Viorica Cherecheș
Viorica Cherecheș
Ședința Camerei Deputaților din 13 iunie 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.100/22-06-2017
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
28-07-2020
27-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 13-06-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 13 iunie 2017

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.40 Viorica Cherecheș - declarație politică cu tema "Învățământul românesc, fabrică de șomeri";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Doamna Viorica Cherecheș:

"Învățământul românesc, fabrică de șomeri"

Un număr uriaș de copii care și-au imaginat cândva, la începutul clasei I, că ar putea avea un viitor frumos, riscă să se transforme în șomeri de lungă durată, după ani buni de studiu.

Doar 35% dintre copiii care au debutat în anul 2004 în clasa I au ajuns în anul 2016 să promoveze examenul de bacalaureat. Instituția fundamentală care ar trebui să le ofere copiilor valori, repere, evoluție și cunoaștere a ajuns să-i piardă pe drum de la un ciclu de învățământ la celălalt. Din păcate, acest lucru se întâmplă la fiecare generație.

Potrivit testelor PISA, recunoscute la nivel internațional, 40% dintre copiii români de 15 ani nu au cunoștințe și abilități minime care să le permită să înțeleagă un text sau să facă un raționament matematic ori științific elementar.

Paradoxal, un sfert dintre ei au note mai mari decât cele obținute la evaluarea națională, iar în mediul rural procentul este foarte mare. Păcălim copiii cu note umflate, îi trecem clasa, dar ei nu pot să înțeleagă un text, pe care ulterior să-l nareze sau să facă un raționament matematic, aplicând teoria învățată.

Elevii care iau note mici la evaluarea națională ajung, din cauza mediilor, la liceele tehnologice și nu pot evolua, ca să nu mai vorbim despre promovarea examenului de bacalaureat. Pentru că nu au noțiunile de bază acumulate în clasele primare, în liceu nu se parcurge materia așa cum prevede programa școlară. Intervenția trebuie făcută în clasele mici, când copiii care se confruntă cu dificultăți ar trebui să primească ajutor, pentru a ține pasul cu restul colegilor. Profesorii spun că sunt necesare mari eforturi pentru a recupera ulterior din acest decalaj.

Școala din România este una rigidă, bazată pe memorarea mecanică. Elevii sunt penalizați că nu au reținut, în loc să fie încurajați spre creativitate. Se pun etichete: ești bun sau prost. Profesorii nu sunt motivați și nici nu au timp să se ocupe de fiecare elev în parte și, în acest fel, multora dintre ei nu le sunt dezvoltate aptitudinile care i-ar transforma în meseriași de excepție.

Școala ar trebui să fie locul unde copilul să vină cu bucurie, cu dorința de a se instrui. Din păcate, din cauza programei stufoase și a materiei încărcate, elevii români s-au transformat în mici cai de povară, cocoșați de gențile încărcate de cărți și caiete, în mici roboței care recită pagini întregi de lecție.

Nici tinerii nu sunt motivați să-și construiască o carieră în domeniu. În sistemul românesc de învățământ salariile pentru debutanți sunt extrem de mici. O provocare este aceea de a-i aduce în sistem pe cei mai buni dintre absolvenți. Un profesor debutant primește în România un salariu echivalent cu un procent între 44,1% și 47% din PIB, aproape cel mai mic din Europa. În Finlanda, salariul pe care îl primește un debutant variază între 85,3% și 97,7% din PIB.

Trebuie îmbunătățit statutul meseriei de profesor. Profesorii buni trebuie lăudați și apreciați. Această meserie este una foarte importantă, deoarece îi formează pe copiii noștri, viitorul României. O economie competitivă depinde de felul în care sunt formați aceștia, adică să își dezvolte valori, să fie perseverenți și să iubească lucrul în echipă.

Profesorii trebuie sprijiniți să facă mai mult, iar mediul de afaceri ar trebui să se implice pentru dezvoltarea școlii. Dascălii cu adevărat pasionați trebuie ajutați să le ofere copiilor mai mult.

Sistemul de învățământ trebuie regândit pentru stabilirea capacității, a preferințelor, a aptitudinilor, a performanțelor, dar și pentru depistarea deficiențelor fiecărui copil și gruparea lor în funcție de aceste criterii. Olanda, Germania procedează în acest fel, iar sistemul generează absolvenți pregătiți la nivelul maxim pe care fiecare îl poate atinge.

Învățământul românesc poate fi reformat doar dacă se va adopta o strategie unitară, prin îmbinarea armonioasă a elementelor tradiționale cu principiile moderne.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 6 august 2020, 14:15
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro