Constantin Codreanu
Constantin Codreanu
Ședința Camerei Deputaților din 30 mai 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.92/09-06-2017
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
13-10-2021
12-10-2021
11-10-2021
05-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 30-05-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 30 mai 2017

  1. Declarații și intervenții ale deputaților:
  1.47 Constantin Codreanu - declarație politică cu titlul "Ziua românilor de pretutindeni - prilej de reflecție și mobilizare în sprijinul românilor amenințați cu deznaționalizarea sau aflați în dificultate";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Constantin Codreanu:

"Ziua românilor de pretutindeni - prilej de reflecție și mobilizare în sprijinul românilor amenințați cu deznaționalizarea sau aflați în dificultate"

Pe 28 mai, în ultima duminică a lunii, sărbătorim Ziua românilor de pretutindeni. Este un prilej de reflecție și mobilizare în sprijinul românilor amenințați cu deznaționalizarea sau aflați în dificultate. Lăsând la o parte orice abordare festivistă, găsesc potrivită ocazia să trecem în revistă problematica românilor din comunitățile istorice de români.

Istroromânii sunt ramura cea mai mică a poporului nostru - circa 300 de persoane - și se află într-o situație critică, dialectul istoric istroromân fiind inclus de UNESCO în Cartea Roșie a limbilor în pericol de stingere. Trebuie să intervenim pentru salvarea istroromânilor din Croația, inclusiv prin crearea posibilității legale de a le acorda simplificat cetățenia statului român, exact după modelul după care și croații din România își pot lua cetățenia statului croat.

Meglenoromânii din Grecia și Republica Macedonia - câteva mii de persoane - nerecunoscuți ca minoritate națională, sunt în plin proces de aculturație și asimilare, nemaibeneficiind de sprijinul cultural al statului înrudit România, care le refuză dreptul, în procedură simplificată, la cetățenia română facultativă, ca formă subsidiară de protecție.

Sutele de mii de aromâni din Albania, Bulgaria, Grecia și Republica Macedonia se zbat între asimilare și redeșteptare culturală. Mai grav este că în sânul comunității dialectale aromâne din România este un curent minoritarist îndreptat contra unității cultural-naționale românești și inspirat, încurajat și întreținut de cercuri politice din străinătate. Nici aromânii nu pot cere în procedură simplificată cetățenia statului român, așa cum mici albanezii, grecii, bulgarii și macedonenii din România nu pot solicita cetățenia statelor lor înrudite.

Cele câteva milioane de români din Basarabia, Ucraina, Serbia și Bulgaria fac încă obiectul politicilor de stat, de separare artificială în români propriu-ziși și moldoveni sau, respectiv, valahi. În cazul românilor majoritari din Republica Moldova, ajutorul acordat generos de România nu este condiționat de respectarea drepturilor românilor în acest stat.

Românii din Ungaria nu au nici pe departe drepturile de care se bucură maghiarii și secuii de limbă maghiară din România.

Cei peste un milion de persoane aparținând filonului cultural românesc - comunitățile de evrei românofoni din Israel, băieșii sau rudarii românofoni din Croația, Ungaria, Serbia sau Bulgaria și alții - nu beneficiază de proceduri simplificate pentru dobândirea sau redobândirea cetățeniei române.

Cei peste 4 milioane de cetățeni români, care reprezintă diaspora noastră economică, se confruntă cu multiple dificultăți și provocări, având nevoie, în multe situații, de intervenția promptă, competentă și eficientă a diplomației române și a autorităților guvernamentale.

În această situație, este nevoie să completăm cu prevederi noi Legea cetățeniei române, Legea privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, să adoptăm o Lege a românofoniei în lume, iar Guvernul trebuie să inițieze proiecte pentru salvarea românilor aflați în dificultate culturală majoră, cum sunt românii din comunitățile istorice din jurul granițelor și Balcani.

Totodată, în condițiile în care statul național român se confruntă cu fenomenul negativ și accentuat al emigrării accelerate, este nevoie să ajustăm Legea cetățeniei române, atât normelor și bunelor practici europene în domeniu, cât și interesului major de consolidare demografică a statului național și de protecție efectivă a minorităților înrudite.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 17 octombrie 2021, 5:25
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro