțări.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Deputat al PMP de Mureș, Marius Pașcan.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Ionel Floroiu - declarație politică având ca subiect importanța investiției Canalului Siret-Bărăgan;

Domnul deputat Ionel Floroiu - PSD.

Deci, vă rog, 3 minute, da?

Apăsați pe buton, să porniți microfonul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Ionel Floroiu:

Da, domnule președinte.

Bună dimineața!

Voi fi succint. S-a vorbit de importanța zilelor de 8, 9, 10 mai. Eu o să vă vorbesc despre importanța investiției Canalului Siret-Bărăgan.

Sunt deputat doar de câteva luni, însă am înțeles și mi-am asumat responsabilitatea de parlamentar al României în probleme de interes național. Iar o lege care aduce pâine românească pe masa românilor este, pentru mine, motiv de mândrie, ca ales al oamenilor. Mă refer la cea mai mare investiție în agricultura țării, din ultimii 27 de ani - Canalul Siret - Bărăgan.

Proiectul de Lege privind înființarea Regiei Autonome "Administrația Canalului Siret - Bărăgan" a fost votat de Senat, în 2014, iar Camera Deputaților este for decizional. Pentru construcția canalului, Ministerul Transporturilor trebuie să predea Ministerului Agriculturii patrimoniul, iar noi trebuie să aprobăm o lege, după acest demers. Așa, vom intra în istoria pozitivă a Parlamentului, prin asigurarea resurselor de apă pentru cea mai productivă parte din terenul arabil al României.

Țin să subliniez că realizarea Canalului Siret - Bărăgan nu va ajuta doar agricultura, ci va contribui la eliminarea riscului de inundații pe cursurile Siretului, Putnei, Râmnicului sau Buzăului. Țineți cu toții minte că mulți ani de-a rândul puhoaiele au provocat pagube uriașe în zona Moldovei, sărăcind și mai mult zeci de mii de oameni. Să ne gândim la ei!

Doamnelor și domnilor,

Țara noastră are peste 10 milioane de hectare de teren arabil și ar putea hrăni circa 130 de milioane de locuitori. Și, totuși, importăm alimente de miliarde de euro, doar pentru că nu știm să folosim ceea ce ne-a dat bunul Dumnezeu.

După construirea Canalului, peste 500.000 de hectare de pământ fertil din zona Siret - Ialomița ar beneficia de irigații permanente, iar producția agricolă ar crește foarte mult, fără riscul să fie afectată de secetele tot mai dese, așa cum știți că se întâmplă în România. Mai mult, cheltuielile pentru întreaga zonă vor fi minime, deoarece este posibilă irigarea gravitațională pe marea majoritate a suprafețelor.

După ce vor avea pâine bună și ieftină pe masă, românii se vor plimba și cu vaporașul pe Canalul Siret - Bărăgan, așa cum se dorea și înainte de 1989. Până atunci, trebuie să aducem pe masa celor ce ne-au ales mâncare românească.

Deputat de Bacău, Ionel Floroiu.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulțumesc și eu.

 
Video in format Flash/IOS   Antoneta Ioniță - declarație politică intitulată Ce nu a făcut Partidul Social Democrat în primele 100 de zile de guvernare în domeniul sănătății;

Doamna Antoneta Ioniță, vă rog, de la PNL.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Antoneta Ioniță:

Bună dimineața, domnule președinte.

Stimați colegi deputați,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Ce nu a făcut Partidul Social Democrat în primele 100 de zile de guvernare în domeniul sănătății".

Am remarcat în presa centrală și pe conturile de socializare că primele 100 de zile de guvernare au fost privite cu optimism de liderii arcului puterii, deși primele două luni au fost marcate de proteste antiguvernamentale, care au culminat cu retragerea Ordonanței nr. 13 privind modificarea Codurilor penale și demisia ministrului de justiție.

Trebuie remarcat și bilanțul negativ al actualului Guvern. Și mă voi opri în această declarație la "realizările" din domeniul sănătății, întrucât sistemul sanitar din România este unul bolnav și, se pare, greu de resuscitat.

În primul rând, ceea ce mulți pensionari au crezut că va fi o bucurie pentru ei, întrucât a fost mărit punctul de pensie, s-a constatat că este de fapt o capcană. Mărirea punctului de pensie a dus la faptul că aceia care depășesc plafonul la pensie, de 700 lei, chiar și cu un leu, la farmacie trebuie să plătească mai mult, trecând la alt procent de compensare al medicamentelor, de la 90% la 50%. Problema este că puținul pe care l-au câștigat cetățenii în acest an, prin creșterea pensiei lor minuscule, se dovedește, în final, o pierdere.

În al doilea rând, actualul Guvern a promis o ieftinire a medicamentelor cu 35%, ceea ce a dus la retragerea multor produse de pe piața din România. Din nou, singurii care au fost afectați au fost pacienții, și iată cum programul electoral al Partidului Social Democrat constituie un program de exterminare pentru aproximativ un milion de bolnavi de cancer, întrucât 11 dintre producătorii celor mai importante medicamente care tratează cancerele renunță la autorizarea de punere pe piață, din motive comerciale.

În al treilea rând, și nu însă în ultimul, în plină epidemie de rujeolă, în țara noastră, ne confruntăm cu lipsa vaccinurilor din schema obligatorie de vaccinare a copiilor, din cabinetele medicilor de familie. România este dată astfel exemplu negativ în Uniunea Europeană și s-a ajuns astfel ca numărul cazurilor de rujeolă să fie în continuă creștere, iar numărul deceselor să ajungă la 24.

Acestea sunt câteva dintre exemplele negative pe care am dorit să le readuc în actualitate.

Mă întreb oare, ce va mai urma?

Întrucât cei 11.000 de medici de familie sunt omiși de la măsurile de îmbunătățire a finanțării și nu sunt luați în calcul în actuala Lege a salarizării unitare, este posibil ca personalul din asistența medicală primară să nu mai accepte umilința la care este supus, ceea ce poate duce la o blocare a sistemului la acest nivel.

Așadar, îl invit pe actualul ministru al sănătății să-și îndrepte atenția și spre cei care sunt în linia întâi în sistemul de sănătate, dacă nu se dorește un colaps și pe această zonă, cu impact negativ și generalizat asupra societății, în integralitatea ei.

Deputat al PNL de Brăila, Antoneta Ioniță.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulțumesc și eu.

 
Video in format Flash/IOS   Adrian-Octavian Dohotaru - declarație politică având ca obiect Normele metodologice de aplicare a Legii nr.217 din 17 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial în 21 noiembrie 2016;

Urmează domnul Octavian-Adrian Dohotaru, de la USR, s-a reîntors în sală. Și se pregătește, de la PMP, domnul Robert Turcescu.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru:

Obiectul declarației și al interpelării: "Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 217 din 17 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial în 21 noiembrie 2016".

Stimate domnule ministru Petre Daea,

Am mâncat sărățele din gunoiul Parlamentului. Foarte mulți m-au înțeles, dar alții nu. Prin gestul meu simbolic arătam că e mult prea mult gunoi și risipă aici, în Parlament. Iar noi, ca oameni politici și instituții publice, putem seta agenda, pentru a diminua risipa și astfel să ajungem la categoriile vulnerabile de populație, care au nevoi de legi coerente.

În România, aproximativ o treime din mâncare se aruncă, deși avem 225.000 de copii care merg la culcare flămânzi. Suntem pe locul 2 în Uniunea Europeană, ca pondere din populație în risc de sărăcie și excluziune socială: 37,3%. 44% dintre salariații români sunt pe salariul minim. În aceste condiții, aruncarea mâncării este un păcat, iar adoptarea unei legi neaplicate, o ipocrizie. Sute de mii de români pot beneficia de o lege a risipei alimentare, dacă ar avea norme metodologice sistematice, stabilite transparent și prin largi consultări publice.

Având în vedere prevederile art. 7 din Legea nr. 217/2016, care stabilește un termen de 6 luni de zile de la publicarea Legii pentru elaborarea normelor metodologice de aplicare a acesteia de către minister; având în vedere lipsa informațiilor publice referitoare la progresul înregistrat în elaborarea normelor metodologice, referitoare inclusiv la constituirea Grupului de lucru, cu întâlniri ale acestuia, comunicate de presă și implicarea societății civile; având în vedere importanța acestei legi în contextul combaterii fenomenului de risipă alimentară la nivelul României, risipa alimentară fiind o arie prioritară de intervenție a Uniunii Europene, vă rugăm să ne oferiți un răspuns cu privire la: stadiul de elaborare a normelor metodologice; componența Grupului de lucru; data preconizată pentru publicarea normelor metodologice și - foarte important - extinderea dezbaterii publice la cel puțin o lună, pentru a aduce la consultări toți factorii interesați de reducerea risipei alimentare, astfel încât să ajungem la câteva sute de mii de români care pot mânca o astfel de mâncare, care să nu mai fie aruncată.

Cu respect, deputat Adrian-Octavian Dohotaru.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Robert-Nicolae Turcescu - declarație politică intitulată O țară dependentă de dosare cu șină și hârțogării;

Urmează domnul deputat Robert Turcescu. Se pregătește doamna Maricela Cobuz.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Bună dimineața, dragi colegi.

Camera Deputaților a respins, în urmă cu două săptămâni, o propunere legislativă, inițiată de mai mulți colegi din PMP, care prevedea ca identificarea, stabilirea și certificarea stagiilor de cotizare în sistemul asigurărilor de șomaj să se facă pe baza documentelor aflate în sistemul informatic al Ministerului Finanțelor Publice. Practic, ideea era să îi scăpăm pe cetățeni de corvoada dosarului cu șină, plin de hârtii.

La 1 ianuarie 2011 s-a decis scoaterea din circuit a carnetelor de muncă, nu înainte însă ca acestea să fie scanate, în vederea informatizării tuturor datelor. 6 ani mai târziu, șomerii și orice alt angajat care dorește să își stabilească stagiul de cotizare sunt în continuare obligați de statul român să ducă peste tot carnetul de muncă, la care se adaugă acum adeverințe de la fiecare loc de muncă avut după data de 1 ianuarie 2011.

Practic, s-au scos carnetele de muncă, pentru a nu ne mai lovi de birocrație, dar de fapt am ajuns ca în acest domeniu să fim mai birocratici ca niciodată.

Nu ar fi mai simplu oare ca în loc să adunăm adeverințe peste adeverințe de la fiecare angajator, filialele AJOFM să primească toate aceste date concentrate într-un singur document de la ITM? Ar fi, dar nu se întâmplă. În prezent, dacă un cetățean solicită ITM eliberarea unui raport REVISAL, acesta îl primește numai în cazul în care firma la care a lucrat nu mai există. Altfel, chiar și în cazul în care firma sau angajatul și-au mutat sediul/domiciliul în altă localitate, nimic nu se poate face fără sfânta adeverință pe suport de hârtie.

Cred cu tărie că scoaterea carnetelor de muncă a reprezentat o greșeală imensă. E un eșec răsunător, care umple de birocrație tot ce înseamnă relații de muncă. În loc să scăpăm de hârtii, le-am înmulțit. Și cred că, trăind într-o eră informatizată, e timpul să ne adaptăm și să avem odată, măcar în ceea ce privește domeniul vechimii în muncă, o bază de date de care să se folosească toate instituțiile interesate.

Mulțumesc.

Deputat al PMP, Robert-Nicolae Turcescu, Circumscripția nr. 14, Constanța.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulțumesc și eu.

 
Video in format Flash/IOS   Maricela Cobuz - declarație politică intitulată România și Uniunea Europeană;

Doamnă deputat, vă rog, poftiți.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Maricela Cobuz:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se numește "România și Uniunea Europeană".

Anul acesta, asistăm cu toții la un moment istoric al României: împlinirea a 10 ani de aderare la Uniunea Europeană. Acum România poate contribui la crearea politicilor europene, la dezvoltarea și modernizarea societății, pe toate planurile de activitate.

Zilele trecute, a fost organizat un seminar cu privire la preluarea președinției Consiliului European de către statul român și la modalitatea prin care România devine stat decizional în adoptarea politicilor la nivelul Uniunii Europene.

Dezbaterea a oferit un cadru competent de reflecție și analiză, care să ajute la prezentarea într-o manieră transparentă și realistă a stadiului în care se află România în procesul de pregătire a președinției Consiliului Uniunii Europene, sarcină ce va reveni țării noastre, în primul semestru al anului 2019, relevând deopotrivă principalele provocări și oportunități cu care ne confruntăm.

Este important ca România să-și păstreze Guvernul format din PSD și ALDE, pentru a definitiva implicarea activă și convergentă a societății civile, partenerilor sociali, mediului academic și de afaceri.

În calitatea mea de deputat voi sprijini pregătirea eficientă a președinției și asumarea obiectivelor ambițioase pe care le vom urma, în momentul în care vom fi cu adevărată putere decizională europeană.

9 Mai reprezintă Ziua unității și a păcii în Europa. Se consideră că în această dată a fost startul unei noi Europe, mai libere, mai curată și mai aproape de oameni.

La mulți ani, cetățeni europeni!

Deputat al PSD Suceava, doctor Maricela Cobuz.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Dumitru Oprea - declarație politică cu titlul Adevăratele motive ale reorganizării cercetării românești;

Domnul deputat Dumitru Oprea, de la PNL.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Dumitru Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația de astăzi are titlul "Adevăratele motive ale reorganizării cercetării românești".

La sfârșitul lunii aprilie, prin ordinele Ministerului Cercetării și Inovării, erau schimbate componența și regulamentele de funcționare ale consiliilor consultative aprobate la sfârșitul anului 2016.

O astfel de decizie, într-un timp foarte scurt, ridică niște semne de întrebare asupra mizei reale din spatele modificărilor.

Politizarea instituțiilor statului nu este nouă și este implementată cu mare succes printr-o metodă proprie, brevetată de PSD.

Atunci când nu poți înlocui oamenii din instituțiile statului, după bunul tău plac, recurgi la reorganizare - minister nou, grilă nouă, posturi noi. Tot noi! Mai scapi de unele persoane incomode, mai rezolvi mici obligații, așa că nici Ministerul Cercetării și Inovării nu a fost sărit de aplicarea metodei și a început reorganizarea.

Au fost desființate toate consiliile consultative, cu atribuții în cercetare, eliminând inclusiv experții străini din sistemul de evaluare, fără nicio justificare.

Noile consilii ridică deja numeroase semne de întrebare privind procedura de selecție, mai ales în privința reprezentativității universităților și instituțiilor de cercetare.

De exemplu, Consorțiul Universitaria, care este de departe cel mai reprezentativ pentru educația superioară din România, având cinci universități de top, are un aport de 50% în zona cercetării naționale, dar este reprezentat doar prin 10% în structura comisiilor.

Din păcate, se pare că motivul acestei reorganizări, pe lângă numirile discutabile, îl constituie controlul fondurilor europene pentru cercetare.

Ce nu știe guvernarea PSD este că, prin astfel de acțiuni, au fost anulate toate eforturile din ultimii ani în domeniul cercetării.

Grav este că, pe lângă decredibilizarea economiei, acum asistăm și la marginalizarea cercetării românești pe plan internațional.

Vă mulțumesc.

Deputat al PNL, Iași.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS   Lavinia-Corina Abu-Amra - declarație politică despre necesitatea schimbării filosofiei de finanțare și organizare a sistemului de învățământ românesc;

Urmează doamna deputat Lavinia Abu-Amra, de la USR.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Lavinia-Corina Abu-Amra:

Vreau să vă vorbesc astăzi despre necesitatea schimbării filozofiei de finanțare și organizare a sistemului de învățământ românesc.

Școala primește finanțarea de bază în funcție de un cost standard PRL, stabilit anual de Guvern și de numărul de elevi. Acești bani acoperă salariile profesorilor și cheltuielile de funcționare.

Modul actual de finanțare a școlilor nu ține cont de nevoi sau de performanțe. Abandonul școlar este mai mare în zonele sărace, ca atare, ar fi nevoie de o finanțare mai mare.

A venit vremea să spunem adevărul. Trebuie să adoptăm o strategie care să îl aibă în centru pe elev.

În momentul de față, clasele se formează în funcție de cadrele didactice disponibile. Nu se caută cadre didactice pentru specializările necesare.

Ce-mi doresc eu de la școala românească? Îmi doresc ca educația să devină o prioritate pentru comunitățile locale și să doteze corespunzător școlile.

În multe școli toaletele sunt încă un vis. Copiii spun că-și doresc hârtie igienică, apă caldă și ca ușile de la toalete să se închidă.

Îmi doresc ca dascălii să aibă materiale de lucru. În unele cazuri, o catedră, la propriu.

Îmi doresc ca părinții să nu mai fie nevoiți să strângă bani, sub diferite forme, ONG-uri, perpetuându-se la nesfârșit acel așa-zis fond al clasei, cu toate că în momentul de față acesta este interzis prin lege.

E nevoie de digitalizarea școlilor, de alfabetizarea digitală a profesorilor și a părinților, astfel încât să poată oferi soluții inovatoare de e-learning, educație alternativă și educație continuă.

Este obligatorie introducerea, la nivel național, a catalogului online.

Cred cu tărie faptul că inspectoratele școlare trebuie desființate. Acestea sunt instituții care birocratizează inutil sistemul românesc de educație.

Cred că fiecare școală trebuie să aibă posibilitatea să-și recruteze cadrele didactice pe criterii de competență. În acest context avem nevoie de manageri educaționali, și nu de directori puși politic. Avem nevoie de descentralizare.

Dacă doar peticim, nu vom progresa. Nu poți să faci același lucru și să aștepți rezultate diferite.

Militez și voi milita pentru aceste idei. Vă îndemn să faceți și dumneavoastră la fel.

În acest fel, putem face primii pași spre a avea o școală modernă, competitivă și bazată pe dezvoltarea de competențe.

Lavinia Abu-Amra, deputat USR de Mureș.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulțumesc și eu.

 
Video in format Flash/IOS   Constantin Codreanu - declarație politică intitulată Aniversarea Decretului imperial de recunoaștere a minorităților înrudite meglenoromână și aromână;

Domnul deputat Constantin Codreanu, PMP. Nu e. Da?

Vă rog. Nu v-am văzut, că erați...

Video in format Flash/IOS    

Domnul Constantin Codreanu:

Bună dimineața!

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi are titlul "Aniversarea Decretului imperial de recunoaștere a minorităților înrudite meglenoromână și aromână" și va completa, într-un mod mai mult decât util, sper eu, semnificațiile istorice ale zilei amintite de antevorbitori.

La 9 mai se împlinesc 112 ani de la recunoașterea românilor din Imperiul Otoman ca națiune distinctă de poporul elen, prin Iradeaua, adică Decretul sultanului Abdul Hamid al II-lea. Românii balcanici au fost ultima națiune, a șaptesprezecea din Imperiul Otoman, căreia i s-au recunoscut drepturile naționale.

Decretul din 9 mai 1905 nu a fost o inițiativă otomană. Fără intervenția energică a României, sultanul nu ar fi emis decretul. Demersurile românești pentru obținerea lui au durat mai mult de patru ani și s-au datorat ambasadorului României la Constantinopol, Alexandru Emanoil Lahovary, și colaboratorului său Gheorghe Derussi.

Decretul din 9 mai 1905 a reprezentat un mare succes diplomatic al României, în favoarea minorităților sale înrudite, meglenoromână și aromână, care obțineau dreptul la autoconducere locală, serviciu religios și școală în limba maternă.

Decretul sultanului turc, emis la cererea și sub presiunea statului român, a consacrat România, avant la lettre, drept stat înrudit al meglenoromânilor și aromânilor din Balcani, termen adoptat astăzi de către Comisia de la Veneția și Consiliul Europei, iar pe meglenoromâni și aromâni i-a consacrat drept minorități înrudite cu statul român.

România a susținut exemplar, decenii la rând, școlile și bisericile confraților aromâni și meglenoromâni, atât în dialectele aromân și meglenoromân, cât și în dacoromâna literară, și doar instalarea de către sovietici a comunismului în țară a întrerupt acest proces.

Din 1948, până în prezent, numărul conaționalilor noștri de dialect meglenoromân și aromân este în continuă scădere, aceștia fiind supuși unor intense procese de aculturație și asimilare etnolingvistică în cele patru state în care ei sunt autohtoni.

În această situație, este nevoie să ne gândim la nivelul Parlamentului, Guvernului, cât și a întregii societăți românești la decizii și noi măsuri de natură juridică, diplomatică, bisericească, educațională, culturală, mediatică sau editorială, în beneficiul celor două minorități istorice românești din statele balcanice: meglenoromână și aromână.

Confrații noștri din Balcani trebuie să știe că au în persoana României înrudite un sprijin cultural și național de nădejde.

Vă mulțumesc.

Deputat Constantin Codreanu, PMP, diaspora.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulțumesc și eu.

 
Video in format Flash/IOS   Victoria Longher - intervenție despre celebrarea Zilei drapelului Poloniei, a Zilei diasporei și a Zilei Constituției;

Urmează doamna deputat Andreea Cosma.

Iertați-mă, Victoria Longher, de la minorități, urmează.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Victoria Longher:

Bună ziua și stimați colegi,

La sfârșitul săptămânii trecute, în localitatea Poiana Micului din județul Suceava, Uniunea Polonezilor din România a organizat diferite manifestări, la care am participat, pentru celebrarea Zilei drapelului Poloniei, a Zilei diasporei și a Zilei Constituției, care pentru noi, polonezii din România, reprezintă o ocazie de bucurie, mândrie și recunoștință.

Manifestările au debutat la ora 11,30 cu Sfânta Liturghie în limba polonă, celebrată de părintele Stanislav Kucharek, vicedecan de Bucovina, împreună cu preoții din Decanatul de Bucovina și cu participarea credincioșilor din toate comunitățile poloneze din Bucovina.

Imediat după Sfânta Liturghie a fost inaugurată statuia Fecioarei Maria din Fatima, realizată de sculptorul de etnie polonă Bolek Majerik, din Pleșa, deoarece anul acesta, pe 13 mai, are loc primul centenar de la apariția de la Fatima.

După manifestări, la Casa Polonă din Poiana Micului, elevii Școlii gimnaziale "Krystyna Bochenek" au pregătit un program artistic, prezentând semnificația fiecărei sărbători în parte, precum și poezii și cântece patriotice.

A urmat spectacolul oferit de ansamblurile "Mala Pojana" și "Solonczanka", care au prezentat cântece și dansuri ale muntenilor polonezi din Czadca.

La manifestări au participat preoți din Decanatul de Bucovina, primarul comunei Mănăstirea Humorului, Constantin Moldovan, împreună cu o delegație din Mucharz, Polonia, președintele Uniunii Polonezilor din România, Ghervazen Longher, dar și președinții filialelor Uniunii Polonezilor din România.

Ziua de 2 mai este una cu o însemnătate aparte pentru polonezi, deoarece aceștia sărbătoresc Ziua drapelului Republicii Polone, o sărbătoare nouă, introdusă din anul 2004.

De asemenea, pe 2 mai am sărbătorit Ziua diasporei poloneze și a polonezilor din străinătate, care este tot o sărbătoare nouă, celebrată din anul 2002, fiind o dovadă a recunoașterii moștenirii multiseculare și a contribuției diasporei poloneze la obținerea independenței de către Polonia, devotamentul și legătura cu sprijinul polonez, precum și ajutorul acordat țării în cele mai grele momente.

Sărbătoarea Constituției din 3 mai 1791 este sărbătoarea care amintește de ziua când a fost votată prima constituție în Europa modernă.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Victoria Longher:

În Polonia, ea este văzută drept o culminare a tot ceea ce a fost bun și luminat în istoria țării și în cultura polonezilor. Aniversarea zilei de 3 mai este cea mai importantă sărbătoare laică a Poloniei, de la recâștigarea independenței, în 1918.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulțumesc frumos.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Victoria Longher:

Vă mulțumesc.

Deputat Victoria Longher, Uniunea Polonezilor din România.

 
Video in format Flash/IOS   Andreea Cosma - intervenție cu titlul: 9 Mai - zi de triplă sărbătoare pentru România;

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Urmează doamna deputat Andreea Cosma, PSD.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Andreea Cosma:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Astăzi, 9 mai 2017, se împlinesc 140 de ani de la Declarația de Independență a României, citită în Adunarea Deputaților de Mihail Kogălniceanu. E deopotrivă o mare responsabilitate și o uriașă onoare pentru mine să mă adresez Parlamentului, din postura de deputat ales.

Profit de acest moment și vă invit să privim în urmă la progresele pe care țara noastră le-a făcut din 1877 și până acum și să vedem ce avem de făcut pe viitor în cadrul construcției europene.

Dacă în urmă cu un secol și jumătate era nevoie de garanția Marilor Puteri, chiar în condițiile unui sacrificiu uman de peste 4.300 de soldați și ofițeri români și a rănirii altor peste 3.300 în Războiul de Independență, România este astăzi o țară bine definită pe harta lumii: membră a Uniunii Europene și a NATO, cea mai puternică alianță militară a lumii, garant al păcii internaționale și al echilibrului. Mai mult, avem un parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii, iar pe teritoriul României se găsește cea mai avansată tehnică de luptă americană.

Luând în considerare tensiunile ultimilor ani, generate de situația din Siria, dar și de acțiunile Federației Ruse la nord de granițele noastre, sunt asigurate toate condițiile ca țara noastră să joace un rol extrem de important pe scena geopolitică a lumii.

9 mai 1945 înseamnă momentul victoriei Coaliției Națiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial, prin capitularea Germaniei naziste.

9 Mai este și cea mai mare sărbătoare a Uniunii Europene. Se împlinesc 67 de ani de la celebra declarație a ministrului de externe francez Robert Schuman, care propunea înființarea CECO, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, organizație care avea să se transforme în Uniunea Europeană de astăzi.

Deși există convulsii politice importante în foarte multe state ale bătrânului continent - așa cum se devoalează ele aproape continuu, mai ales în epoca de după votul în favoarea Brexit-ului - UE reprezintă în continuare cea mai bună cale a României spre prosperitate și consolidare a democrației.

Pentru că a venit vorba de declarația lui Robert Schuman, profit de oportunitate pentru a-l felicita pe noul președinte al Franței, domnul Emmanuel Macron, pentru victoria în alegerile din urmă cu două zile. Este un semn extrem de bun pentru Uniunea Europeană, care primește un impuls pozitiv viguros după succesul repurtat în fața euroscepticismului și extremismului, dar și pentru noi ca stat, atât din perspectiva apartenenței la UE, dar și ca țară francofonă.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulțumesc și eu.

 
Video in format Flash/IOS   Florin-Claudiu Roman - întrebare adresată domnului Cristian Ion Videscu, coordonatorul Departamentului Centenar din Guvernul României, referitoare la construcția monumentului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia;

Domnul Florin Roman, PNL.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Problema ridicată astăzi se adresează domnului Cristian Ion Videscu, secretar de stat, coordonatorul Departamentului "Centenar" din Guvernul României.

Stimate domnule secretar de stat,

Considerând că centenarul Marii Uniri ar trebui să fie un moment de sărbătoare și de respect pentru cei care au realizat România Mare - iar acest lucru presupune implementarea unor proiecte și respectarea unui calendar în acest sens, fapt care necesită un efort concentrat din partea Executivului, în vederea pregătirii organizării și desfășurării manifestărilor acțiunilor și proiectelor de aniversare a Centenarului Unirii 1918-2018 și a Primului Război Mondial - vă rog, domnule secretar de stat, să îmi comunicați care sunt evenimentele cuprinse în programul Departamentului Centenar, ca urmare a discuțiilor purtate la Universitatea "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia.

De asemenea, vă rog să-mi precizați explicit dacă dumneavoastră, ca secretar de stat, și Departamentul Centenar susțin construcția monumentului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, și ce demersuri întreprindeți pentru realizarea acesteia, precum și care sunt sumele alocate de către Departamentul Centenar pentru aniversarea a 100 de ani de la făurirea statului unitar român modern.

Cu stimă, Florin Roman, deputat PNL de Alba.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Matei-Adrian Dobrovie - declarație politică intitulată Uniunea Europeană - 60 de ani. Unde este România?;

Cristian Iurișniți de la USR?

Dacă nu este, Matei Adrian Dobrovie. Trei minute.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Uniunea Europeană - 60 de ani. Unde este România?".

Uniunea Europeană aniversează în acest an venerabila vârstă de 60 ani. Uniunea de astăzi este rezultatul unui proiect internațional unic și se bazează pe consolidarea principiilor democrației.

Uniunea este și rezultatul unor lecții învățate din crize, diferite modele de integrare și de cedare sau menținere a unor elemente ale suveranității naționale.

Doamnelor și domnilor,

În 2017 se împlinesc 10 ani de când România a devenit membru al unei comunități democratice și prospere.

În cei 10 ani, România s-a schimbat profund și a excelat ca membru al Uniunii, prin determinarea instituțiilor de justiție și a românilor care luptă împotriva corupției. Aceste eforturi trebuie însă consolidate și, în acest sens, cei cărora românii le-au acordat încredere pentru a-i reprezenta în Parlament trebuie să se concentreze asupra promovării intereselor naționale ale României, și nu a susținerii unor grupuri de politicieni care încearcă să distrugă statul de drept.

La 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, România este o democrație, are o economie mai prosperă, iar cetățenii acesteia se pot deplasa liber, pot munci sau studia în alte țări europene.

Totuși, mai avem multe lucruri de făcut în a demonstra partenerilor europeni că România este un membru activ al Uniunii, un beneficiar, dar și un contributor.

Președinția Consiliului European, pe care România o va asuma în primul trimestru al anului 2019, este cel mai important test pe care Bucureștiul trebuie să îl treacă ca membru al Uniunii Europene.

Consider că demersurile României în această calitate trebuie să aibă ca bază asumarea unor obiective realiste ale agendei președinției, care să aducă o contribuție reală la consolidarea și dezvoltarea Uniunii, precum și la întărirea rolului României ca actor european.

Totodată, este importantă selectarea și promovarea celor mai buni experți în domeniul afacerilor europene, folosirea oportunității oferite de președinția Consiliului Uniunii Europene, pentru a îmbunătăți pregătirea profesională a funcționarilor români și performanțele instituțiilor.

Doamnelor și domnilor,

Eforturile europene ale României nu vor fi complete, în contextul în care toți vorbim de parcursul european al Republicii Moldova.

Republica Moldova are nevoie de sprijinul României.

În aceste zile, mai mult ca oricând, Republica Moldova are nevoie de sprijinul României.

Zilele trecute pro-rușii și falșii pro-europeni din Parlamentul de la Chișinău au votat, prin încălcarea principiilor democrației, modificarea sistemului electoral, pentru a putea permite menținerea la guvernare, după alegerile din 2018, a oligarhului Vlad Plahotniuc și a corupților din partidul pe care îl prezidează.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

România nu trebuie să abandoneze Republica Moldova într-un moment atât de important și nu poate să o trimită în sfera de influență a Rusiei.

În concluzie, Uniunea Europeană înseamnă democrație, stat de drept, respectarea drepturilor omului, solidaritate, exemplu de bune practici.

În acest context, nu pot să nu fac referire la exemplul pe care românii...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Vă rog să încheiați!

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Da, imediat.

...l-au dat cetățenilor din Republica Moldova, în timpul protestelor legate de Ordonanța nr. 13.

Cu prilejul Zilei Europei, îmi exprim solidaritatea cu românii și cu orice etnii de pe ambele maluri ale Prutului care luptă pentru prezervarea principiilor fondatoare ale Uniunii Europene.

La mulți ani, Europa!

La mulți ani, România europeană!

Vă mulțumesc.

Matei Dobrovie, deputat, Circumscripția nr. 42 București.

 
Video in format Flash/IOS   Doru-Petrișor Coliu - declarație politică: Uniunea Europeană și respectul pentru cetățenii săi;

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Domnul Petru Movilă, dacă e.

Dacă nu, domnul Doru Coliu, de la PMP.

Și cu aceasta, încheiem ședința consacrată declarațiilor.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Doru-Petrișor Coliu:

"Uniunea Europeană și respectul pentru cetățenii săi"

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Acum 67 de ani, domnul Robert Schuman, prin discursul său, punea bazele a ceea ce urma să devină Uniunea Europeană, o uniune a păcii și dezvoltării în urma a două războaie mondiale care au lăsat Europa în ruină.

Visul părinților fondatori, printre care Konrad Adenauer, Jean Monnet și Alcide De Gasperi, a devenit realitate. Europa a cunoscut o perioadă de pace și prosperitate, de la cele șase țări care formau la început Comunitatea Cărbunelui și Oțelului, astăzi Uniunea a ajuns la 28 de țări ce și-au unit destinele și 28 de popoare ce au hotărât să facă totul pentru a trăi în armonie și pace.

Uniunea Europeană a permis românilor să poată avansa pe drumul democrației și a fost uneori garantul respectării democrației, așa cum s-a întâmplat în 2012.

Ce îi lipsește României în interiorul Uniunii Europene? Îi lipsește constanța și implicarea mai puternică în deciziile Uniunii, deoarece ne-am învățat, în ultima vreme, să așteptăm și să vedem ce punct de vedere este pe cale să devină majoritar pentru a achiesa la el.

România trebuie să-și impună ideile, soluțiile și să-și manifeste propriul punct de vedere, nu să stea la remorca altor țări mai mari.

Uniunea Europeană a permis românilor să fie egali în drepturi cu celelalte popoare compozante ale Uniunii.

Și, totuși, mai există țări în care drepturile cetățenilor români nu sunt respectate. Cazul doamnei Smicală, care locuiește în Finlanda, este doar unul din miile de cazuri în care drepturile cetățenilor români sunt batjocorite, cazuri în care abuzuri sunt comise asupra unor cetățeni europeni, totul sub tăcerea asurzitoare a autorităților române care se preocupă mai mult de respectarea drepturilor cetățenilor europeni ce trăiesc în România, fără să ceară reciprocitate de la celelalte țări ale Uniunii.

Cum este posibil ca Președintele României, MAE sau Ministerul pentru Românii de Pretutindeni să nu ceară explicații zi de zi autorităților finlandeze, în cazul abuzurilor comise asupra doamnei Smicală?

Președintele Rusiei a mers personal în Finlanda, când a avut de-a face cu abuzuri asupra cetățenilor proprii, și nu a plecat de acolo până nu a luat copiii și a amenințat Finlanda cu ruperea relațiilor bilaterale.

Își imaginează cineva ce torent de vociferări și proteste ar fi stârnit comiterea de către autoritățile române a unor asemenea abuzuri asupra unui cetățean finlandez?

Își imaginează cineva că Franța, Germania, Italia sau Polonia ar fi stat cu brațele încrucișate, dacă asemenea abuzuri sau nedreptăți erau comise împotriva unuia dintre cetățenii lor?

Ca deputat al românilor din diaspora, este în obligațiile mele să încerc să rezolv sau să aduc la cunoștința Parlamentului și Guvernului asemenea cazuri de un dramatism rar întâlnit.

Este datoria mea să cer, în numele doamnei Smicală, cetățean român, ca autoritățile române să ia atitudine.

În consecință, cer domnului Președinte Klaus lohannis, Guvernului României și, în special, ministerelor competente să ridice problema acestui caz dramatic pe lângă autoritățile finlandeze competente.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Prin neimplicarea dumneavoastră în apărarea drepturilor cetățenilor români, faceți ca România să fie privită precum o țară de categoria a treia, o țară ai cărei cetățeni pot fi umiliți, fără să existe riscul unor luări ferme de poziții din partea autorităților de la București.

Poate că ar fi timpul ca autoritățile române, în frunte cu Președintele României, să demonstreze că își apără cetățenii și drepturile garantate de această Uniune Europeană, un vis frumos ce este pe cale să devină un coșmar urât pentru unii cetățeni români.

Doru-Petrișor Coliu, deputat, Circumscripția electorală nr. 43 Diaspora.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulțumesc și eu

Cu această declarație se încheie prima parte a ședinței noastre de astăzi, consacrată declarațiilor politice.

Vă mulțumesc pentru declarații.

Vă doresc o zi bună!

 
       

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
      Bogdan-Iulian Huțucă - Cerem tuturor partidelor parlamentare să susțină adoptarea Proiectului legislativ al PNL de diminuare a poverii fiscale pe piața muncii;

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

"Cerem tuturor partidelor parlamentare să susțină adoptarea Proiectului legislativ al PNL de diminuare a poverii fiscale pe piața muncii"

Proiectul legislativ al PNL de diminuare a poverii fiscale pe piața muncii a primit recent avizul favorabil al Consiliului Legislativ, acesta urmând să intre în dezbaterile celor două Camere ale Parlamentului.

Propunerea noastră legislativă a fost depusă la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată și aceasta vizează reducerea cotei de contribuții la asigurările sociale pentru angajat și angajator cu șapte puncte procentuale, reducerea cotelor de impozitare a venitului și a profitului de la 16% la 10%, transferul plății asigurărilor de șomaj în totalitate către angajat și reducerea cotei de contribuții pentru concedii și indemnizații.

În acest proiect, PNL propune ca toate aceste măsuri să intre în vigoare începând cu anul viitor, deoarece acestea nu mai pot fi amânate la nesfârșit, reprezentând un sprijin vital pentru sectorul privat al economiei, pentru întreg mediul de afaceri din România, care este pus în dificultate în momentul de față de toate deciziile impredictibile luate de Guvernul Grindeanu, dar și de împovărarea excesivă a acestui sector.

PNL consideră că politicile față de investitorii și întreprinzătorii privați trebuie să fie unele coerente, care să atragă puternic investițiile, atât străine, cât și autohtone, și care să ofere predictibilitate și stabilitate pe termen lung sectorului privat al economiei. PNL reprezintă partidul care îi susține și îi apără cu putere pe toți întreprinzătorii, deci, implicit, și pe micii patroni, pe proprietarii de firme mici și mijlocii, mediul de afaceri și industriile creative din România, adică și pe cei care au avut cel mai mult de suferit de pe urma măsurilor populiste ale PSD.

Țara noastră are nevoie de o economie puternică, bazată în cea mai mare măsură pe investiții, pe dezvoltarea continuă a sectorului privat, prin urmare are nevoie de o economie mereu dinamică și în expansiune, care va schimba cu siguranță în bine România.

Le reamintim colegilor din PSD că mai mulți bani la buget nu apar din neant, ci dintr-un sector privat prosper și sănătos se atrag banii în vistieria statului, deci și cei pentru creșteri reale de salarii și pensii.

De aceea, le solicităm tuturor partidelor parlamentare ca, înainte de a face tot felul de promisiuni populiste și profund nesustenabile, să susțină în mod concret economia României, prin măsuri de relaxare fiscală, prin măsuri clare și benefice mediului de afaceri! Astfel, PNL le cere tuturor parlamentarilor, indiferent de culoarea politică, adoptarea acestui proiect legislativ al PNL, care are într-adevăr rolul de diminuare a poverii fiscale pe piața muncii.

      Florica Cherecheș - declarație politică La mulți ani, Europa!;

Doamna Florica Cherecheș:

"La mulți ani, Europa!"

În perioada 7-8 mai 2017, am participat la Forumul anual "State of Europe", organizat de Centrul Schuman pentru Studii Europene, în Malta, țară care găzduiește președinția Uniunii Europene în prezent. Forumul a fost organizat în colaborare cu Universitatea din Malta care a găzduit evenimentul și ai cărei specialiști și-au adus contribuția la succesul conferinței. Tema Forumului din acest an a fost: "Spre o Europă a Speranței, Vindecării și Ospitalității".

Au participat parlamentari, profesori universitari, reprezentanți ai unor ONG-uri, reprezentanți ai Bisericii și oameni de știință din mai multe țări europene. După evaluarea situației curente, participanții au discutat despre viitorul Uniunii Europene, având în vedere schimbările dramatice din ultima perioadă. Au fost abordate și teme sensibile precum migrația, menționându-se că noi trebuie să ne protejăm credința creștină și valorile, dar trebuie să ne ajutăm și vecinii, să ajutăm națiuni mai sărace, să apărăm drepturile omului și respectarea democrației în toate țările europene.

Intervențiile mele s-au axat pe anticiparea viitorului Europei, subliniind nevoia de colaborare și solidaritate, de apărare a valorilor creștine, dar și pe rolul familiei în dezvoltarea societății, familia fiind prima școală în care fiecare om învață principiile de bază care-l vor călăuzi în viață.

Robert Schuman, fondatorul Uniunii Europene, a avut viziunea creării unei "comunități a popoarelor", bazată pe schimburi economice, cooperare, realizarea unei piețe comune, libertatea de a călători, a studia și a munci în orice stat membru, fără ca cetățenii să își uite identitatea națională, tradițiile și principiile de viață. Uniunea Europeană a fost fondată pe rădăcini creștine, unde libertatea de exprimare este garantată tuturor cetățenilor.

Din nefericire, dezvoltarea economică și orientarea puternică a societății spre consum au afectat aceste principii morale care contribuie la sănătatea generală a societății.

Participanții la Forum au adoptat Manifestul de la Malta, un document care reafirmă viziunea lui Robert Schuman și a celorlalți părinți fondatori ai Uniunii Europene, care și-au dorit o comunitate de popoare interesate de binele comun al Europei și al umanității în general, având rădăcini în valorile creștine fundamentale, cum ar fi: demnitate umană, solidaritate, egalitate și libertate. Prin acest manifest, participanții cer liderilor politici să recunoască contribuția legitimă a comunităților de creștini la dezvoltarea economică și culturală a Europei, să accepte că separarea Bisericii de stat nu exclude creștinii din viața publică și că viziunea creștină a fost crucială pentru dezvoltarea democrației și politicii în trecutul Europei. S-a afirmat de asemenea și nevoia de colaborare între toți partenerii sociali, dar și între liderii politici naționali, pentru a promova o Europă a speranței, a vindecării și a ospitalității, pentru a asigura o viață mai bună pentru europeni și pentru toată umanitatea.

Având în vedere că în 2019 România va deține președinția Uniunii Europene, acest Forum anual care se desfășoară în jurul datei de 9 mai va avea loc în București.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică cu titlul Un proiect istoric;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Adoptat!

Proiectul meu de lege privind Centenarul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 a fost adoptat de Camera Deputaților.

Marea Unire este, a fost și va fi o icoană pentru toți cei care mai gândim și simțim românește. Am inițiat acest proiect pentru a marca așa cum se cuvine această uriașă realizare a tuturor românilor, crearea statului unitar român.

Adoptarea acestui proiect de lege este semnalul că, într-o epocă în care unii tot încearcă abordări extremiste separatiste, revizioniste, prin care se atacă esența statului român, avem nevoie de unitate și fermitate, inclusiv la nivel legislativ.

Am reușit acum, sper că odată pentru totdeauna, ca românismul și România să devină lege în Parlament, așa cum am reușit și prin adoptarea Legii Ciuhodaru, prin care ziua de 24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române, devenea zi de sărbătoare legală.

      Ioan Balan - declarație politică cu tema Recentralizarea administrativă a României;

Domnul Ioan Balan:

"Recentralizarea administrativă a României"

Majoritatea basmelor românești, bazate evident pe născociri, pornesc cu celebra sintagmă "a fost odată, ca niciodată ...".

Așa că aș putea să încep și eu să descriu angajamentele și realizările PSD în planul reformelor și al descentralizării administrative și financiare a României tot ca pe niște basme vândute populației drept reforme ale statului.

Așadar, pot spune fără rezerve că a fost odată, ca niciodată o vreme când actualul președinte al Camerei Deputaților și președinte al PSD nu era nici președinte de partid și nici al treilea om în stat, dar tot era mândru viceprim-ministru și nepriceput ministru al administrației.

În vremurile acelea, nu foarte îndepărtate, pe când zmeii PSD deschideau ușile de la Guvern cu piciorul, a fost o lege a descentralizării unor competențe ale ministerelor și de feudalizare a României, declarată în integralitatea ei neconstituțională.

Zâna bună, la vremea aceea Curtea Constituțională, a devoalat cu subiect și predicat adevăratele intenții ale zmeilor PSD, pe vremea aceea flămânzi președinți de consilii județene, de a sfârteca România în interesele lor personale și de grup. Dacă am început această relatare în tonul unui basm, tot așa o să o și închei ... și-am încălecat pe-o căpșună și PSD a mai spus o mare-mare minciună!

Tot mai mulți români au înțeles faptul că PSD, dar mai ales un PSD aflat la guvernare, reprezintă cel mai important inamic și pericol la adresa modernizării economice și administrative a țării noastre. De fapt, cele două aspecte, economice și administrative, nu pot fi disociate, ele fiind într-o strânsă legătură și determinare. Știm cu toții ceea ce, de mulți ani de zile, românii strigă în stradă "vrem o țară ca afară ...", însă, afară, adică în toate statele membre ale Uniunii Europene, procesul de descentralizare a administrației publice reprezintă un demers deja încheiat, care produce efecte economice, sociale și administrative, favorabile pentru comunitățile locale și pentru stat.

Din păcate, după acea tentativă neconstituțională de descentralizare a PSD, acesta a început să promoveze cu toată forța exact procesul invers - recentralizarea administrației - strângerea puterii de decizie la București.

Știm cu toții că nu putem vorbi despre autonomie locală sau despre descentralizarea reală a administrației, dacă cea mai mare parte a deciziilor sunt condiționate de factori financiari, care stau în pixul și bunăvoința miniștrilor de la București. Când spun acest lucru, mă refer la proiectele de investiții locale, unele mărunte, dar importante pentru comunitățile locale care nu se pot finanța din resurse bugetare locale, pentru că banii publici se strâng în continuare la centru, la bugetul central, de unde se distribuie apoi, în funcție strict de culoarea politică a primarilor sau a majorităților din consiliile județene.

Așa s-au născut proiectele de tip PNDL1, PNDL2 și altele, în care administrațiile publice locale cer milă de la București pentru a construi un podeț peste o apă sau pentru a reabilita o școală fărâmată. Culmea culmilor, comunitățile locale cer milă, cer finanțare chiar din banii lor, din impozitele plătite de ele. De asemenea, nici în glumă nu mai putem să le vorbim celor din administrația locală despre decizie locală, despre autonomia administrațiilor și descentralizare, atâta vreme cât cele mai multe dintre acestea nu reușesc să-și asigure nici măcar cheltuielile curente, adică plata salariilor personalului, plata facturilor sau cheltuielile legate de serviciile publice locale. Și iarăși primarii merg la București pentru a se umili și a primi bani pentru echilibrarea bugetelor locale din impozitele plătite de comunitățile lor.

Uite așa s-a ajuns la paradoxul în care, după 27 de ani de la prima lege a administrației publice locale postdecembriste, să avem o administrație locală parcă mai dependentă de Guvern decât în primii ani de după căderea comunismului. Oare mai merită să ne întrebăm de ce în România se află cea mai săracă regiune din Uniunea Europeană? Oare mai trebuie să căutăm explicații de ce Polonia, Cehia sau Ungaria și-au sporit PIB-ul de șase și chiar șapte ori, în vreme ce în România abia dacă s-a mărit de patru ori? Nu ar trebui nici să ne întrebăm și nici să descoperim, pentru că adevărata cauză o cunoaștem cu toții: un centralism excesiv al deciziei, o lipsă acută a resurselor financiare și o proastă guvernare la nivel central.

Nu aș vrea să spun că, în ultimii douăzeci și șapte de ani, au fost guverne bune și guverne rele, pentru că nu ar fi corect. Ceea ce pot însă să vă asigur este faptul că PSD a fost inamicul modernizării administrației românești, PSD a fost cel care și-a dorit o administrație locală umilită, slabă, ineficientă și dependentă de șeful politic de la București și tot PSD a fost constant piedica în calea dezvoltării și modernizării economiei românești.

      Găvrilă Ghilea - declarație politică intitulată Marea Românie din mica diasporă;

Domnul Găvrilă Ghilea:

"Marea Românie din mica diasporă"

În urmă cu câteva zile, doamna Andreea Păstîrnac, ministrul pentru românii de pretutindeni, a dat publicității o statistică halucinantă, atribuită Eurostat, din care ar reieși că, în anul 2016, pentru prima dată în istorie, s-au născut mai mulți copii români în afara țării noastre decât în interiorul granițelor ei.

Cu toate acestea, sursa citată de demnitarul român a reacționat prompt la afirmațiile acestuia, precizând că, în acest moment, nu s-ar afla în posesia vreunor date privind numărul de copii români născuți în străinătate în anul 2016.

Același Institut de statistică al Uniunii Europene a menționat, de altfel, că metodologia realizării studiilor sale privind natalitatea în statele membre cuantifică doar date despre numărul de copii străini născuți într-o țară, în funcție de originea mamei, și nu naționalitatea fiecărui copil în parte.

În același context, Institutul Național de Statistică al României a desemnat anul 2016 drept perioada cu cele mai puține nașteri din 1990 încoace, anul trecut venind pe lume mai puțin de 190.000 de copii, față de cei peste 200.000 în 2015, respectiv cei peste 195.000 în 2014.

Una dintre explicațiile scăderii dramatice a natalității din ultimii ani este și faptul că momentul conceperii unui copil este amânat de cele mai multe de cuplurile tinere până în momentul în care cariera lor profesională le oferă garanția unui grad minim de securitate socială.

Cercetătorii în sociologie susțin însă că rata de natalitate este mai mare în străinătate față de România și pentru că vârsta medie a emigranților români este mai mică decât cea a populației rezidente.

Nu în ultimul rând, și cercetările demografice au relevat că deciziile emigranților români sunt influențate direct de contextul economic din principalele lor țări adoptive.

Astfel, dacă economia acestora merge bine, va crește numărul românilor care aduc pe lume copii în alte țări, la fel cum se va majora și numărul celor care își vor lua copiii din România cu ei.

Semnalul de alarmă privind declinul natalității în România trebuia tras încă din anul 2013, când numărul copiilor născuți în străinătate s-a dublat deja față de cel înregistrat în 2008.

Astfel, mass-media consemna că în anul 2008 femeile românce din străinătate au născut aproape 14.800 de copii, iar în 2013 numărul acestora s-a apropiat de 30.000, rata natalității românilor fiind cu o treime mai mare în străinătate decât în țară.

În situația în care sursa informațiilor ministrului românilor de pretutindeni este onestă și credibilă, iar numărul nou-născuților români din afara țării a depășit anul trecut numărul copiilor născuți în România, înseamnă că în diaspora au văzut lumina zilei cel puțin 190.000 de bebeluși, de peste 13 ori mai mulți decât în 2008, respectiv de peste 6 ori mai numeroși ca în 2013, cifre, de altfel, perfect verosimile, în condițiile în care numărul românilor care s-au stabilit în state membre ale UE a crescut constant în ultimii 10 ani, ajungând în prezent la circa 5 milioane, un număr, întâmplător, aproape identic cu cel al salariaților din România.

      Lucian Nicolae Bode - declarație politică cu titlul Guvernul Grindeanu poate răsufla ușurat - cel mai mare dușman al proiectelor de infrastructură rutieră din România rămâne natura!;

Domnul Lucian Nicolae Bode:

"Guvernul Grindeanu poate răsufla ușurat - cel mai mare dușman al proiectelor de infrastructură rutieră din România rămâne natura!"

În România ultimilor ani, vina pentru întârzierile majore înregistrate în planificarea proiectelor de infrastructură rutieră a fost purtată de apariția unor obstacole naturale.

Când vorbim despre autostrăzi - și să nu uităm că avem doar câteva în lucru, pe care le numărăm pe degetele de la o mână - termenele de finalizare nu au fost respectate pentru niciuna.

După ce Guvernul Grindeanu a anunțat că pentru acest an sunt programați a fi dați în folosință 90 de km de autostradă, iată că apar și blocajele. Stupii de albine de pe traseul Autostrăzii Sebeș-Turda și familiile de castori de lângă șantierul Autostrăzii Lugoj-Deva sunt ultimele probleme care par să constituie piedici în calea bunei desfășurări a lucrărilor.

Fără a minimaliza importanța acestor descoperiri și fără a supăra organizațiile angrenate în protecția mediului, cred că toate aceste descoperiri care fac deliciul publicului trebuie gestionate rapid, astfel încât să nu constituie piedici reale în calea definitivării lucrărilor.

O monitorizare mai atentă a situației din teren și o cooperare mai strânsă cu autoritățile județene de mediu cred că ar ajuta la prevenirea unor astfel de situații de blocaj. Să nu uităm că fiecare proiect de infrastructură are la bază un acord de mediu, în care trebuie evidențiată toată această problematică.

În ultimii ani, ecotunelurile pentru urși sau pasajul pentru lilieci, ambele pe traseul Autostrăzii Deva-Lugoj, au provocat mari întârzieri ale proiectului. Este important ca toate aceste situații să fie identificate la timp și să fie luate în considerare, astfel încât să nu ne mai confruntăm cu studii revizuite, cu modificări ale proiectului și obținerea de noi avize.

Incapacitatea autorităților statului implicate în acest proces, precum și lipsa de coordonare între instituții creează mari prejudicii acestui sector strategic. Se pare că și Autostrada Sibiu-Pitești are un dușman natural. În studiul de fezabilitate care se pregătește au fost identificate mai multe specii de reptile, zeci de specii de amfibieni și peste 100 de specii de păsări pentru care trebuie create condiții de conservare. Tot e bine că s-a aflat acum și nu după demararea lucrărilor!

Astfel de elemente, care la prima vedere par mai degrabă justificări ale neputinței sau ale incompetenței autorităților în materie, de gestionare a proiectelor de infrastructură, trebuie atent monitorizate și eliminate din faze preliminare, pentru că răbdarea românilor a ajuns la final.

Devine jenant și hilar pentru un Guvern să se disculpe, prezentând drept scuza perfectă pentru neîndeplinirea termenelor de finalizare a unei lucrări de infrastructură rutieră prezența sau apariția unor specii de animale care bulversează întregul proiect.

Aștept mai multă maturitate în abordare din partea Guvernului Grindeanu în ceea ce privește domeniul infrastructurii, pentru că, din punctul meu de vedere, planurile prezentate sunt disproporționate, raportat la realitatea din teren, iar factorii naturali nu pot fi invocați drept dușmani ai acestor proiecte!

      Mara Mareș - declarație politică intitulată Francezii au votat: Libertate, Egalitate, Fraternitate;

Doamna Mara Mareș:

"Francezii au votat: Libertate, Egalitate, Fraternitate"

Alegerile din Franța s-au încheiat duminica aceasta cu victoria incontestabilă a lui Emmanuel Macron, conducătorul mișcării centriste "En Marche", în fața lui Marine Le Pen, liderul partidului de extremă dreaptă, Frontul Național.

Actualul președinte ales este un tânăr politician care a îndrăznit să creadă în idealul francez al democrației, care pune în centru universalitatea drepturilor omului și egalitatea cetățenilor în fața statului. Victoria sa reprezintă un mare succes în actualul context politic și economic global, marcat de ascensiunea populismului naționalist, de discursul extremist și de implicarea din ce în ce mai agresivă a Rusiei în treburile interne ale statelor occidentale. De altfel, nici campania sa nu a fost privată de astfel de încercări. Mailurile echipei sale au fost piratate, iar presa a speculat că o implicare a Rusiei ar putea fi la mijloc.

Duminica aceasta, francezii au acordat un vot pentru libertate, egalitate și fraternitate și un vot de veto populismului promovat de extrema dreaptă în țară. Totuși, mandatul noului președinte va trebui să țină cont că toți cetățenii trebuie reprezentați și că preocupările electoratului care a votat-o pe Marine Le Pen, precum șomajul ridicat sunt probleme ale cetățenilor francezi asupra cărora trebuie să se aplece cu promptitudine.

Avem în față un moment istoric, deoarece alegerea lui Emmanuel Macron poate însemna o nouă șansă pentru revigorarea și reîntărirea proiectului Uniunii Europene. Franța și Germania au datoria morală pe care le-o conferă statutul de membri fondatori ai Proiectului european, de a conlucra împreună la restabilirea unui climat de siguranță în Europa și colaborare în plan economic și social între statele de azi ale Uniunii.

Așadar, misiunea noului președinte ales nu va fi deloc una ușoară, însă sper ca încrederea și determinarea care l-au caracterizat până acum să îl ajute să reușească în continuare.

De asemenea, sunt convinsă că România va rămâne un partener serios și viabil pentru Franța condusă de Emmanuel Macron!

      Marius Bodea - declarație politică cu tema Alegerea primarilor în două tururi - un imperativ moral pentru parlamentarii care prețuiesc democrația;

Domnul Marius Bodea:

"Alegerea primarilor în 2 tururi - un imperativ moral pentru parlamentarii care prețuiesc democrația"

Cel mai important aspect în cadrul alegerilor democratice, pe lângă faptul că trebuie să fie corecte, libere și periodice, îl constituie reprezentativitatea.

Art. 2 din Constituția României statuează foarte clar acest lucru: "Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum".

Printre organele reprezentative ale poporului român se numără și instituția Primarului, care este prevăzută în Constituție, la art. 121: "Autoritățile administrației publice, prin care se realizează autonomia locală în comune și în orașe, sunt consiliile locale alese și primarii aleși, în condițiile legii".

Există, în România, două instituții pe care le aleg cetățenii în mod direct: președintele și primarul. Președintele are asigurată o reprezentativitate de necontestat, prin faptul că mecanismul de alegere este descris explicit în Constituție și acolo sunt prevăzute două tururi de scrutin.

Doar în cazul primarilor legea a fost modificată, astfel încât aceștia sunt aleși într-un singur tur de scrutin, ceea ce face ca instituția primarului să nu se bucure de reprezentativitate, iar atât timp cât un organ constituțional ales de popor nu se bucură de reprezentativitate, așa cum prevede art. 2 din Legea fundamentală, trebuie să punem legea electorală în acord cu rigorile constituționale.

În acest sens, este o obligație morală pentru aleșii actualului Parlament de a aproba Proiectul de Lege inițiat de PNL pentru modificarea și completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

      Claudiu-Vasile Răcuci - declarație politică Adevărata statistică economică a guvernării PSD!;

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

"Adevărata statistică economică a guvernării PSD!"

Guvernul Grindeanu, îndeaproape urmărit și monitorizat de Liviu Dragnea, vorbește mult și fără rost și face foarte puțin, aproape spre deloc. Mai mult, ceea ce a făcut deja până acum a făcut prost, iar efectele negative sunt resimțite de aproape toată lumea, mai puțin de cei cu carnete de partid de culoare roșie. Auzim, aproape în fiecare zi, mesajele bine șlefuite ale propagandei PSD, în care ni se spune că negrul este alb curat, adică faptul că de când au venit ei la guvernare numărul de locuri de muncă din economie a crescut ca Făt-Frumos, că salariile au explodat, că pensionarii o duc mai bine doar uitându-se la televizor, că medicamentele sunt aproape gratuite, că toți copiii merg la școală, că nu mai avem în ce să investim puhoiul de fonduri europene care ne-au năpădit, că relativa creștere a consumului revarsă bogăție și prosperitate în buzunarele producătorilor din România.

Mă întristează faptul că foarte puțini dintre cei afectați de guvernarea deficitară a PSD și efectele negative ale acesteia au curajul să spună că minciunile PSD se sfărâmă, una câte una, cu fiecare zi care trece. Puțini, poate prea puțini, mai ales din rândul celor cu expertiză în diferite domenii, își spun părerea asupra falselor statistici sau statisticilor manipulate pe baza cărora PSD încearcă să convingă că sunt performanți la guvernare.

Îmi asum eu rolul de a demonta, punct cu punct, manipulările odioase ale PSD cu privire la evoluția economică și socială negativă din România, după venirea la guvernare a acestei păguboase coaliții de guvernare.

Astfel, în legătură cu acea creștere a numărului de locuri de muncă din economie, PSD ar trebui să spună adevărul până la capăt și să recunoască faptul că, dacă Guvernul Grindeanu nu ar fi luat măsurile nocive de la începutul anului, atât bugetare, cât și fiscale, această creștere a locurilor de muncă ar fi fost mult mai mare și ar fi caracterizat întreaga țară, nu doar părți din aceasta! Chiar dacă s-au creat locuri de muncă, Guvernul nu are niciun merit pentru aceasta, ci doar mediul de afaceri, care încearcă cu mari eforturi să crească prin propriile puteri.

Apoi, mai marii PSD se laudă că au crescut salariile din economie, că ei au dus salariul minim la 1.450 de lei și pe cel mediu la peste 3.000 de lei. Dacă ar fi onești, ceea ce nu putem spera de la cei din PSD, aceștia ar trebui să prezinte și cum au afectat aceste creșteri prețurile de la raft ale bunurilor și că, deși unele salarii au crescut, puterea de cumpărare a lor a scăzut. Atunci am putea discuta despre cât de reală a fost sau este creșterea salarială!

Despre pensionari este și greu să mai caracterizăm comportamentul Guvernului! Aproape zilnic vinde pensionarilor gogoși despre explozia pensiilor, deși bugetul nu le poate susține nici măcar pe cele aflate în plată, iar numai în primele 4 luni Guvernul PSD a împrumutat mai mult de 20 de miliarde de lei. Despre medicamente, ce să mai spunem, nu doar că nu s-au ieftinit, dar și mai scumpe, o mare parte dintre acestea au dispărut din vitrinele farmaciilor.

Copiii au fost și rămân ultima prioritate a Guvernului PSD. Sub "performanta" guvernare dirijată de Dragnea, mor copii! Mor copii nevaccinați împotriva unor boli eradicate. Sub guvernarea PSD analfabetismul crește și numărul copiilor care merg la școală scade. Noroc că un ministru al PSD ne anunța, acum câteva zile, că s-au născut mai mulți copii în afara țării decât în țară! Așadar, soluția PSD este să plecăm cu toții și să-i lăsăm pe ei, singuri în România.

Despre absorbția fondurilor europene aferente cadrului financiar 2014-2020 un singur cuvânt caracterizează complet Guvernul Grindeanu - zero!

Nu în cele din urmă, aș vrea să demontez și minciuna grosolană potrivit căreia, dacă PSD stimulează consumul, de creșterea consumului se vor bucura și producătorii români care vor vinde mai mult. Fals! Într-un stat slab, prost guvernat, de creșterea consumului intern beneficiază doar importatorii. PSD să facă bine și să spună adevărul, că producătorii români sunt sufocați de o concurență ucigătoare, de cele mai multe ori neloială, venită pe calea importurilor. Sunt simplu de corelat creșterea consumului cu evoluția balanței comerciale și atunci se poate demasca marea minciună a PSD.

Trist, dar adevărat, însă aceasta este adevărata evaluare a guvernării Grindeanu-Dragnea.

      Aurel-Robert Boroianu - declarație politică cu titlul PNL a votat pentru distribuția gratuită de fructe tuturor preșcolarilor;

Domnul Aurel-Robert Boroianu:

"PNL a votat pentru distribuția gratuită de fructe tuturor preșcolarilor"

În calitate de deputat al PNL am votat alături de colegii mei, parlamentari liberali, pentru adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2016, pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2010 privind implementarea Programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în școli, PL-x 112/2017.

Astfel, Proiectul de lege are ca obiect de reglementare implementarea Programului de încurajare a consumului de fructe în școli, vizând stabilirea modalităților de finanțare ale acestui program și beneficiarii acestuia, dar și prorogarea unor prevederi stipulate prin unele acte normative anterioare. În esență, prin această ordonanță se extinde grupul țintă prin includerea preșcolarilor din grădinițele de stat și particulare acreditate cu program normal de 4 ore.

Proiectul respectiv mai prevede ca fructele proaspete, transportul si distribuția acestora la unitățile de învățământ să se contracteze de consiliile județene, respectiv de consiliile locale ale sectoarelor municipiului București, în limita sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată, acordate cu această destinație de la bugetul de stat, avându-se în vedere numărul de elevi/preșcolari beneficiari comunicat de inspectoratele școlare județene, respectiv de Inspectoratul Școlar al Municipiului București, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare.

S-a ținut cont de faptul că în unitățile de învățământ în care participă la cursuri atât preșcolarii, care nu sunt beneficiari ai programului, cât și școlarii, care sunt deja beneficiari ai programului, discriminarea și inechitățile generate de lipsa uniformității grupului țintă trebuie corectate.

În viziunea PNL această măsură era necesară, având în vedere faptul că măsura 3.3 "Copii sănătoși la grădiniță" a Pachetului integrat pentru combaterea sărăciei, aprobat prin Memorandum, la data de 19 iulie 2016, prevede un pachet național de sănătate și nutriție pentru copiii dezavantajați, pentru a preveni/reduce îmbolnăvirile recurente și pentru a îmbunătăți sănătatea acestora și a evita malnutriția.

      Vasile Axinte - declarație politică intitulată Este România pregătită pentru preluarea președinției rotative a Consiliului U.E.?;

Domnul Vasile Axinte:

Cu îngăduința dumneavoastră astăzi vă voi prezenta declarația politică intitulată "Este România pregătită pentru preluarea Președinției rotative a Consiliului UE?"

România va prelua la 1 ianuarie 2019 președinția rotativă a Consiliului UE după mandatul Austriei. Evident, Guvernul României se pregătește deja pentru acest lucru, într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să treacă de momentul Brexit.

Situația la nivel european însă poartă un mare semn de incertitudine, deoarece din ce în ce mai multe formațiuni politice ale statelor membre susțin părăsirea marii familii europene, iar această idee pare să capete din ce în ce mai mulți adepți, chiar și la nivel de electorat național.

Așadar, nu știm dacă până în 2019 nu vor exista și alte "recidive", de genul "Frexit" sau "Grexit".

Revenind la politica națională, cetățenii români au rămas uimiți de slalomul pe care îl face președintele României în problematica "Europei cu două viteze". Astfel, putem conchide că avem un președinte cu două puncte de vedere diferite, unul pentru "interior" și altul pentru "exterior".

Ultima declarație a președintelui Iohannis ar putea de asemenea să ridice alte semne de întrebare. Comportându-se ca un veritabil șef al Guvernului, după exemplul administrației prezidențiale din perioada 2005 - 2014, președintele nostru riscă un nou conflict constituțional pe tema reprezentării României la lucrările acestui organism, trasând liniile directoare politicii Ministerului Afacerilor Externe: "Nu avem timp de pierdut, prioritatea zero a MAE trebuie să fie pregătirea președinției rotative din 2019, dar și oportunitatea organizării, în acel moment, al Summitului Parteneriatului Estic".

Apreciem grija președintelui cu privire la exercitarea atribuțiilor de politică externă prevăzute de Constituția României, însă am dori ca Domnia Sa să lanseze "ultimatumuri politice" și în materia accederii României la Spațiul Schenghen sau în privința ridicării MCV-ului pe Justiție.

Cel puțin în cel de-al doilea domeniu semnalat, intervenția Domniei Sale ar fi chiar de așteptat, de vreme ce partidul de opoziție din rândul căruia provine susține exact contrariul, adică menținerea MCV-ului pe Justiție, de frica corupției la nivel instituțional. Paradoxul vine tocmai din faptul că, deși în ultimii ani am avut cele mai multe arestări preventive din Europa, am avut totuși cei mai puțini infractori dovediți, raportat la numărul condamnărilor definitive, astfel încât nu putem înțelege această opinie "de dreapta".

Ținând cont de toate cele precizate, în situația în care Președinția României nu recunoaște drepturile șefului Guvernului în materia pregătirii preluării președinției rotative a Consiliului UE, este pregătită România pentru o asemenea provocare?

      Florinel Stancu - declarație politică Avem nevoie de relații consistente cu Bulgaria!;

Domnul Florinel Stancu:

"Avem nevoie de relații consistente cu Bulgaria!"

Declarația mea politică de astăzi este despre relația țării noastre cu statul vecin, Bulgaria.

Nu sunt expert în politică externă și nici nu pretind a deveni unul. Cu toate acestea, este evident că România a fost condusă anul trecut de un Guvern care a ignorat toate dosarele importante pe plan extern. Este evident că mandatul președintelui României e lipsit de inițiative concrete, iar cele care au existat nu au fost sigure.

Cel mai important proiect privind relațiile noastre externe, propus și asumat de Administrația Prezidențială, a devenit o experiență neplăcută între România și Bulgaria. Inițiativa numită generic "Flotila Aliată în Marea Neagră", care prevedea o flotă comună în cadrul NATO, s-a transformat într-un veritabil eșec. Bineînțeles, discuțiile au fost abandonate, iar demersurile de apropiere româno-bulgare au încetinit. Rămâne în sarcina actualului Guvern să rezolve situația creată.

Avem nevoie de relații consistente în actualul context privind Brexit-ul, valurile de emigranți, aderarea la spațiul Schengen și toate celelalte provocări la nivel european. Nu cred că există un moment mai oportun să intensificăm relațiile bilaterale cu vecinii bulgari. Reclădirea unei relații sincere și mult mai dinamice ne poate aduce avantaje precise și de lungă durată.

Bulgaria este o piață apropiată de noi și foarte accesibilă pentru produsele românești, în special pentru producătorii din Oltenia.

Avem aceleași interese în Uniunea Europeană, inclusiv politice, economice sau legate de controlul frontierelor externe. Numai împreună putem deveni o voce mai puternică la nivel comunitar. Prin conducta de gaze BRUA vom deveni interconectați energetic și strategic. Și cum pe noi ne interesează o deschidere către Balcanii de Vest, ne este mult mai ușor să o obținem, cooperând cu autoritățile de la Sofia.

Avem toate motivele să îndemnăm diplomații noștri să acorde o atenție specială acestei relații. Inclusiv președintele ar trebui să treacă peste eșec și să-și propună obiective realizabile.

Noi, oltenii, suntem foarte interesați de aceste relații, iar ședința comună a Guvernelor României și Bulgariei, organizată în aprilie 2015 la Craiova, reprezintă un eveniment care poate fi reeditat. Suntem deschiși să-l continuăm, deoarece bunele relații diplomatice vor duce, implicit, la o creștere a relațiilor comerciale.

      Ion Spânu - declarație politică cu titlul Să sprijinim proprietarii de terenuri din ariile protejate!;

Domnul Ion Spânu:

"Să sprijinim proprietarii de terenuri din ariile protejate !"

În Regiunea de Vest există un număr de 131 de arii naturale protejate, dintre care 52 ființează pe raza județului Caraș-Severin. Multe dintre ele reprezintă o atracție deosebită pentru iubitorii de natură și nu numai.

Există un număr de 52 de arii naturale protejate, dintre care de interes național - 51, parcuri naționale - 3, parcuri naturale - 1, rezervații naturale - 47 și de interes județean - o rezervație naturală.

Suprafața totală a ariilor naturale protejate din județul Caraș-Severin este de 173.881,8 ha, ceea ce reprezintă 20,4% din teritoriul județului. În cadrul județului Caraș-Severin sunt constituite 3 Parcuri Naționale: Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița; Parcul Național Semenic - Cheile Carasului; și Parcul Național Domogled - Valea Cernei) și Parcul Natural Porțile de Fier. De asemenea, în interiorul parcurilor sunt constituite și incluse 25 de rezervații naturale, iar în afara parcurilor sunt constituite 22 de rezervații naturale.

Majoritatea ariilor protejate sunt situate în regiunea de deal și de munte, fiind puternic fragmentate de văile râurilor Cerna, Nera, Caraș și colectate de fluviul Dunărea. De menționat este și faptul că dintre cele 173.881,8 ha arii protejate, aproximativ 80% sunt incluse în fondul forestier național, iar restul reprezintă Fluviul Dunărea, pajiști naturale și alte terenuri agricole.

Actualmente, în O.U.G. nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare, la art. 22 se stipulează că în zonele de protecție integrală care cuprind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul ariilor naturale protejate sunt interzise orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum și orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecție și/sau de conservare, precum și activitățile de construcții-investiții, cu excepția celor destinate administrării ariei naturale protejate și/sau activităților de cercetare științifică ori a celor destinate asigurării siguranței naționale sau prevenirii unor calamități naturale.

Însă, conform art. 44 din Constituția României, dreptul de proprietate este garantat și ocrotit egal de lege, indiferent de titular.

Prin Decizia C 8679 din 2016, Comisia Europeană și-a dat acordul pentru acordarea de compensații pentru contravaloarea produselor pădurii pe care proprietarii nu le recoltează, datorită restricțiilor din ariile protejate. Decizia are în vedere perioada până în 2020, iar beneficiarii sunt persoane fizice și juridice de drept privat, care dețin zone de păduri cărora li se aplică restricții specifice de mediu. Plata anuală se va efectua pe hectar, în cuantum de maximum 500 euro/ha, bugetul total estimat la nivel național fiind de 285.000.000 lei.

În acest sens, este foarte important să punem în aplicare aceste măsuri de recompensare a proprietarilor de terenuri aflate în arii protejate, indiferent de natura acelor terenuri.

      Glad-Aurel Varga - declarație politică intitulată Ziua Europei în România lui 2017;

Domnul Glad-Aurel Varga:

"Ziua Europei în România lui 2017"

Cred cu tărie că 9 mai trebuie să fie o zi de sărbătoare pentru România, mai ales că în această zi au avut loc trei evenimente importante pentru parcursul nostru, ca nație: proclamarea Independenței Statale la 9 mai 1877, obținerea victoriei Aliaților împotriva Germaniei naziste la 9 mai 1945 și Ziua Europei, care marchează Declarația de la 9 mai 1950 a ministrului francez de externe Robert Schuman, ce propunea colaborarea economică între Franța și Germania, premisă a creării Europei Unite.

În preajma acestei sărbători nu putem însă să ignorăm situația politică actuală a Europei, paralizată ca dezvoltare, din motive care ating arii de interes extrem de sensibile: ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană - schimbare ireversibilă în integritatea europeană; situația devastatoare a refugiaților; nivelul ridicat al șomajului tinerilor în toată Europa; consecințele schimbărilor climatice și ale lipsei de respect față de problemele de mediu. Peste toate acestea, se propagă cu repeziciune declarațiile și acțiunile politicienilor populiști care promit să rezolve aceste probleme profunde într-o manieră simplă, la îndemână, părăsirea Uniunii Europene și prioritizarea unor interese proprii, departe de conexiunile economice comunitare.

În septembrie anul trecut, prin Declarația de la Bratislava și foaia de parcurs aferentă, liderii europeni și-au reafirmat angajamentele pentru "cooperare loială și comunicare între statele membre și instituții" și și-au asumat responsabilități pentru construirea unui viitor comun, cu un control politic asupra evoluțiilor curente în problemele menționate - migrația și frontierele externe, securitatea internă și externă, dezvoltare economică și socială, tineret. Lunile următoare întâlnirii trebuiau dedicate efortului de a oferi cetățenilor "o viziune a unei Uniuni Europene atractive, în care să se poată avea încredere și pe care să o poată susține".

Ne aflăm însă la opt luni de la declarația menționată și, în România, în loc să ne aplecăm asupra problemelor semnificative - dezvoltare economică, crearea de locuri de muncă, exploatarea durabilă a resurselor naturale - păzim coaliția aflată la putere, guvernanți și parlamentari ai PSD și ai ALDE, deopotrivă, care încearcă, de la preluarea puterii, diverse stratageme prin care să grațieze fapte de corupție. Da, mă raliez societății civile, și vă amintesc că votul acordat nu ne transformă în oameni mai presus de lege.

Evenimentele curente atestă că anul 2017 continuă să fie un an cu provocări mari, cu instabilitate politică, la nivel european și național, în Europa și la granițele sale. Consider că România trebuie să se aplece cu seriozitate asupra angajamentelor asumate prin Tratatul de aderare, unde, cel puțin pentru capitolul de mediu, suntem în întârziere și în prag de infringement în mai multe domenii.

Vă reamintesc că în 2019 România va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene. Haideți ca până atunci, stimați guvernanți, să încercăm să micșorăm aceste decalaje și să ne străduim să punem în practică proiecte și politici care să ne ajute să prosperăm ca cetățeni europeni ce pretindem că suntem!

      Daniela Oteșanu - declarație politică despre Congresul Național de Balneologie;

Doamna Daniela Oteșanu:

În perioada 4-7 mai 2017, am avut onoarea de a fi invitată la lucrările de deschidere ale Congresului Național de Balneologie, care s-a desfășurat la Hotel "Palace" din Băile Govora.

Evenimentul, organizat de Asociația Română de Balneologie, a reprezentat o ocazie specială pentru dezbaterea problemelor de interes major în domeniile: balneologie, recuperare medicală, turism balnear și cercetare științifică, dar și a perspectivelor de dezvoltare în domeniu.

Congresul Național de Balneologie a reunit autoritățile publice centrale și locale, medici de recuperare, balneologi, cercetători în domeniul balneologiei, asistenți medicali, fiziokinetoterapeuți, kinetoterapeuți, biologi, biochimiști și chimiști din sistemul sanitar. Aceștia au dezbătut starea actuală a turismului balnear și a stațiunilor balneare și modul în care poate fi influențată evoluția acestui domeniu prin activitatea asociației.

Au fost deschise și dezbătute, cu obiectivitate și profesionalism, subiecte de mare actualitate pentru turismul balnear, nevoia de comunicare între instituții, autorități locale, dar și între operatorii de turism balnear și factorii decizionali din stațiunea balneară.

Ca principale elemente de interes ale evenimentului au fost: cele legate de modernizarea stațiunilor balneare, de schimbări corelate cu medicina modernă și conceptul de stațiune balneară modernă, care, pe lângă tratament și recuperare, își dezvoltă un pilon important de SPA și wellness, care antrenează întreaga familie care ajunge într-o astfel de stațiune, în principal pentru tratament, dar în care și vacanța în sine este asigurată . Este important de reținut că, în ultimii 10 ani, din ce în ce mai mulți copii au intrat în bazele de tratament ale stațiunilor balneare și atunci un mix de produse turistice devine esențial.

În cadrul Congresului a fost prezentat și Top 10 Stațiuni Balneare pentru anul 2017, top realizat de Asociația Română de Balneologie, care a fost însoțit de o motivație pentru fiecare premiu acordat subliniind elementele de diferențiere. Scopul acestui top este unul de a promova cercetarea științifică asupra resurselor naturale terapeutice și de a genera dialogul și competitivitatea constructivă la nivelul stațiunilor balneare, din care să rezulte progresul acestora. Criteriile care au stat la baza acordării premiilor au fost:

  • Accesibilitate, infrastructură, patrimoniu public, management urbanistic, implicarea autorităților locale;
  • Existența unor structuri de educație și cercetare științific㠗 lucrări științifice pentru promovarea factorilor naturali terapeutici;
  • Promovarea externă a stațiunii;
  • Promovarea internă a stațiunii;
  • Calitatea factorilor naturali de cură utilizați în stațiunea balneară analizată;
  • Calitatea serviciilor turistice și medicale din cadrul stațiunii balneare analizate;
  • Strategii de dezvoltare a stațiunii, identificate prin planuri ale autorităților locale și ale operatorilor din stațiunea balneară analizată;
  • Nivelul investițiilor în baze de tratament și unități de cazare, la nivelul stațiunii balneare analizate;
  • Disponibilitatea la dialog a factorilor de decizie locali și a investitorilor;
  • Premii științifice, medalii, menționări ale stațiunii în documente ale autorităților centrale.

Putem concluziona că Ediția 2017 a Congresul Național de Balneologie reprezintă un nou pas înainte în dezvoltarea turismului balnear în România, că acest domeniu în care cercetarea științifică aduce elemente noi de la un an la altul are un potențial uriaș și poate deveni un adevărat motor de creștere economică.

      Vasile Cocoș - declarație politică având ca obiect Românii din mediul rural vor modificarea Codului silvic pentru transportul lemnului recoltat din proprietatea personală;

Domnul Vasile Cocoș:

"Românii din mediul rural vor modificarea Codului silvic pentru transportul lemnului recoltat din proprietatea personală"

În ultima mea declarație politică din 25 aprilie 2017 am transmis un semnal privind necesitatea modificării Legii nr. 46 din 19 martie 2008, Codul silvic, modificată și actualizată, respectiv, se cerea modificarea prevederilor art. 107 alin. (1) din Codul silvic, care condamnă dur pe cei care taie, rup, distrug, degradează ori scot din rădăcini, fără drept, arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național și din vegetația forestieră, situate în afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, în sensul că tăierea de arbori și pomi situați în afara fondului forestier național, respectiv în proprietatea personală a cetățeanului, să se facă cu aprobarea autorității locale și în anumite condiții.

Vin azi cu încă o propunere de modificare a Legii nr. 46 din 19 martie 2008, Codul silvic, respectiv a prevederilor art. 73, care reglementează circulația și comercializarea materialului lemnos și care obligă proprietarii persoane fizice care își transportă materialul lemnos, recoltat din proprietatea privată, să respecte aceleași reguli asemănătoare profesioniștilor și operatorilor economici ce comercializează material lemnos.

Având în vedere că un număr foarte mare de proprietari, persoane fizice recoltează și transportă material lemnos pentru consumul propriu, personal, apreciez că impunerea acestor reguli și pentru proprietarii persoane fizice la fel ca pentru operatorii economici care comercializează material lemnos este excesivă și a generat un blocaj care a condus, în parte, și la criza lemnului de foc din toamna anului 2016.

Se impune deci ca art. 73 din Codul silvic să prevadă separat norme care să reglementeze proveniența și circulația materialului lemnos provenit din proprietatea și gospodăria personală și destinat consumului familiei proprii.

      Laura-Mihaela Moagher - declarație politică despre Autostrada Comarnic-Brașov;

Doamna Laura-Mihaela Moagher:

"Autostrada Comarnic-Brașov"

Sâmbătă, 30 aprilie 2017, într-o zi splendidă de primăvară, am organizat o dezbatere privind infrastructura de transport, la care au participat foarte mulți automobiliști.

Îmi pare rău că nu pot prezenta pozele de la această întâlnire, care a avut loc pe moșia lui Constantin Stere, adică în Parcul Memorial Constantin Stere din Bucov, județul Prahova.

Toți cei prezenți m-au rugat să fac o informare cu situația autostrăzilor și cum se leagă județul Prahova de Europa.

Am contribuit din resursele județului, cu accize la carburanți, la realizarea Autostrăzii A3 București-Ploiești. În plus, din cele 64 de balastiere din județul nostru, s-au dus pentru construirea acestei Autostrăzi 2,8 milioane m3 de balastru din județul Prahova și încă nu putem intra în București. Nu am putut să dau un răspuns, când acest moft de 2 km de autostradă vor fi gata.

N-am știut să le spun nimic despre Culoarul 9, Atena-Sofia-București-Iași-Chișinău-Varșovia, și nici cum va arăta marea intersecție de la Rifov, care exista pe planurile de amenajare urbanistică a județului Prahova.

Dar cea mai importantă întrebare a fost când și cum se va face Autostrada Comarnic - Brașov?

Ne-am săturat de minciunile repetate ale Guvernelor României privind construirea acestei autostrăzi care, așa cum dovedesc cifrele și măsurătorile, va fi cea mai utilizată din țară, așa cum este acum DN 1.

Din analiza ultimilor 10 ani reiese că, în fiecare an, din cauza accidentelor rutiere pe tronsonul Câmpina-Brașov, mor în medie 70 de oameni/an. În scurt timp, crucile ridicate de-a lungul DN 1 vor denumi acest drum "drumul morții" sau "drumul crucii".

Proiectul a fost elaborat, licitația a fost ținută, certificatele de urbanism pentru începerea acestor lucrări a fost emis în 5 februarie 2015, cele 3 rafinării în funcțiune în Prahova realizează la fondul de drumuri 70% din totalul accizelor colectate de Ministerul Transporturilor, dar și cel mai mult bitum din România. Oamenii s-au săturat de promisiuni, doresc să blocheze DN 1 până vor vedea lucrările la această autostradă începute.

La 160 de ani de când omenirea a învățat la Ploiești că țițeiul descoperit de români la Păcureți se poate transforma în benzină, motorină, păcură, combustibil de calorifer, uleiuri și mase plastice, a aflat că se face și bitum.

În numele acelora care au înființat prima rafinărie de petrol din lume, în 13 aprilie 1857, și îi numesc aici pe frații Marin și Teodor Mehedințeanu, haideți să dăm un răspuns populației din județul Prahova și nu numai la întrebarea: când și cum se va face autostrada Comarnic-Brașov?

      Nicu Niță - declarație politică Podul peste Dunăre;

Domnul Nicu Niță:

"Podul peste Dunăre"

Podul peste Dunăre, la Brăila, constituie una dintre dorințele de zeci de ani ale locuitorilor de pe cele două maluri ale fluviului și nu numai "obiectul a numeroase demersuri ale autorităților centrale, dar și a celor brăilene".

Poate că prima dată și l-au dorit acum 650 de ani, negustorii brașoveni care au primit de la Vlaicu Vodă facilități pentru a face comerț în zonă. Poate că și l-a dorit și Carol I care, la 1878, trecea pe un pod de vase la Brăila, atunci când Dobrogea a revenit la România.

Și, cu certitudine, noi cei de ieri și de azi am răspuns la necesitățile impuse de dezvoltarea relațiilor economice, de legătură cu Tulcea și Constanța și, de ce nu, cu întregul Orient.

Și iată, după mulți ani, atunci când podul devenise mai mult un vis, chiar subiect de legendă, el tinde să se transforme în realitate. Recent, Compania Națională de Administrare a Structurii Rutiere a anunțat postarea în SEAP - e-licitație.ro, pentru adjudecarea contractului de proiectare și execuție a podului.

Se împlinește astfel o promisiune, angajament al Guvernelor PSD făcute de-a lungul timpului, acum de Guvernul Grindeanu, care a găsit soluția finanțării acestui obiect prin Programul Infrastructură Mare, cu fonduri europene.

Cu o lungime de 1974,30 metri, la care se adaugă deschiderile laterale și cele două viaducte, și cu o lungime totală de 23,413 km, podul de la Brăila, cu o valoare a investiției de 500 de milioane de euro, se constituie în cea mai mare lucrare de infrastructură din România și una dintre cele mai mari lucrări de acest fel din Europa.

Este așa cum am spus, un vis, o dorință, o legendă care devine sub guvernarea PSD realitate, o realitate ce vine să răspundă necesității de dezvoltare a Zonei de Est a României și nu numai, și care se va regăsi în bunăstarea locuitorilor de la Dunărea de jos, de la Brăila și Galați, până la Tulcea și Sulina.

Iar celor neîncrezători care se întreabă de ce tocmai acum după atâția ani pornește această investiție, le răspundem cu o vorbă din bătrâni: "pentru că acum i-a venit vremea", și cu un adevăr de ieri și de azi: "pentru că PSD nu își uită promisiunile, pentru că PSD se ține de cuvânt".

      Roxana Mînzatu - declarație politică cu titlul Să sprijinim cel mai funcțional [Parteneriat public-privat] - învățământul profesional dual;

Doamna Roxana Mînzatu:

"Să sprijinim cel mai funcțional «Parteneriat public-privat» - învățământul profesional dual"

În ultimii ani, în numeroase sectoare economice și în numeroase zone ale României angajatorii reclamă lipsa forței de muncă. În același timp, o problemă constantă este integrarea tinerilor pe piața muncii.

Învățământul profesional dual, pornit ca proiect de pionierat la Brașov, în anul 2012, se dovedește o poveste de succes și o soluție viabilă la problemele menționate, care poate lua amploare națională.

De exemplu, la Școala Profesională Germană Kronstadt din Brașov, care are doar clase duale, 95% dintre elevi sunt angajați după absolvire la firmele partenere de practică, angajatorii zonali din domeniul automotive.

Iată că, în urmă cu câteva zile, tot la Brașov, s-a lansat și prima școală profesională duală în domeniul ospitalității și turismului: "Cool Academy". Școala s-a născut ca răspuns la nevoia cronică de forță de muncă calificată a companiilor din turism. Ca urmare, din decembrie 2016 și până în aprilie 2017 s-a definitivat un parteneriat între Colegiul Tehnic "Maria Baiulescu" din Brașov și 13 agenți economici din turism. După demersurile procesate în timp record la Ministerul Educației Naționale, "Cool Academy" este gata să primească primii elevi în toamna lui 2017, în cadrul a trei clase, care oferă următoarele calificări: bucătar, ospătar, lucrător hotelier. Elevii admiși vor realiza partea de practică, timp de 3 ani, direct în cadrul celor mai prestigioase hoteluri și restaurante din zona turistică a Brașovului, care s-au implicat ca parteneri de practică. În plus, vor primi și o bursă de 400 de lei lunar, dintre care 200 de lei sunt oferiți de stat și 200 de angajator.

Am introdus recent acest sistem de formare dual în legislația educației naționale, așa încât, oriunde angajatorii cer, unitățile de învățământ să poată organiza clasele necesare pentru calificările necesare pentru companii. Este un prim pas, dar, totuși, putem avea mai mult sprijin public pentru a extinde acest sistem.

Rămâne mare decalajul dintre forța de muncă cerută de angajatori și ceea ce sistemul de învățământ poate oferi în prezent. Motivele?

Pe de o parte, copiii și părinții încă trebuie atrași și îndrumați către o carieră în meseriile ofertate. De aceea, realizarea profilului ocupațional reprezintă un obiectiv definitoriu pentru elevii de gimnaziu.

Pe de altă parte, rămâne mică capacitatea efectivă a instituțiilor de învățământ de a acomoda tot mai multe clase.

Un sistem național eficient al învățământului profesional dual va putea conecta zonele de unde pot fi recrutați elevii interesați de anumite meserii cu zonele, unde pot forma în sistem dual și unde, apoi, pot fi și angajați. În acest scop trebuie investit în cămine pentru elevii din afara localității unde se află școala.

Un alt stimulent este mărirea sumelor alocate pentru bursele elevilor care urmează formarea duală, la fel cum procedăm cu mărirea subvențiilor oferite angajatorilor care formează ucenici și stagiari - proiect de lege aflat în dezbatere în Camera Deputaților.

Este strategic și inteligent să alocăm fondurile publice, inclusiv cele nerambursabile europene, pentru extinderea învățământului profesional dual. Sistemul se dovedește atractiv și benefic, atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru elevi.

Școala profesională duală se dovedește a fi cel mai funcțional parteneriat public-privat din România, care a avut până azi succes mai ales când angajatorii s-au implicat foarte activ în proiect.

Ca deputat, susțin că trebuie să adoptăm mai multe măsuri de sprijin țintite pentru ca sistemul de formare profesională duală să se extindă și să reducă decalajul cerere-ofertă forță de muncă pentru toate zonele României.

      Tamara-Dorina Ciofu - declarație politică cu tema Introducerea de screening gratuit pentru depistarea osteoporozei;

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

"Introducerea de screening gratuit pentru depistarea osteoporozei"

Avem în Programul de guvernare, la capitolul "Sănătate", realizarea de screening gratuit pentru depistarea precoce a malformațiilor congenitale, a bolilor netransmisibile cu impact public ridicat, dar și a bolilor infecțioase transmisibile. Consider că este necesar să introducem și screeningul gratuit pentru identificarea osteoporozei. În România, circa 1,3 milioane de femei, adică una din trei femei cu vârsta de peste 50 de ani se confruntă cu probleme legate de fragilitatea oaselor.

Am transmis deja Ministerului Sănătății propunerea de a include în Programul de screening gratuit și analizele pentru determinarea densității osoase a persoanelor care prezintă factori de risc pentru osteoporoză.

În România, în acest moment, circa 1,3 milioane de femei, una din trei femei cu vârsta de pește 50 de ani, se confruntă cu probleme legate de fragilitatea oaselor.

În prezent, Ministerul Sănătății desfășoară Programul național de boli endocrine, prin care se asigură în spital și în ambulatoriu numai tratamentul cu medicamente specifice pentru osteoporoză, nu și analizele gratuite pentru evaluarea pierderilor de densitate osoasă.

Organizația Mondială a Sănătății a introdus osteoporoza în categoria afecțiunilor majore de sănătate publică.

Osteoporoza reprezintă o problemă din ce în ce mai importantă, pe măsură ce populația de vârsta a treia din țara noastră este în creștere.

30% dintre femeile aflate la menopauză, din Uniunea Europeană, sunt diagnosticate cu osteoporoză.

Mai multe organizații medicale cu activități la nivel internațional au publicat recomandări pentru screeningul osteoporozei, în special în rândul persoanelor cu vârsta între 60 și 65 de ani care prezintă factori de risc pentru fracturi.

Așadar, având în vedere argumentele prezentate, vă rog să susțineți demersul pe care l-am demarat, cu privire la introducerea testărilor gratuite pentru identificare osteoporozei în cadrul Programului național de boli endocrine.

      Mihaela Huncă - declarație politică referitoare la Egalitate de șanse în politică;

Doamna Mihaela Huncă:

"Egalitate de șanse în politică"

În această săptămână, în data de 8 mai, se marchează Ziua egalității de șanse între bărbați și femei.

În opinia mea, cererea egalității dintre femei și bărbați exprimă în fond o inegalitate. Dacă îmi e permisă o parafrazare a lui George Orwell, aș spune că femeile vor fi "mai egale" cu bărbații atunci când noi, femeile, vom înceta să mai spunem că "în spatele fiecărui bărbat de succes se află o femeie".

"Vom fi mai egale cu bărbații, atunci când bărbații înșiși vor simți nevoia să spună că «în spatele fiecărei femei de succes se află un bărbat puternic»".

Trebuie să acordăm mai multă atenție cuvintelor pe care le rostim, pentru că aceste cuvinte sunt cele care adâncesc discriminarea de gen în mentalitatea publică. Orice enunț al proclamării egalității subliniază în fond o inegalitate. Și e adevărat. În foarte multe privințe femeile nu sunt egale cu bărbații, dar acest lucru nu e întotdeauna ceva rău sau nedrept.

Nu am înțeles niciodată de ce femeile trebuie să fie egale cu bărbații? În multe privințe, eu cred că femeile sunt mai bune decât bărbații. Și nu mă refer aici la aspectele materne, unde bărbații nu ar putea niciodată să fie egali cu femeile. Mă refer inclusiv la exercitarea unor funcții publice sau de conducere. Deci nu cred că femeile care sunt mai bune decât bărbații ar trebui să se declare egale cu aceștia.

În al doilea rând, chiar atunci când rostim enunțul "femeile trebuie să fie egale cu bărbații" facem o distincție de gen, prin care subliniem faptul că femeile nu sunt egale cu bărbații. Când punem față în față cele două genuri, femeile pe de o parte, bărbații de cealaltă parte, atunci inducem, poate fără să ne dăm seama, un raport antagonic între femei și bărbați. Când spunem că femeile sunt așa, iar bărbații sunt altfel, punem accentul pe diferența dintre noi, pe ceea ce ne desparte în interiorul speciei umane.

Eu cred însă că abordarea corectă este să scoatem în evidență ceea ce ne apropie ca oameni, ceea ce ne este comun, iar diferențele inerente dintre cele două genuri sunt aspecte care ne completează reciproc.

Europenii au o tradiție mai lungă decât noi în analiza și abordarea publică a diferențelor de gen, iar în multe privințe este remarcabil modul în care enunță egalitatea de șanse dintre cele două genuri.

Am analizat legislația europeană privind egalitatea de șanse dintre cele două genuri în politică și în funcții de conducere. Și am remarcat modul în care e transpus acest deziderat în textele de lege. În cele mai multe cazuri, europenii proclamă egalitatea genurilor și nu egalitatea femeii cu bărbatul. Ei nu spun că "femeia trebuie să fie egală cu bărbatul", că "femeia trebuie să aibă șanse egale cu bărbatul". Ei spun că "cele două genuri trebuie să fie egale" sau că "cele două genuri trebuie să aibă șanse egale".

Europenii au reușit să asigure echidistanța în discursul despre șansele egale pe care trebuie să le aibă cele două genuri.

Evoluțiile de la nivel național și european arată o creștere accelerată a prezenței femeilor în politică. Este un progres incontestabil. Astăzi femeile reprezintă o treime din Parlamentul European, iar în parlamentele naționale din statele Uniunii Europene, în medie, aproape unul din patru-cinci parlamentari este femeie (22%). O astfel de situație era de neconceput în urmă cu câteva decenii, când se considera că politica este o lume a bărbaților. Deci evoluția este bună, iar studiile arată că această creștere este accelerată. Cu cât suntem mai multe femei în Parlamentul European sau în Parlamentul României, cu atât mai multe femei vom convinge să intre în politică, pentru a ni se alătura. Este rolul și datoria noastră să arătăm că femeile au capacitatea și pot juca un rol major în politică și că, în multe cazuri, suntem mai eficiente decât colegii noștri bărbați. Este rolul și datoria noastră ca, prin felul în care ne manifestăm, prin felul în care muncim, prin conduita noastră etică și politică, să arătăm că implicarea femeilor în politică este un lucru bun, iar atunci alegătorii vor căpăta mai multă încredere în candidații femei și le vor vota în funcții publice. Doar noi putem face acest lucru, pentru că noi ocupăm astfel de funcții publice și doar noi putem fi acel termen de comparație cu colegii noștri bărbați.

E datoria femeilor care au reușit în politică să promoveze accesul altor femei în politică. E datoria noastră, a femeilor care am reușit să intrăm în Parlament, sau să ocupăm alte funcții în administrație, să avem un comportament decent și o activitate eficientă care să convingă electoratul și structurile de partid că femeile pot face treabă bună în politică, la fel cum facem și în multe alte domenii.

Prin exemplul nostru, prin activitatea noastră de parlamentar-femeie, de primar-femeie sau de ministru-femeie, putem induce multor altor femei aspirația de a intra și de a face politică, și le putem asigura șansa de a-și croi drumul în acest domeniu care multă vreme a fost stăpânit de bărbați.

      Eugen Neață - declarație politică cu tema Importanța integrării tinerilor în societate și susținerea acestora pentru un viitor mai bun;

Domnul Eugen Neață:

"Importanța integrării tinerilor în societate și susținerea acestora pentru un viitor mai bun"

Construirea unui viitor mai bun pentru tineri înseamnă să investim în ei, să le oferim unele oportunități pe care să le valorifice și să beneficieze de un start mai bun în viață.

Investirea în tineri pune bazele unei societăți echitabile, deschise și democratice, a unei mobilități și incluziuni sociale, precum și a unei creșteri economice și ocupări durabile a forței de muncă. Acest lucru se poate realiza prin investiții în cunoaștere, în locuri de muncă și în dezvoltarea competențelor.

Studiile efectuate arată că tinerii nu privesc cu încredere către viitor și consideră că sunt excluși din viața socială, economică și democratică.

Programul de guvernare 2017-2020 cuprinde un număr de 21 de măsuri pentru tineri, însă majoritatea se referă la segmentul ce privește educația, consilierea și orientarea în carieră.

Situația tinerilor și perspectivele indică însă faptul că aceste măsuri trebuie urmate de proiecte ce vizează încadrarea tinerilor în locuri de muncă de calitate, bine plătite.

Șomajul la începutul vieții active s-a dovedit că are un impact negativ asupra tinerilor, uneori cu influențe pe tot parcursul vieții.

Sunt deputat ales în Circumscripția electorală nr. 40 Vâlcea și acest lucru mă obligă să gândesc și să propun măsuri, în primul rând pentru tinerii din județ, dar și pentru cei din întreaga țară.

Județul Vâlcea este cunoscut la nivel mondial pentru gradul crescut al criminalității informatice. Mulți tineri talentați în domeniul IT, care ar trebui încurajați și îndrumați pentru a-și folosi abilitățile într-un mod legal, sunt lăsați pradă tentațiilor din zona infracțională.

Guvernele anterioare au gândit și au pus în practică, în special, măsuri reactive astfel încât s-a ajuns până acolo, încât un procent ridicat din tinerii noștri sunt încarcerați în penitenciare, cu pedepse aberante (25 de ani închisoare în condiții inumane pentru infracțiuni informatice), cu repercusiuni pe tot parcursul vieții, în loc sa fie angajați în muncă.

Integrarea lor în societate este de datoria noastră, a autorităților naționale și locale.

Principala responsabilitate pentru politicile și măsurile destinate tinerilor revine statului și de aceea trebuie să își asume acest rol, să pună accent pe politici preventive și de a asigura locuri de muncă bine plătite, pentru tineri.

De prea multe ori, statul a gândit doar politici reactive, cu influențe asupra efectului, fără a interveni asupra cauzei.

Am încredere că actuala coaliție guvernamentală va găsi cele mai bune soluții și va promova reforme structurale care să faciliteze integrarea tinerilor pe piața forței de muncă, astfel încât aceștia să își asume responsabilități în calitate de cetățeni activi.

      Beatrice Tudor - declarație politică cu titlul Legătura politică dintre muncă, mâncare și nevoia de politici sociale reale;

Doamna Beatrice Tudor:

"Legătura politică dintre muncă, mâncare și nevoia de politici sociale reale"

Într-o perioadă în care atenția opiniei publice este ținută ocupată cu tot felul de subiecte politice, există, însă, câteva realități care trebuie amintite și reamintite, pentru a nu pierde din vedere obiectivul comun pe care ni l-am asumat cu toții la depunerea jurământul: asigurarea unui trai decent pentru toți cetățenii români.

Iată câteva dintre aceste realități și adevăruri pe care trebuie să le avem în vedere de fiecare dată când discutăm despre măsuri economice și sociale.

Realitatea este că, în România, cele mai multe salarii, pur și simplu nu sunt suficiente pentru a putea achiziționa produsele din coșul minim de consum lunar necesare supraviețuirii. Potrivit Ordonanței nr. 217/2000, coșul minim include alimente și produse nealimentare plus servicii fără de care nu se poate trăi decent, iar calculele specialiștilor arată că doar pentru a plăti alimentele, articolele de igienă, detergenți, facturile minime la utilități și o valoare modică a impozitelor se plătesc peste 1.000 de lei pe lună. Asta fără a pune la calcul chiria sau costul ratelor, în condițiile în care se pornea de la ipoteza că toți românii sunt proprietarii imobilelor în care locuiesc, ipoteză care este din ce în ce mai puțin valabilă în ultimii zece ani.

Când un român plătit cu salariul minim pe economie trebuie să muncească trei ore pentru a-și permite un kilogram de carne, înseamnă că noi toți avem o problemă. Când pentru o franzelă trebuie să muncești aproximativ 10 minute, înseamnă, fie că ne place să recunoaștem sau nu, avem o mare problemă, pe care însă nu o putem rezolva decât împreună, și doar înțelegând că progresul tuturor vine cu ridicarea celor de jos.

Ca atare, majorarea salariului minim cuprinsă în Programul de guvernare al PSD și realizată încă de la începutul acestui an, atunci când salariul minim a ajuns la 1.450 lei, nu este nicio pomană electorală, niciun moft de stânga, este o necesitate reală pentru asigurarea unui trai care să se apropie de decență pentru cei care muncesc din greu. Programul de guvernare al PSD cuprinde o prevedere clară și explicită: în anul 2020, salariul minim pe țară va ajunge să fie cel puțin 1.750 de lei, ceea ce ar permite măcar acoperirea cheltuielilor din coșul minim de consum.

Atunci când vine vorba de scara socială, trebuie să spunem că ascensorul social din România este blocat. Cei care se află la etajele de jos se văd puși în imposibilitatea de a urca. Nu trebuie să ne dorim să sărăcească bogații, dar trebuie să ne dorim să ni se îmbogățească săracii. Este o prăpastie prea mare între bogații și săracii acestei țări, iar această ruptură înseamnă o viață mai proastă pentru noi toți, înseamnă insecuritate, invidie și înseamnă cancer adevărat pentru sănătatea acestei națiuni.

În vederea îndreptării acestei situații, în Programul de guvernare al PSD se regăsește măsura implementării venitului minim de incluziune pentru asigurarea nivelului de trai minimal oricărui cetățean aflat în vulnerabilitate economică și socială. Estimarea noastră este că vor beneficia de această măsură 700.000 de familii și persoane singure.

Realitatea este că, deși speranța de viață a românilor este în creștere, speranța de viață sănătoasă este în scădere. Deși oamenii trăiesc mai mult, calitatea vieții lor este mai proastă: în România, la 65 de ani, femeile pot spera doar la 4,7 ani de viață independentă și bărbații la 5,3 ani. Acum 10 ani, cerul era mai senin pentru bătrânii noștri: femeile puteau spera la 7,8 ani sănătoși, iar bărbații la 7,7 ani. Lucrurile s-au înrăutățit pentru că am eșuat în a asigura acces la servicii de îngrijire și de sănătate pentru vârstnici. Unde noi am dat greș, alții au reușit. Bătrânii Europei se pot aștepta la aproape 9 ani de trai fără nicio limitare a activității. Acest lucru demonstrează că noi, pur și simplu, nu facem destul pentru părinții și bunicii noștri.

Tocmai pentru a rezolva aceste probleme, Programul de guvernare al PSD cuprinde prevederi referitoare la reducerea cu minim 35% a prețului medicamentelor inovative care și-au pierdut patentul, dar și crearea unui program național privind depistarea bolilor cardiovasculare cu risc major.

Am subliniat aceste realități românești pentru a arăta că în România de astăzi este mai multă nevoie ca oricând de politici sociale. Ele nu trebuie să fie de stânga sau de dreapta, cât timp sunt eficiente și sunt în mod real folositoare pentru a combate sărăcia și pentru a permite un trai decent și sănătos.

      Florin-Dan Tripa - declarație politică intitulată PNL a dat în gropi, la Arad. PSD redă demnitatea cetățeanului;

Domnul Florin-Dan Tripa:

"PNL a dat în gropi, la Arad. PSD redă demnitatea cetățeanului"

Administrația locală a PNL la Arad s-a dovedit a fi falimentară. De 13 ani, liberalii au demonstrat incapacitatea de a guverna județul nostru. Nu e nevoie să faci nu știu ce analiză sau raport, totul e vizibil, cu ochiul liber. Infrastructura rutieră, și nu numai, este la pământ. Arădenii au simțit pe pielea lor ce înseamnă drumuri pline de gropi, chiar de 1 mai, când au preferat să petreacă Ziua muncii la ei acasă, nu în Ungaria sau alte părți. Au dorit să sărbătorească la ei, în județ, unde sunt nenumărate locuri minunate care au primit binecuvântarea lui Dumnezeu. Însă, drumul spre această stațiune turistică din Arad, singura din județul nostru declarată de interes național - Moneasa, a fost un adevărat coșmar. O vacanță care s-a transformat într-un calvar. Mai toate drumurile județene sunt brăzdate de gropi, iar pentru a ajunge la destinație te costă o programare la service-ul auto. Oricine este curios să afle care este starea drumurilor din județul Arad nu trebuie decât să stea de vorbă cu trei concetățeni, așa, ca să avem informația credibilă, din trei surse.

De aceea, este obligatoriu ca noi, cei de la PSD, să intervenim urgent pentru a salva starea infrastructurii din județul Arad. Întotdeauna am atras atenția asupra acestei situații catastrofale a infrastructurii rutiere, de la noi, de acasă.

Dar a venit momentul să acționăm, în stare de urgență. Să spunem "stop" jafului din administrația locală a PNL. Să terminăm odată cu clientela politică liberală care ne-a distrus timp de ani de zile. Deoarece, trebuie spus, pe șleau, toate contractele de reparare și modernizare a drumurilor județene au avut, în ultimii 13 ani, culoare portocalie sau galbenă. Nici vorbă de profesionalism, nici urmă de meritocrație. Corupția PNL a cangrenat instituțiile publice la toate nivelurile. E datoria noastră să facem apel la Ministerul Dezvoltării să finanțeze modernizarea drumurilor județene din județul nostru și să cerem imperativ transparență privind modul în care se cheltuie banul public pentru o infrastructură civilizată.

Dar, hai să prezentăm și situația la zi privind starea drumurilor județene. Consiliul Județean Arad are în administrare o rețea de 1.200,852 km drumuri județene, din care 948,302 km drumuri asfaltate, iar restul... drumuri pietruite sau de pământ. Acum, în secolul al XXI-lea!

Peste 70% din drumurile județene nu au mai fost modernizate din anii 1970-1980, iar de atunci au fost doar reparate. Amintim că, de 13 ani, la guvernarea locală se află PNL.

În aceste condiții, în momentul de față, drumurile prezintă o degradare excesivă, ceea ce face ca multe dintre acestea să fie impracticabile, în condiții de siguranță precară, în ultimii ani singurul drum ce a beneficiat de investiții pentru modernizarea lui a fost drumul Arad-Felnac, de 17 km, finanțat de către Guvernul Ponta prin Programul PNDL, în anul 2015, cu peste 10 milioane de lei. Asta, pentru că PSD Arad s-a implicat mereu în salvarea drumurilor noastre județene.

În anul 2016, pe raza județului s-au produs 167 de accidente grave, din care au rezultat 51 de persoane decedate și 147 de persoane rănite grav. Din acestea, 40% s-au produs pe drumurile județene, cauza principală fiind starea proastă a carosabilului.

Consiliul Județean Arad a alocat în anul 2017, din bugetul propriu, pentru întreținere drumuri asfaltate, suma de 2.800.000 lei, ceea ce reprezintă aproximativ 2.950 lei/km de drum județean asfaltat. De remarcat că, în anul 2017, Consiliul Județean Arad a alocat pentru activități culturale suma de 5.000.000 lei, cu mult mai mult decât pentru întreținerea drumurilor județene. Acest lucru ne demonstrează cât interes prezintă pentru conducerea liberală a județului soarta drumurilor și siguranța la volan a arădenilor. Putem spune, fără reținere, că, încă o dată, PNL este interesată de sinecurile politice, nicidecum de o viață mai bună pentru locuitorii județului Arad. Pentru a mima că îi preocupă starea drumurilor, au aruncat această problemă în curtea Guvernului, mai precis au solicitat MDRAP ca, prin Programul PNDL, să aloce sume pentru a reabilita și moderniza 7 tronsoane de drum județene ce însumează peste 300 km de drum județean. Tot ceea ce nu au reușit să facă în ultimii 13 ani de când sunt în fruntea județului, în materie de drumuri județene, doresc să rezolve Guvernul PSD.

Noi, PSD, ne-am propus, potrivit programului de guvernare, să redăm demnitatea cetățeanului. Acest lucru înseamnă drumuri civilizate, o călătorie liniștită pentru arădenii și toți românii care doresc să viziteze locurile frumoase din județul nostru.

De aceea, solicităm Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, să finanțeze prin PNDL, modernizarea drumurilor județene din Arad, pentru binele nostru, al tuturor. Un nivel de trai civilizat nu are culoare politică.

      Marius-Constantin Budăi - declarație politică privind necesitatea reglementării unei noi formule de impozitare, astfel încât impozitul pe profit să nu mai poată fi disimulat;

Domnul Marius-Constantin Budăi:

"Necesitatea reglementării unei noi formule de impozitare, astfel încât impozitul pe profit să nu mai poată fi disimulat"

În calitate de membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, consider că toate companiile private din România, indiferent că sunt investitori locali sau din alte state, trebuie să respecte aceleași reguli în ceea ce privește legislația juridică și economică.

Vreau să vă semnalez cazul mai multor firme străine care au afaceri în țara noastră și care exportă profitul în afară pentru a nu plăti taxe statului român, cu toate că activitatea este realizată în mare parte de angajați români.

În același timp, micii acționari români se plâng că profiturile obținute aici sunt transferate, prin operațiuni fictive, către grupurile din afară care dețin pachetul majoritar. În acest fel scad artificial și dividendele acționarilor minoritari din România, dar și taxele datorate către statul român. Așadar, pierderea este atât pentru oamenii de afaceri de la noi din țară, cât și pentru statul român.

Firmele cu capital privat românesc au rămas în 2015 la o pondere de 47% din cifra de afaceri pe economie, iar cele străine la 49%, însă profitul firmelor românești a fost de 27 miliarde de lei, triplu față de străini.

PSD, partidul pe care îl reprezint în Parlamentul României, a susținut și sprijină în continuare investițiile străine în România, dar acestea trebuie făcute onest, fără operațiuni fictive și eludarea taxelor prin care se asigură funcționarea serviciilor publice.

Având în vedere acest lucru, consider că instituțiile abilitate trebuie să verifice aceste cazuri, indiferent de mărimea sau numele companiei.

Mai mult decât atât, apreciez că este și treaba noastră, ca oameni politici aleși de cetățeni, să îi reprezentăm în forul decizional al țării, să modificăm legislația, astfel încât să se respecte aceleași reguli pentru întreg mediul privat, indiferent că este vorba de companii străine sau românești. Trebuie să acordăm șanse egale firmelor autohtone în competiția de pe piața liberă cu firmele din alte state care derulează aici afaceri.

Este de notorietate cazul unui mare retailer străin care activează pe piața locală și care a declarat la sfârșitul anului trecut profit de doar 1%. Este greu de imaginat că un lanț de magazine atât de puternic obține un profit atât de mic. Este limpede că o mare parte din banii din buzunarele românilor s-au dus către furnizorii din țara de origine a acelui lanț de magazine, iar în loc ca acești coloși să plătească impozite în România, care să se întoarcă la românii care au cumpărat produse din magazinele lor, ei vor înregistra profitul în statul lor de origine.

De aceea, voi propune și mă voi consulta în zilele următoare cu membrii actualului Guvern pentru a reglementa o nouă formulă de impozitare. Din punctul meu de vedere, cea mai bună formă ar fi ca impozitul să se calculeze pe cifra de afaceri, astfel încât să nu mai poată fi disimulat prin tot felul de inginerii financiare.

      Gabriel Andronache - declarație politică intitulată Cum să distrugi, prin lege, relația mamă-fiică sau bunic-nepot...;

Domnul Gabriel Andronache:

"Cum să distrugi, prin lege, relația mamă-fiică sau bunic-nepot..."

În ultimele săptămâni Parlamentul României este "inundat" de idei legislative "băltite", aparținând majorității parlamentare.

Ultima idee de acest fel aparține unui senator al PSD de Bistrița Năsăud hotărât să interzică, prin lege, persoanelor de același gen, indiferent de gradul de rudenie, să mai umble pe stradă ținându-se de mână.

O asemenea idee, izvorâtă dintr-o mentalitate fundamentalistă, incompatibilă cu standardele democratice, va izbi alte relații sociale decât cele luate la țintă de senatorul PSD. Primele persoane afectate de interdicție vor fi mamele, care nu vor mai putea să își țină de mână fiicele, minore sau majore, pentru că așa vrea un senator PSD sau cine știe ce coaliție... În aceiași situație vor fi bunicii, care nu își vor putea ține de mână nepoții de același gen, sau fiii care vor dori să-și sprijine părintele prea bătrân și bolnav, pentru a se putea deplasa singur pe stradă.

Poate inițiatorul va spune că legea nu se va aplica situației descrise mai sus. Atunci cum va fi aplicată legea? Se vor face controale pe stradă pentru a stabili gradul de rudenie? Vom fi legitimați la fiecare colț de stradă?

Un parlamentar, chiar din partidul de guvernământ, atunci când își exercită dreptul de inițiativă legislativă nu poate legifera discriminatoriu, pentru că are obligația de a respecta art. 16 din Constituție, care asigură cetățenilor români egalitatea în fața legii, fără privilegii și fără discriminări.

      Ileana Cristina Dumitrache - declarație politică intitulată 10 ani de la integrarea României în Uniunea Europeană. La mulți ani Europa! La mulți ani România!;

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

"10 ani de la integrarea României în Uniunea Europeană. La mulți ani, Europa! La mulți ani, România!"

În fiecare an, la data de 9 mai se serbează Ziua Europei, pentru a marca începutul procesului de cooperare economică europeană, la propunerea lansată de ministrul de externe francez Robert Schuman în 1950, inițial între Franța și Germania, pentru eliminarea rivalităților de după război. Ulterior, s-au alăturat Belgia, Olanda, Luxemburg și Italia, care au constituit Comunitatea Economică Europeană (CEE), prin semnarea în 1957 a Tratatului de la Roma.

Prin extinderea procesului de colaborarea economică la acela de integrare politică, noi state europene democratice, precum Danemarca, Irlanda, Marea Britanie, Grecia, Spania, Portugalia, apoi Austria, Suedia, Finlanda și după căderea "cortinei de fier", Cehia, Polonia, Letonia, Estonia, Lituania, Ungaria ș.a.m.d., până la 27 de state, cu România și Bulgaria în 2007, și Croația în 2010, Europa și-a atins dezideratul de a deveni "O Europă organizată și activă ...indispensabilă pentru menținerea unor relații pașnice...", așa cum își dorea unul dintre întemeietorii Uniunii, ministrul Robert Schuman.

Astăzi, ziua de 9 mai, Ziua Europei, Ziua Uniunii Europene, nu înseamnă numai data de naștere a proiectului european, ci și o zi a bucuriei de a fi împreună, o zi a voinței de solidaritate, o zi a unei mari comunități diverse, din care fac parte toți cetățenii UE, inclusiv cetățenii români, de aceea, această zi poate fi numită ca Ziua cetățenilor "Europei Unite".

      Radu Babuș - declarație politică Salut ziua de 9 mai, Ziua Europei, zi cu triplă semnificație pentru România;

Domnul Radu Babuș:

"Salut ziua de 9 mai, Ziua Europei, zi cu triplă semnificație pentru România"

La 9 mai 1877 Mihail Kogălniceanu declara în Parlamentul țării: "Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare".

Proclamarea independenței statale a reprezentat o încununare a strădaniilor unor patrioți, mari personalități din acei ani, și a trebuit consfințită și apărată pe câmpul de luptă, spre a putea fi impusă forțelor militare turcești și recunoscută apoi de puterile europene.

De asemenea, ziua de 9 mai este ziua în care forțele aliate din cel de-al Doilea Război Mondial au obținut în 1945 victoria împotriva Germaniei naziste, punând astfel capăt celei mai pustiitoare conflagrații din istoria continentului european.

Astăzi, România este parte a Uniunii Europene, recunoscută ca partener de dialog alături de puternice țări europene cu vechi tradiții democratice, și serbează alături de partenerii europeni Ziua Europei.

Pornind de la istorica Declarație de la 9 mai 1950 a ministrului francez de externe, Robert Schuman: "Contribuția pe care o poate aduce civilizației o Europă organizată și activă este indispensabilă pentru menținerea unor relații pașnice" a început amplul proces pentru construirea unei Europe unite, proces care continuă și astăzi, și cu sprijinul țării noastre.

La mulți ani, Europa! La mulți ani, România! La mulți ani, români europeni!

      Laurențiu Nistor - declarație politică cu titlul Uniunea Europeană înseamnă, dincolo de orice, oameni, valori comune, solidaritate, înțelegere, pace;

Domnul Laurențiu Nistor:

"Uniunea Europeană înseamnă, dincolo de orice, oameni, valori comune, solidaritate, înțelegere, pace"

9 mai este Ziua Europei. Această zi a fost instituită la Milano, în 1985, de către liderii Uniunii Europene.

Ce înseamnă însă Uniunea Europeană? Înseamnă valori comune pentru toate țările membre, valori ce au prins contur prin dezvoltarea economică și socială, dar și prin garantarea unui nivel de viață decent pentru toți cetățenii.

În 2017, România împlinește 10 ani de apartenență la familia europeană, 10 ani în care fiecare Guvern s-a străduit, cum s-a priceput, să se apropie de valorile reprezentate de Uniunea Europeană.

Întâmplarea face ca, la doar un an de la aderarea României la UE, să părăsesc administrația locală pentru primul meu mandat de parlamentar. Am urmărit, așadar, îndeaproape, modul în care a evoluat administrația locală pe noul ei drum.

Progresele sunt evidente și ne apropiem tot mai mult de o "bună guvernanță". Acest concept a apărut ca răspuns la dificultatea cu care măsurile adoptate de Guvern ajungeau la nivelul administrației publice locale. Practic, "bună guvernanță" reprezintă aplicarea legislației de jos în sus și este un spațiu comun al dezbaterii, cu implicarea tuturor factorilor. "Bună guvernanță" reprezintă: responsabilitate, eficiență, coerență, transparență, participare.

Pentru primari, o "bună guvernantă" înseamnă: creșterea capacității de management a administrației, prin planificare, organizare, implementare, monitorizare și evaluare, dar și un contact direct cu cetățeanul pe care îl reprezintă.

Mă bucur să constat că cei 10 ani ai României în UE s-au conturat și într-o administrație locală care este mai aproape de cetățenii ei. Mai sunt multe lucruri de făcut, dar progresele sunt evidente. Oamenii au în primar un partener direct de discuție, sunt la curent cu deciziile pe care edilul le ia și asistă la procesul de decizie.

Este de datoria fiecăruia dintre noi să facem tot ce ne stă în putință pentru a oferi un trai decent cetățenilor noștri. Pentru că Uniunea Europeană înseamnă - cred eu, dincolo de orice - oameni, valori comune, solidaritate, înțelegere, pace.

      Natalia-Elena Intotero - declarație politică intitulată De Ziua Europei, Europa însăși a primit un cadou - un puternic semnal de încredere din partea Franței;

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"De Ziua Europei, Europa însăși a primit un cadou - un puternic semnal de încredere din partea Franței"

9 mai este Ziua Europei. Astăzi, o Uniune Europeană cu un stat în minus, după Brexit, dar cu speranță spre continuitate, prin votul francezilor din 7 mai.

Acest vot este cu atât mai simbolic cu cât, pe 9 mai 1950, Robert Schuman, chiar ministrul francez de atunci al afacerilor externe, rostea o declarație ce a rămas înscrisă în istoria construcției europene drept "Declarația Schuman". Textul prevedea crearea unei Comunități a cărbunelui și oțelului, ai cărei membri urmau să-și gestioneze împreună aceste două resurse.

Această Comunitate înființată de Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Belgia și Luxemburg a fost prima dintr-o serie de instituții europene care au stat la baza Uniunii Europene de astăzi.

Victoria din 7 mai a lui Emmanuel Macron, care a candidat ca independent, pe o platformă de centru, este un semnal puternic pentru noi toți, dar mai ales pentru Uniunea Europeană.

Printre promisiunile lui din campanie se numără continuarea parcursului european al Franței. Așadar, un vot reprezentativ pentru această țară, mai ales în condițiile în care, cel puțin în ultimii ani, a avut de-a face cu un val de atacuri teroriste, evenimente care au dus la scindarea societății și la mari probleme de încredere în clasa politică.

Dincolo de provocările fiecărui stat în parte, echilibrul politic este un pilon în jurul căruia se pot construi, cu calm și responsabilitate, politici de stat și piețe economice stabile.

Așadar, astăzi, de Ziua Europei, Europa însăși a primit un cadou - un puternic semnal de încredere față de ceea ce reprezintă Uniunea Europeană - valori comune, continuitate, solidaritate.

      Alexandra Presură - declarație politică 9 mai - Ziua Europei;

Domnul Alexandra Presură:

"Ziua Europei, 9 Mai"

Pentru români, ziua de 9 Mai are o triplă semnificație: este ziua în care a fost declarată independența națională a statului român din anul 1877, este ziua victoriei asupra fascismului, prin capitularea necondiționată a Germaniei din anul 1945 și este ziua de naștere a ceea ce numim astăzi Uniunea Europeană. România, ca membră a acestei comunități, sărbătorește această zi cu dorința de mai bine, cu dorința de întărire a solidarității și cooperării între statele componente și, nu în ultimul rând, cu dorința de integrare economică și politică deplină.

În 1950, prin Declarația de la 9 mai a ministrului de externe francez Robert Schuman, care propunea un plan de colaborare economică între Franța și Germania, în dorința de a elimina rivalitățile dintre cele două state, s-a făcut primul pas spre procesul de construcție a unei Europe unite, iar Franța a devenit astfel primul stat european care a înțeles conceptul de împărțire a suveranității, dar și necesitatea dezvoltării în cadrul unei comunități supranaționale. Peste doar un an, la 18 aprilie 1951, va fi semnat Tratatul de la Paris, prin care lua ființă Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO) între Germania, Franța, Belgia, Italia, Luxemburg și Olanda, prin care resursele de oțel ale statelor membre au fost partajate, prevenindu-se astfel un nou război mondial.

Scopul Uniunii Europene, încă de la primele sale manifestări, a fost de a realiza o colaborare cât mai strânsă între statele comuniunii, iar deciziile să fie luate cât mai aproape și pentru cetățeni. Misiunea sa este de a contribui la expansiunea economiei, de a depune toate eforturile pentru a dezvolta segmentul ocupării forței de muncă, dar mai ales de a îmbunătăți nivelul de trai al locuitorilor săi. Astfel, au fost promovate și susținute constant progresul economic și social echilibrat, afirmarea identității pe scena mondială sau introducerea cetățeniei europene pentru toți cetățenii țărilor membre, fără însă a fi anulată cetățenia națională, ci având statut de complementaritate și dătătoare de drepturi.

La 1 ianuarie 2017 s-au împlinit 10 ani de când România face parte din comunitatea europeană. Este un deceniu de când România participă activ la procesul decizional european și în care s-a parcurs o perioadă prielnică de modernizare și dezvoltare socio-economică, de îmbunătățire a calității vieții, de valorificare a integrării în Piața Unică Europeană.

Deși în acest moment Comunitatea Europeană este marcată de transformări, țara noastră depune eforturile necesare pentru consolidarea acțiunii coerente, pentru dezvoltarea de obiective concrete pentru confirmarea unei Uniuni puternice, în care valorile și principiile comunitare să asigure baza durabilă pentru o construcție europeană de durată.

Prin decizia Marii Britanii de ieșire din Uniunea Europeană și prin intensificarea fenomenului terorist, realitățile comunitare suportă transformări ce obligă țările semnatare la o reașezare a politicilor economice, sociale și culturale.

În acest context, România are obligația de a se racorda noilor formule de cooperare consolidată: preluarea primei președinții a Consiliului UE în anul 2019, ce reprezintă o adevărată provocare și o oportunitate pentru țara noastră în procesul de consolidare a poziției comunitare, un adevărat examen pentru toate instituțiile statului român, asumarea noului cadru financiar și depunerea eforturilor pentru înlăturarea discriminărilor privind subvenția agricolă, aderarea la spațiul Schengen, diversificarea exporturilor românești și pe piețe din afara spațiului comunitar (China, Turcia, Israel), crearea unei zone de securitate și stabilitate în imediata vecinătate a Uniunii, prin susținerea reală a politicilor de extindere și prin implicarea României în proiectele de reformare democratică a statelor din regiunea Balcanilor de Vest. Sunt realități pe care societatea românească le așteaptă de multă vreme și pe care PSD, prin programul său de guvernare, le poate duce la îndeplinire.

      Răzvan-Ilie Rotaru - declarație politică cu tema Problemele de discriminare și egalitate de șanse - stereotipiile sociale.

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

"Problemele de discriminare și egalitate de șanse - stereotipiile sociale"

Începând cu 2015, data de 8 mai a fost declarată Ziua egalității de șanse între femei și bărbați. Legea prin care s-a instituit această zi are rolul de atragere a atenției asupra discriminării și efectelor pe care acest fenomen le generează în societatea românească.

Una din cauzele prime care conduc la inegalitatea între bărbați și femei este orientarea timpurie a copiilor în primele forme de educație. Prin tradiție, dar și din cauza unui stereotip social, fetele sunt orientate către materiile umaniste, în timp ce băieții sunt îndrumați de părinți către matematică și fizică, ceea ce le va determina fundamental pregătirea pentru piața muncii. Afectează acest lucru egalitatea de șanse? Cu siguranță că da, pentru că băieții se vor pregăti ulterior pentru meserii mai solicitate pe piața muncii și mai bine plătite, cum ar fi construcțiile, finanțele sau domeniul tehnic, de inginer.

Există o reglementare a orientării vocaționale? Nu. Deci iată unul din motivele importante ale inegalității de șanse în ceea ce privește accesul femeilor la meserii căutate și bine plătite pe piața muncii. Din cauza orientării inițiale în formele școlare timpurii, femeile se vor pregăti pentru meserii mai puțin căutate și în general mai prost plătite decât în cazul bărbaților.

Responsabilitățile specifice din familie reprezintă a doua mare cauză care afectează șansele femeilor de a accede în cariera politică sau profesională. Femeile cu mai mulți copii au șanse mult mai mici de a avansa la locul de muncă. Din cauza responsabilităților specifice din familie, femeile cu mai mulți copii nu se mai pot dedica 100% profesiei.

Angajatorii nu își pun problema din perspectiva unei mame. Ei cer randament egal, dar nu iau în considerare în niciun fel condițiile inegale dintre bărbați și femeile care au copii în îngrijire. Femeia trebuie să se împartă între profesie și copil. Iar în legislația muncii, cu excepția concediului postnatal, nu se prevăd facilități pentru femeile care au copii în îngrijire. Nu se garantează un program flexibil care să permită femeii să acorde o îngrijire corespunzătoare copilului pe care îl are în îngrijire. Dar nu se reglementează nici servicii alternative pentru îngrijirea copiilor preșcolari, de tipul bonelor sau babysitteri, care să preia o parte din sarcina femeilor angajate. Din acest motiv, toate studiile realizate la nivel european arată că rata de ocupare a femeilor scade odată cu creșterea numărului de copii.

Atunci când vorbim despre egalitatea de șanse între femei și bărbați, sau între tineri și seniori, întâlnim foarte frecvent confuzia dintre drepturi și privilegii.

Deseori, atunci când femeile cer să li se respecte drepturile, mulți înțeleg că femeile vor anumite privilegii și un tratament preferențial.

În realitate, nimeni nu cere privilegii: nici femeile, nici tinerii, nici alte categorii care sunt afectate de anumite stereotipuri sociale și profesionale.

Ceea ce cer femeile este egalitatea de șanse. Competiția e deschisă pentru toată lumea. Dar vrem garanția că toți pleacă de la aceeași linie de start și toată lumea să fie cronometrată cu același cronometru.

Îmi doresc, așadar, ca astfel de stereotipii să nu se mai manifeste în Parlamentul României. Votul meu, ca tânăr deputat, este egal cu votul tuturor celorlalți colegi. Am aceleași răspunderi și aceleași obligații. Nu cer privilegii și nici tratament preferențial. Vreau doar să fie tratat și respectat la fel ca orice alt parlamentar, bărbat sau femeie, tânăr sau mai în vârstă. Asta înțeleg eu prin egalitate de șanse.

Privilegiile se câștigă prin muncă, nu se acordă prin lege. Așadar, legea trebuie să garanteze drepturi fundamentale, nu să acorde privilegii.

Acordarea unei garanții a șanselor egale nu se realizează doar dacă vom scrie într-o lege că "Femeile sunt egale cu bărbații". Pentru a îndrepta efectele trebuie să înțelegem cauzele și să acționăm asupra lor.

Ca parlamentari, nu e suficient doar să proclamăm prin lege egalitatea de șanse dintre femei și bărbați, trebuie să facem un pas mai departe și să reglementăm domeniile în care se manifestă cauzele principale care conduc la inegalitatea de gen.

    Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr.138/2004, pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare, precum și pentru completarea art.10 din Legea nr.98/2016 privind achizițiile publice (PL-x 173/2017). (rămas pentru votul final)  

După pauză

       

(În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Cristian Ghinea și Georgian Pop, secretari ai Camerei Deputaților.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Rog liderii de grupuri să-și invite colegii în sală.

Domnule Ghinea, la prezidiu!

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaților. S-au înregistrat până acum 189 de colegi.

La ora 11,00 vot final.

Ședință de Birou permanent la încheierea ședinței de vot final.

La ora 12,00 ședință comună.

Ne întoarcem la punctele 6 și 7, pentru care au venit rapoartele, între timp.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare, precum și pentru completarea art. 10 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice.

Inițiatorii? Nu.

Raport? Comisia?

Haideți! Comisia juridică, da? Doamna Cătăniciu?

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Da, domnule președinte.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc.

Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004.

Consiliul Legislativ avizează favorabil propunerea legislativă.

Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, cu amendamente, în ședința din 3 aprilie 2017.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea unui cadru juridic, potrivit căruia cheltuielile aferente apei și energiei electrice pentru irigații să fie suportate de la bugetul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, în limita sumelor alocate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pecum și a cheltuielilor aferente contractelor multianuale.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, acesta face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

La amendamente, dacă sunt intervenții? Nu.

Legea merge la votul final.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.95/2016 pentru prorogarea unor termene, precum și pentru instituirea unor măsuri necesare pregătirii punerii în aplicare a unor dispoziții din Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă (PL-x 107/2017). (rămas pentru votul final)  

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2016 pentru prorogarea unor termene, precum și pentru instituirea unor măsuri necesare pregătirii punerii în aplicare a unor dispoziții din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; procedură de urgență.

Dacă de la Guvern vrea cineva să ia cuvântul?

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Sofia Mariana Moț (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Bună ziua, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați.

Obiectul de reglementare al actului normativ supus aprobării dumneavoastră se referă la prorogarea intrării în vigoare, până la data de 1 ianuarie 2019, a dispozițiilor din noul Cod de procedură civilă, privitoare la cercetarea procesului sau, după caz, la dezbaterea fondului în camera de consiliu. Aceste dispoziții au mai fost prorogate, prin Legea nr. 2/2013 și, ulterior, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2015.

Concret, aceste dispoziții din noul Cod de procedură civilă se referă la faptul că, în momentul adoptării acestui cod și intrării în vigoare, infrastructura instanțelor de judecată nu permite organizarea și desfășurarea acestui gen de procese, în spații adecvate, adică în camere de consiliu. Aceasta presupune o nouă infrastructură, noi investiții, precum și un nou personal și îndeplinirea altor condiții necesare pentru desfășurarea în bune condiții a acestui gen de procese.

Actul normativ mai prevede, de asemenea, instituirea unor norme privind etapele necesare asigurării premiselor la nivelul infrastructurii instanțelor pentru aplicarea dispozițiilor mai sus arătate, începând cu 1 ianuarie 2019.

Se referă, de asemenea, proiectul de act normativ, la prorogarea intrării în vigoare a celorlalte dispoziții ale noului Cod de procedură civilă, așa cum au fost propuse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2016.

Complementar, prin actul normativ se propune extinderea aplicării măsurilor legislative instituite temporar de art. XII alin. (2), precum și de art. XIV-XVII, XVIII alin. (2) și art. XIX alin. (2) din Legea nr. 2/2013 și în cazul proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2017, până la data de 31 decembrie 2019, inclusiv.

Prin urmare, susținem forma actului și a Ordonanței de urgență nr. 95, așa cum a fost ea adoptată de Guvern.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Comisia juridică?

Doamna Cătăniciu.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2016 pentru prorogarea unor termene, precum și pentru instituirea unor măsuri necesare pregătirii punerii în aplicare a unor dispoziții din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din data de 1 februarie 2017.

Obiectul de reglementare al proiectului de act normativ îl constituie prorogarea unor termene prevăzute de Legea nr. 2/2013, în scopul asigurării condițiilor pentru implementarea măsurilor administrative prevăzute în Codul de procedură civilă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Superior al Magistraturii a avizat favorabil proiectul de ordonanță.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil proiectul de lege, în ședința din 15 februarie 2017.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au examinat proiectul de lege și avizele accesorii, în ședința din data de 8 mai 2017.

Dezbaterea s-a desfășurat în prezența reprezentanților Ministerului Justiției și ai Consiliului Superior al Magistraturii care, în calitate de invitați, și-au prezentat punctele de vedere.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină

și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Dezbateri generale.

Domnul Stelian.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Mulțumesc.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2016, fără îndoială, trebuie adoptat, însă vreau să menționez că la Comisia juridică s-au adoptat niște amendamente cu care nu suntem de acord. Este vorba de amendamentele din anexă, prevăzute la punctele 12, 13, 14 și 15, prin care se adaugă, îndepărtându-se de la ideea inițială a proiectului de lege, se adaugă mai multe motive de revizuire, prin aceasta încălcându-se principiul stabilității circuitului juridic civil. Practic, facem din revizuire o cale de atac care nu mai are nimic, nicio legătură cu căile extraordinare de atac.

Mai mult decât atât, considerăm că unele dintre aceste noi motive de revizuire încalcă flagrant Constituția. Și vă dau exemplul de la punctul 12, unde se spune în felul următor: "când, după pronunțarea hotărârii definitive, Curtea Constituțională adoptă o decizie prin care se declară ca fiind neconstituționale dispozițiile legale pe care s-a întemeiat hotărârea definitivă, sau ale cărei considerente și/sau dispozitiv sunt contrare hotărârii definitive".

Problema este că deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor, adică produc efecte nu pentru trecut, așa cum lasă acest text să se întâmple, ci numai pentru viitor, de la momentul publicării în Monitorul Oficial.

Nici celelalte noi cauze de revizuire nu sunt de admis. Cea de la pct. 13, spre exemplu, spune în felul următor: "hotărârea este pronunțată cu încălcarea prevederilor constituționale", adică lăsăm o instanță judecătorească să analizeze dacă o hotărâre este sau nu pronunțată cu încălcarea prevederilor constituționale, ceea ce nu ar putea analiza decât Curtea Constituțională.

Concluzionând, suntem de acord cu adoptarea acestui proiect de lege, fără amendamentele începând cu punctele 12, până la punctul 15.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule Stelian, eram la dezbateri generale. Dumneavoastră ați intrat la dezbateri pe amendamente. Acum mă întorc.

Domnule Cupșa, sunteți la dezbateri generale sau tot la amendamente?

Domnule Cupșa, v-ați înscris la cuvânt. Nu s-a înscris la cuvânt. Renunță.

Reiau. La dezbateri generale mai sunt intervenții? Nu.

Acum la articole.

Domnul Stelian, propuneți...

Domnule Stelian, vă rog, veniți și propuneți ceva, că n-am înțeles ce-ați vrut.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Stelian-Cristian Ion:

În mod concret, propunem eliminarea sau respingerea prin vot a amendamentelor din tabel, de la pct. 12 la pct. 15, toate acele amendamente care se îndepărtează de la expunerea de motive a proiectului de lege și introduc noi cauze de revizuire.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Deci 12-15 inclusiv, ambele. Da?

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Punctul 12.

Vot, vă rog.

Propune respingerea amendamentelor admise.

 
Video in format Flash/IOS    

36 de voturi pentru, 91 împotrivă, o abținere, doi colegi care nu votează.

Punctul 13.

Vot, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

61 de voturi pentru, 99 împotrivă, 4 abțineri.

Respinsă propunerea, adoptat în forma comisiei.

Punctul 14.

Vot, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

62 de voturi pentru, 102 împotrivă, 6 abțineri, un coleg care nu votează.

Amendamentul rămâne în forma din raport.

Punctul 15 și ultimul.

Vot, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

61 de voturi pentru, 105 împotrivă, 5 abțineri, un coleg care nu votează.

Cu amendamentele admise, din raport, legea merge la votul final.

Domnule Bichineț, ați apăsat pe microfon sau din greșeală?

Domnule Bichineț? V-ați înscris la cuvânt sau nu?

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.15/2016 pentru completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (PL-x 326/2016). (rămas pentru votul final)  

Punctul 10 al ordinii de zi.

10. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2016 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului; în procedură de urgență.

Vă rog, Guvernul.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Magda Ștefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relația cu Parlamentul):

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

În ceea ce privește Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2016 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, având în vedere că prin Decizia Curții Constituționale nr. 361/2016 dispozițiile ordonanței de urgență a Guvernului supuse dezbaterii parlamentare au fost declarate neconstituționale, susținem adoptarea proiectului de lege privind respingerea ordonanței de urgență.

Mulțumesc frumos.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Și eu mulțumesc.

Comisia juridică sau Comisia pentru administrație?

Doamna Cătăniciu, Comisia juridică.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere, în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2016 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 5 septembrie 2016, Camera Deputaților fiind Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil inițiativa legislativă, în ședința din 20 septembrie 2016.

Guvernul precizează că susține respingerea Ordonanței de urgență nr. 15/2016.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 3/2000.

Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 361 din 26 mai 2016, a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de Avocatul Poporului și a constatat că dispozițiile O.U.G. nr. 15/2016 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului sunt neconstituționale, întrucât "nu respectă, în mod cumulativ, toate cele trei condiții prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituție pentru ca legiuitorul delegat să poată adopta ordonanțe de urgență".

Membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au examinat proiectul de lege în ședința din 28 februarie 2017.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

În urma examinării inițiativei legislative, a expunerii de motive, a avizului Consiliului Legislativ, a punctului de vedere transmis de Guvern, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2016 pentru completarea Legii nr. 3/2000.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, doamnă Cătăniciu.

Dezbateri?

Domnul Roman, dezbateri generale.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

În cadrul Comisiei pentru administrație publică am dat acel raport, cu majoritate. Avem o decizie a Curții Constituționale pe care trebuie s-o respectăm cu toții, însă cred că este momentul să tratăm foarte serios această problemă a referendumurilor locale, pentru că vorbim de foarte multe ori de autonomie locală, vorbim de luarea deciziilor la nivel local și în foarte multe situații deciziile se iau de aici, de la București, în spețe care privesc clar comunitatea locală.

Cred că împreună, cu toții, trebuie să găsim soluții pentru ca aceste referendumuri locale să poată funcționa, așa cum funcționează în Elveția, în Franța, în Germania, în Austria, la luarea deciziilor de interes local, și să lăsăm comunitățile locale să-și decidă soarta asupra unor proiecte de interes local.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Și eu.

Mai sunt intervenții la dezbateri generale? Nu mai sunt.

Avem un amendament respins. Dacă-l susține cineva? Nu.

Legea merge la votul final.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.22/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr.265/2008 privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră (PL-x 477/2016). (rămas pentru votul final)  

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 265/2008 privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră.

Vă rog, de la Guvern, dacă intervine cineva?

Vă prezentați, vă rog.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Maria Magdalena Grigore (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul facilitează formarea de auditori de siguranță, revizuind atât condițiile necesare pentru accesul la această profesie, cât și prevederile legate de efectuarea cursurilor de formare și perfecționare în domeniu.

Totodată, proiectul de act normativ elimină criteriul geografic pentru desemnarea unui auditor de siguranță rutieră, criteriu care introducea posibile bariere și discriminări în accesul la exercitarea profesiei de auditor, contrar prevederilor Directivei nr. 123/2006.

Suntem de acord cu raportul comisiei.

Vă mulțumim.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Comisia pentru transporturi.

Domnul deputat Șova.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Lucian Șova:

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru transporturi și infrastructură a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a acestui act normativ, Camera Deputaților fiind prima Cameră sesizată.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei pentru drepturile omului, Comisiei pentru învățământ și Comisiei juridice.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 265/2008, în sensul facilitării formării de auditori de siguranță rutieră, revizuind atât condițiile necesare pentru accesul la profesie, cât și prevederile legate de efectuarea cursurilor de formare și de perfecționare în domeniu.

De asemenea, proiectul de lege prevede faptul că Ministerul Transporturilor, prin Autoritatea Rutieră Română, preia atributul de inspecție de siguranță rutieră, efectuând în acest sens inspecțiile, prin comisii de inspecție alcătuite din proprii angajați, cel puțin una dintre persoane fiind atestată ca auditor de siguranță rutieră.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect de act normativ, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Plenul Camerei Deputaților, în ședința din 11 aprilie 2017, a hotărât retrimiterea la Comisia pentru transporturi și infrastructură, în vederea reexaminării și întocmirii unui nou raport.

În urma dezbaterii, membrii comisiei prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2016, cu amendamente admise și amendamente respinse, prevăzute în Anexele nr. 1 și nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Prezentul raport înlocuiește integral Raportul asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 265/2008 privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră nr. 4c-26/168/2016, din 4 aprilie 2017.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Lucian Șova:

În cadrul secțiunii de dezbateri generale, domnule președinte, vreau să fac câteva precizări cu privire la acest proiect de lege.

Unul dintre amendamentele cele mai importante care au fost admise la comisia noastră este acela că a fost scoasă de sub obligativitatea de a fi făcut audit de siguranță rutieră, rețeaua de drumuri locale și drumuri județene.

Acest lucru nu constituie o abdicare de la principiile de siguranță rutieră, dar, pe de altă parte, așa cum era legea înainte, auditul de siguranță rutieră fiind foarte scump, de multe ori a stat în calea dezvoltării unor proiecte de infrastructură de mai mică anvergură decât drumurile naționale, drumurile expres, autostrăzile și așa mai departe.

De asemenea, este important la acest proiect de lege că Autoritatea Rutieră Română va face inspecția de siguranță rutieră, care se reclamă a fi făcută extrem de serios. Inspecția de siguranță rutieră este activitatea prin care se va evalua - ar trebui și acum, de fapt, să fie evaluată - tot ceea ce înseamnă semnalizare rutieră, condiții de circulație și așa mai departe.

Știm cu toții - și acesta este un punct extrem de neplăcut și incorect - că în zilele acestea, în România, sunt o mulțime de semne rutiere ascunse după copaci, semafoare care nu se văd și alte astfel de probleme pe infrastructura rutieră pe care cei care administrează rețeaua rutieră nu le rezolvă, lucru care de multe ori duce la accidente rutiere.

PSD va susține proiectul de lege, în forma adoptată la comisie.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul Drulă.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Cătălin Drulă:

Stimați colegi,

Din păcate, ordonanța, prin amendamentele pe care le-a amintit înainte colegul meu, introduce o problemă foarte serioasă, și anume, elimină auditul de siguranță rutieră pentru drumurile cele mai periculoase din România.

Statistic vorbind, cele mai periculoase drumuri sunt drumurile județene și străzile.

Reamintesc că auditul de siguranță rutieră se aplică doar pentru drumuri noi.

De asemenea, țin să îl contrazic pe colegul meu. Tarifele care, într-adevăr, introduse în anul 2011, dacă nu mă înșel, erau aberante, au fost reduse cred de zece ori anul trecut, astfel încât auditul de siguranță rutieră nu mai reprezintă decât un mic procent, 1-2% din costul unei investiții, în prezent.

În același timp, așa cum spuneam, statistic, pe aceste drumuri mici - și e vorba din nou de drumuri noi construite - se întâmplă cele mai multe accidente, pentru că nu se iau în considerare principiile siguranței rutiere.

Din aceste motive, USR va vota împotriva raportului de adoptare, în această formă.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Benedek Zacharie.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al UDMR este de părere că evaluarea de impact și auditul de siguranță rutieră pentru drumurile județene și pentru străzile de categoria I și a II-a nu ar fi fost o măsură oportună.

Acest aspect a fost corectat în urma insistențelor noastre și acceptate de comisie ca amendament.

Argumentele poziției UDMR au relevat că dacă am fi grevat bugetele locale de plata tarifelor stabilite pentru evaluările de impact și auditurile de siguranță rutieră, acest lucru putea conduce la blocarea investițiilor consiliilor județene și locale, în realizarea modernizării drumurilor.

Totodată, ținând cont de statisticile deosebit de îngrijorătoare privind siguranța rutieră și de numărul redus de auditori, considerăm că auditurile de siguranță rutieră trebuie să se aplece, cu precădere, asupra drumurilor naționale.

Considerăm că actuala formă a acestui proiect de lege, deși mai avem unele rezerve, este totuși acceptabilă și va aduce îmbunătățiri în domeniul siguranței circulației, dacă se vor respecta următoarele principii.

Principiul responsabilității.

Auditul de siguranță rutieră trebuie să conducă, prin soluțiile concrete propuse și asumate, la reducerea numărului de accidente și victime pe drumurile publice.

Pentru atingerea acestui deziderat, este nevoie ca auditorii să-și asume responsabilitatea pentru soluțiile alese.

Principiul prioritizării.

Auditorii de siguranță rutieră vor trebui să se concentreze, în primul rând, pe așa numitele "puncte negre", puncte unde există un număr semnificativ de accidente rezultate cu decese și vătămări corporale grave.

Într-un termen rezonabil, aceste "puncte negre" vor trebui să dispară de pe harta rutieră a țării.

Principiul creșterii siguranței și fluidizării circulației rutiere.

Inspecția de siguranță rutieră periodică va trebui să insiste în rezolvarea problemelor curente care afectează siguranța în trafic, să nu permită administratorului drumurilor publice să amâne nejustificat înlocuirea sau montarea elementelor de siguranță, să rezolve problemele semnalizărilor contradictorii sau, pe alocuri, excesive.

În cazul în care principiile pe care le-am enunțat vor fi respectate, avem certitudinea că aplicarea proiectului de lege își va atinge scopul declarat.

Ca urmare, UDMR va vota Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2016.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bode.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Prin acest proiect de lege, Guvernul a fundamentat necesitatea revizuirii condițiilor de acces în corpul auditorilor de siguranță rutieră.

Auditul și inspecția de siguranță rutieră reprezintă, fără îndoială, două activități esențiale pentru creșterea gradului de siguranță în trafic, dacă ele sunt profesionist realizate și dacă recomandările făcute prin raportul de audit sunt respectate.

Nimeni nu contestă importanța lor, cu atât mai mult cu cât România este în continuare deficitară la acest capitol, în acest sens fiind aprobată și Strategia națională de siguranță rutieră 2016-2020 care țintește scăderea numărului de accidente rutiere cu până la 60%.

Și apropo de acest obiectiv. În 2015, statistic vorbind, România ocupa un îngrijorător loc 2, la nivelul Uniunii Europene, în ce privește numărul de morți în accidente rutiere, raportat la 1.000.000 de locuitori: 91. Asta în vreme ce media Uniunii Europene era de 50.

Tot statistic, ca evaluare, în România, costul social al morților în accidente rutiere depășește 2.000.000.000 de euro. 9.380 de accidente s-au produs în 2015. Pe străzi - care tocmai au fost excluse din lista obiectivelor unde este obligatoriu a se face audit - au murit 1.017 oameni, în 3.525 de accidente.

Așadar, principala îngrijorare rămâne în zona de aplicabilitate a acestei legi și în ceea ce privește obligativitatea însușirii de către investitor sau administratorul drumului a recomandărilor făcute prin rapoartele de audit și de inspecție rutieră.

Nu suntem ferm convinși că rapoartele întocmite de acest corp al experților care gestionează aspecte de siguranță rutieră vor fi implementate de către investitor sau beneficiar, astfel încât în România să nu mai asistăm la prăbușiri de porțiuni de autostradă și la accidente rutiere grave, cu victime provocate de proasta semnalizare a drumurilor.

Cred că acesta trebuie să fie scopul principal al aplicării legii - să avem încă un filtru, un ochi vigilent și responsabil care să contribuie la creșterea gradului de siguranță rutieră.

Din păcate, azi suntem în următoarea situație: avem un număr de auditori de siguranță rutieră - 12 la număr, din care 8 sunt activi încă, parte din ei din 2013.

Prețul mediu pe kilometru, într-adevăr, este de 10.000 RON pentru toate stadiile. Dar îmi pun întrebarea, dragi colegi: ce au făcut acești auditori pe Orăștie-Sibiu? Au dat un aviz pentru Orăștie-Sibiu. Zona Bucium, știți foarte bine, alunecările de teren și surpările de teren de acolo.

Ce au făcut acești auditori pe A1, în zona ieșirii spre Aeroportul Timișoara, unde în 6 luni de zile am înregistrat, din păcate, 3 morți. Deci, răspunsul cred că e: ori că au făcut un audit formal, ori l-au făcut prost, ori nu este respectat.

Închei, spunând că Partidul Național Liberal, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal se va abține de la acest vot, pentru că din discuțiile avute în comisii și din analiza făcută nu sunt îndeplinite condițiile care să ne ofere garanția că pe viitor toate aceste neajunsuri în materie de siguranță pe infrastructura rutieră vor fi remediate.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc și eu.

Dezbateri generale, dacă mai e cineva? Nu.

La articole, vă rog, am înțeles... domnul Drulă.

La respinse, da?

Unul admis? Spuneți sălii, nu mie.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Cătălin Drulă:

La amendamentele admise, poziția 5 marginal. Vreau să o supunem la vot.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înțeles.

Mulțumesc.

Vă rog, vot.

 
Video in format Flash/IOS    

Amendamentul a rămas în forma inițială din raport.

Nu înțeleg, ați cerut eliminarea, nu? Ați cerut eliminarea, domnule... Nu puteți să cereți...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Cătălin Drulă:

Am solicitat... Deci e vorba de un amendament admis care nu se...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Cum?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Cătălin Drulă:

Am cerut să votăm asupra amendamentului.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Păi, cum să votăm amendamentul admis? Nu înțeleg. Păi, nu e procedural ce faceți.

Domnule Drulă, luați Regulamentul. Mai vorbim data viitoare.

Mulțumesc.

Aveți niște proceduri foarte noi și inovative, dar noi le-am învățat altfel.

Mulțumim.

Alte intervenții la amendamente dacă mai sunt? Nu sunt.

E ora 11,00. Luăm pauză 5 minute, pentru votul final.

 
    Supunerea la votul final:  

După pauză

Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să ne pregătim pentru ședința de vot final. (Vociferări.) Am spus să ne pregătim.

Stimați colegi,

Până începem ședința de vot final, vă rog... domnule Borza... până începem ședința de vot final... deja a venit lista, o să o distribuim și liderilor, și în sală, vreau doar să salutăm delegația Comisiei juridice din Parlamentul Republicii Finlanda, condusă de către...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Comisia pentru agricultură...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

E agricultură? Eu am primit altceva aici... Am avut o contestație din sală... Nu, e delegația Comisiei juridice - probabil că agricultura din Suedia, mai târziu, așa -, condusă de domnul Kari Tolvanen, președintele comisiei. (Aplauze.)

Mulțumesc.

 
       

După o scurtă pauză

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Stimați colegi,

Vot de control, vă rog.

Mai facem o dată, că n-a ieșit. Vot, vă rog.

Stafful tehnic, vă rog, ștergeți tot ce se s-a întâmplat până acum. Putem face acum?

Acum vă rog să votați.

 
Video in format Flash/IOS    

272. Începem.

 
Video in format Flash/IOS   Proiectul de Hotărâre privind adoptarea avizului motivat referitor la Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piața internă a energiei electrice (reformare) COM (2016) 861 (PHCD 38/2017); (adoptat)

Capitolul I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților.

1. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea avizului motivat referitor la Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piața internă a energiei electrice (reformare) COM (2016) 861.

Vă rog să votați.

Video in format Flash/IOS    

272 de voturi pentru, 2 colegi care nu votează. Adoptat.

 
Video in format Flash/IOS   Proiectul de Hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților (PHCD 33/2017); (adoptat)

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților.

Comisia pentru regulament propune adoptarea.

Vă rog să votați.

Video in format Flash/IOS    

171 de voturi pentru, 98 de voturi împotrivă, o abținere, 3 colegi care nu votează. Adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare...

Explicarea votului, vă rog.

Vă rog.

Doamna Săftoiu? Vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Ana Adriana Săftoiu:

Bună ziua, dragi colegi.

Pentru explicarea votului.

Trebuie să vă spun că Partidul Național Liberal susține modificarea Regulamentului, dar nu modificările pe care le-am propus noi acum.

Noi invocăm aici că avem nevoie de autoritate. Trebuie să vă spun - și probabil că știți - eurobarometrul din 2016 arăta că românii au încredere în Parlament în proporție de 14%. Doar 14% credeau în noi.

Eu sunt de acord, și Partidul Național Liberal este de acord, să modificăm Regulamentul, dar nu așa cum o facem noi acum și nu prin aceste măsuri.

Și probabil că prima modificare a Regulamentului pe care ar trebui s-o facem e programul de lucru. Oare lucrăm prea mult, luni și marți, câteva ore? Oare e suficient ca într-adevăr cetățenii să creadă în noi? Oare e destulă transparență? (Rumoare.) Faptul că e rumoare înseamnă că e în regulă.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Legea privind înființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, reexaminată la cererea Președintelui României (PL-x 375/2016/2017); (adoptată)

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări.

3. Legea privind înființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, reexaminată la cererea Președintelui României.

Comisia pentru cultură propune adoptarea.

Vot, vă rog.

Video in format Flash/IOS    

212 de voturi pentru, 41 de voturi împotrivă, 18 abțineri, 2 colegi care nu votează. Adoptată.

 
Video in format Flash/IOS   Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.95/2016 pentru prorogarea unor termene, precum și pentru instituirea unor măsuri necesare pregătirii punerii în aplicare a unor dispoziții din Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă și pentru modificarea și completarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă (PL-x 107/2017); (adoptat)

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2016 pentru prorogarea unor termene, precum și pentru instituirea unor măsuri necesare pregătirii punerii în aplicare a unor dispoziții din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă și pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; în procedură de urgență.

Comisia juridică propune adoptarea.

Vă rog să votați.

Video in format Flash/IOS    

186 de voturi pentru, 84 de voturi împotrivă, 5 abțineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

 
Video in format Flash/IOS   Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.22/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr.265/2008 privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră (PL-x 477/2016); (adoptat)

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 265/2008 privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră; lege ordinară.

Comisia pentru transporturi propune adoptarea.

Vă rog să votați.

Video in format Flash/IOS    

166 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivă, 74 de abțineri. Adoptat.

 
Video in format Flash/IOS   Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (PL-x 160/2017); (adoptat)

Capitolul III. Legi organice. Adoptări.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vă rog să votați.

Video in format Flash/IOS    

175 de voturi pentru, 85 de voturi împotrivă, 20 de abțineri. Adoptat.

 
Video in format Flash/IOS   Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr.138/2004 și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare (PL-x 173/2017); (adoptat)

7. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004 și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare.

Comisia pentru agricultură, Comisia pentru industrii și Comisia juridică propun adoptarea.

Vă rog să votați.

Video in format Flash/IOS    

219 de voturi pentru, 54 de abțineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

 
Video in format Flash/IOS   Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.15/2016 pentru completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (PL-x 326/2016); (adoptat)

8. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2016 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Comisia pentru administrație și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vă rog să votați.

Video in format Flash/IOS    

219 de voturi pentru, un vot împotrivă, 58 de abțineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

 
Video in format Flash/IOS   Propunerea legislativă (inițiativă cetățenească) privind revizuirea Constituției României (Pl-x 127/2017). (adoptată)

9. Propunerea legislativă - (inițiativă cetățenească) privind revizuirea Constituției...

Doamnă Oprescu, nu înțeleg, explicarea votului sau ce...? Da, nu mai vreți...

Propunerea legislativă privind revizuirea Constituției României; lege constituțională.

Comisia juridică propune adoptarea propunerii legislative.

Vă rog să votați.

Video in format Flash/IOS    

232 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă (Aplauze.) 13 abțineri, 3 colegi care nu votează. Adoptată.

Încheiem ședința de vot final.

Explicarea votului, domnul Barna.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ilie Dan Barna:

Stimați colegi,

Este oare modul în care o societate își definește familia important? Fără îndoială că da!

Este oare familia tradițională o valoare importantă a societății noastre? Fără îndoială că da!

Este oare toleranța și respectul minorităților o valoare importantă pentru societatea noastră? Fără îndoială că da!

Respectăm dreptul de inițiativă al cetățenilor, dar prezentul referendum nu rezolvă o problemă actuală. Să fim onești și să ne privim în ochi. Acest referendum forțează cetățenii României să pună cele două valori într-o ordine sau alta. Acest referendum adâncește o fractură în cadrul actualei noastre societăți. Nivelul actual de toleranță al societății noastre, mult sau puțin, va rămâne negreșit același.

Grupul parlamentar al USR a exprimat un vot de conștiință pe acest subiect, votând cu majoritate împotriva acestui recensământ pentru dezbinare.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Oprescu.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Domnule președinte,

Distinși colegi,

Ca români, ne definim prin rădăcina și identitatea națională românești. Ne definim prin apartenența creștină și prin familie.

Familia este ceea ce noi toți cunoaștem și putem să definim prin exemplul personal. Dincolo de noțiunile abstracte sau teoretice, fiecare dintre noi am simțit ceea ce înseamnă cu adevărat o familie - părinți, bunici, copii.

Propunerea legislativă de revizuire a Constituției României - Pl-x 127 din februarie 2017 are ca obiect de reglementare modificarea art. 48 alin. (1) din Constituția României și a fost susținută, prin semnături, de 3 milioane de români. Prin semnături, de 3 milioane de români și este susținută de o mare parte a societății românești. Acesta reprezintă un demers legitim pe care Grupul PSD l-a susținut și îl susține în folosul românilor și al României. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Tomac.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Eugen Tomac:

Stimați colegi,

Cred că în democrație ar trebui să ținem cont de exact ceea ce-și dorește majoritatea.

Partidul nostru este un partid creștin-democrat și salută această inițiativă cetățenească. Am votat cu conștiința împăcată că facem ceea ce trebuie pentru această țară și pentru viitorul ei.

Cred că este bine să păstrăm certificatul de naștere cu două opțiuni: bărbat și femeie. De a treia nu avem nevoie.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Csoma Botond.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Csoma Botond:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu am votat împotriva acestei inițiative cetățenești. Cred că într-un stat secular nu putem să avem numai o abordare religioasă asupra instituției căsătoriei. Din moment ce căsătoria este și o instituție de drept civil, cred că un punct de vedere eminamente religios nu-și are locul.

Cu tot respectul pentru cei care au abordat această chestiune din punct de vedere religios, cred că într-un stat secular unde totuși există o separație între stat și biserică nu cred că este bine să avem un punct de vedere eminamente religios.

Oricum, stimați colegi, știți bine că în Codul civil este o interdicție. Deci nici la momentul actual persoanele de același sex nu se pot căsători în România.

Nu cred că a fost bine ca această interdicție să fie ridicată la rang constituțional. Dacă la un moment dat totuși societatea românească va crede de cuviință că și persoanele de același sex ar avea acest drept, va fi foarte greu să modificăm Constituția.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Vosganian.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi,

Am ținut să iau cuvântul nu doar pentru a sublinia faptul că ALDE a susținut această inițiativă cetățenească, ci și pentru a declara răspicat că această opțiune pe care o avem noi nu este îndreptată împotriva nimănui. Nu este un gest de intoleranță. Nu m-am gândit niciodată că ideea maternității împletită cu ideea paternității poate să fie intoleranță. În fapt, pe asta este construită condiția umană. În fond, pe asta este construită tradiția poporului nostru. Tradiția poporului nostru și condiția umană nu sunt intolerante față de nimeni.

De aceea, vă rog să aveți în vedere că ceea ce facem noi acum, subliniind că într-o familie un copil trebuie să-i spună unui părinte, mamă, și unui părinte, tată, nu este îndreptat împotriva nimănui. Oricine este liber, potrivit Constituției, să trăiască potrivit dorințelor, aptitudinilor și afinităților sale.

Căsătoria este o instituție fundamentală a acestui popor. Nu poți să construiești un popor pe alt fundament decât pe educarea copiilor în împletirea dintre maternitate și paternitate.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Szabó.

Dar aveți doi vorbitori la explicarea votului, ați mai avut pe cineva.

Vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Am votat pentru această inițiativă. Și, ca și cosemnatar, alături de 3 milioane de oameni, al acestei inițiative, eu cred că este un lucru absolut normal ca într-o Europă care, în momentul în care și-a definitivat proiectul european, cei care au fost părinții fondatori au spus că Europa se bazează pe rădăcinile creștine ale Europei, acest lucru să se regăsească și să fie transpus și în legislație.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Cherecheș.

Doamna Cherecheș.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Florica Cherecheș:

Sunt femeie și mă bucur. Sunt doamna Cherecheș. Și sunt foarte fericită de votul pe care l-am dat astăzi, împreună cu colegii, pe această inițiativă cetățenească.

Având în vedere faptul că sunt soție și sunt mamă a patru copii, bineînțeles că susțin familia, pentru că ea este prima școală în care învață copiii noștri principiile după care se vor călăuzi în viață.

Și este un vot istoric, astăzi, de Ziua Europei, în care ne amintim că Europa a fost fondată pe principii creștine, principii de la care, din păcate, foarte mulți au abdicat, dar la care ar fi bine să ne întoarcem, pentru a contribui la progresul și la dezvoltarea acestei Europe.

Vă mulțumesc frumos.

Și sper din toată inima ca și românii să înțeleagă importanța acestui vot și apoi, când se va organiza referendumul, să meargă și să voteze.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Închidem ședința.

Ședință de Birou permanent. Vă invit în sala Biroului permanent.

 
       

Ședința s-a încheiat la ora 11,34.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 14 aprilie 2021, 2:46
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro