Plen
Ședința Camerei Deputaților din 6 noiembrie 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.158/13-11-2017

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 06-11-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 6 noiembrie 2017

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Ședința a început la ora 16,02.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de doamna deputat Ioana Bran și de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Ben-Oni Ardelean, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bună ziua, stimați colegi!

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că și-au înregistrat prezența 114 colegi.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 6 noiembrie 2017, și marți, 7 noiembrie 2017; programul de lucru pentru perioada 6-11 noiembrie; lista rapoartelor depuse în perioada 30 octombrie - 6 noiembrie 2017 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Programul - până la ora 17,00, după care răspunsuri la interpelări.

 
Solicitarea Comisiei pentru industrii și servicii de prelungire a termenului de depunere a raportului suplimentar cu două săptămâni pentru Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64/2016 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr.123/2012 (PL-x 110/2017) (aprobată)  

La punctul 2 al ordinii de zi avem solicitarea Comisiei pentru industrii și servicii de prelungire a termenului de depunere a raportului suplimentar cu două săptămâni pentru Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2016 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012.

Dacă sunt obiecții cu privire la această solicitare?

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vă rog să votați.

   

63 de voturi pentru, două abțineri, 4 colegi care nu votează. Aprobată.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr.125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (PH CD 86/2017). (rămas pentru votul final)  

Punctul 3, Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Obiecții?

La titlu? Adoptat.

La preambul? Adoptat.

La articolul unic? Adoptat.

Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună a Comisiei Europene și Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate către Parlamentul European și Consiliu - O abordare strategică privind reziliența în cadrul acțiunii externe a UE JOIN(2017) 21 (PH CD 87/2017). (rămas pentru votul final)  

4. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună a Comisiei Europene și Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate către Parlamentul European și Consiliu - O abordare strategică privind reziliența în cadrul acțiunii externe a UE JOIN(2017) 21.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Comisia pentru afaceri europene? Aveți raport.

Vă rog. Doamna președinte Rovana Plumb.

   

Doamna Rovana Plumb:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege și stimați colegi,

Raport privind Comunicarea comună a Comisiei Europene și Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate către Parlamentul European și Consiliu privind o abordare strategică în ceea ce privește reziliența în cadrul acțiunii externe a Uniunii Europene.

Comisia pentru afaceri europene și-a întemeiat opinia pe Proiectul de opinie al Comisiei pentru politică externă, pe nota Ministerului Afacerilor Externe, pe Rezoluția Parlamentului European din 1 iunie 2017 și propune.

Comisia pentru afaceri europene a exprimat opinia că axul principal în arhitectura rezilienței ar trebui să fie asigurarea dreptului la viață și, în consecință, construcția rezilienței ar trebui să se concentreze pe gestionarea celor mai mari riscuri pentru însăși existența oamenilor.

A reținut că buna guvernanță este cel mai puternic instrument pentru sporirea rezilienței și că guvernele, având responsabilitatea principală de a răspunde nevoilor populațiilor lor, au și responsabilitatea principală pentru integrarea rezilienței în cadrele de politică națională și locală, ale fiecărei țări.

A subliniat că exploatarea dimensiunii transformatoare a rezilienței reprezintă un element esențial pentru succesul înglobării sale în acțiunea externă a Uniunii și că acest succes va conduce, în cele din urmă, la o adevărată cultură a rezilienței.

Aș semnala, totuși, că reziliența nu este un panaceu universal și că, pentru a putea fi credibilă, va trebui să-și marcheze limitele cât se poate de exact.

Comisia a observat că în detaliile sale procesul de asigurare a rezilienței induce situații paradoxale, de vreme ce sunt domenii și situații în care se poate opera relativ facil cu noțiunea de reziliență, dar sunt alte domenii și situații în care nu se poate opera cu această noțiune, întrucât aceeași acțiune poate produce concomitent efecte pozitive și negative asupra rezilienței unor componente diferite ale aceluiași sistem.

A observat că rămân încă de clarificat concepte, interacțiuni, modalități de transpunere în practică a unor deziderate ambițioase. Astfel, este dificil de evaluat cum va funcționa operaționalizarea și includerea aspectelor legate de consolidarea rezilienței în practică, în structurarea și implementarea unor politici.

A subliniat că, deși în comunicarea comună se pune accentul pe îmbunătățirea rezilienței statului și societății, are loc transpunerea rezilienței și în zona persoanei, iar acest fapt creează dificultăți, întrucât factorii determinanți țin de structura psihosocială a fiecărui individ, iar curajul, inteligența, discernământul, capacitatea de adaptare, rezistența la stres și alte asemenea caracteristici personale, nu pot face obiectul unui algoritm utilizabil, în scopul realizării obiectivului comunicării comune.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de către Comisia pentru afaceri europene.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Obiecții, comentarii? Nu.

La articole?

La titlu? Adoptat.

La preambul? Adoptat.

La articolul unic? La fel.

 
Solicitarea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisiei juridice, de disciplină și imunități cu privire la prelungirea termenului constituțional de dezbatere și vot final de la 45 la 60 de zile a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, a Legii nr.364/2004 privind organizarea și funcționarea Poliției Judiciare, Legea nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.20 din 11 martie 2009 pentru modificarea art.13 alin.(2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne și pentru reorganizarea unor unități din subordinea Ministerului Afacerilor Interne (Pl-x 211/2017) (aprobată)  

5. Solicitarea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisiei juridice, de disciplină și imunități cu privire la prelungirea termenului constituțional de dezbatere și vot final de la 45 la 60 de zile a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, a Legii nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea Poliției Judiciare, a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20 din 11 martie 2009 pentru modificarea art. 13 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne și pentru reorganizarea unor unități din subordinea Ministerului Afacerilor Interne.

Dacă sunt obiecții?

Vă rog.

   

Domnul Cătălin Drulă:

Stimați colegi,

Nu putem vota să încălcăm Constituția.

Termenul prevăzut pentru adoptare tacită este imperativ în Constituție, la art. 75. Noi nu putem să supunem la vot aici că nu îl respectăm. Este o prevedere constituțională care se asigură că prima Cameră sesizată respectă un anumit termen pentru dezbaterea unui proiect de lege. Dacă nu s-a întâmplat - înțeleg că oricum mai e timp până lunea viitoare - asta e, merge la Senat, care este Cameră decizională; acolo nu e prevăzut un termen de adoptare tacită.

Deci vă solicit retragerea de la vot a acestei propuneri, pentru că nu putem vota ceva ce este vădit ilegal, vădit neconstituțional.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenții dacă mai sunt? Nu.

Urmează votul asupra acestei solicitări.

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Să înceapă votul. (Vociferări.)

Prelungirea termenului.

 
   

102 voturi pentru, 13 voturi împotrivă, două abțineri, un coleg care nu votează.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală (PL-x 307/2017) (rămas pentru votul final)  

6. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală; în procedură de urgență.

Vă rog, Comisia juridică.

   

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulțumesc, domnule președinte.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru politică externă a avizat favorabil proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Dezbateri generale? Nu.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.69/2014 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul sănătății și pentru modificarea unor acte normative (PL-x 71/2015) (rămas pentru votul final)  

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2014 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul sănătății și pentru modificarea unor acte normative; în procedură de urgență.

Comisii? Buget, sănătate?

   

Domnul Andrei Pop:

Domnule președinte de ședință,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru sănătate și familie au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2014 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul sănătății și pentru modificarea unor acte normative, trimis cu adresa PL-x 71 din 23 februarie 2015.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 18 februarie 2015.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Dezbateri? Nu.

Vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.32/2017 pentru modificarea Legii nr.186/2016 privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii (PL-x 215/2017) (rămas pentru votul final)  

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2017 pentru modificarea Legii nr. 186/2016 privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii; în procedură de urgență.

Vă rog, Comisia pentru muncă.

Domnul Solomon.

   

Domnul Adrian Solomon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 186/2016 privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii, în sensul prelungirii până la data de 31 decembrie 2018 a termenului stabilit în vederea încheierii contractului de asigurare socială pe baza căruia persoanele care nu au calitatea de pensionari pot efectua plata contribuției de asigurări sociale pentru perioadele de timp în care nu au avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii sau într-un sistem de asigurări sociale neintegrat acestuia.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 23 mai 2017.

Face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Dezbateri?

Doamna Csép.

 
   

Doamna Csép Éva-Andrea:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Credem de cuviință că pensionarii și persoanele care ajung în pragul vârstei de pensionare să beneficieze de această posibilitate și în continuare.

Vreau să vă reamintesc că această lege a fost o inițiativă a Uniunii Democrate a Maghiarilor din România și totuși aceste lucruri în plus care se oferă pentru această categorie de persoane sunt foarte importante, din moment ce, până în data de 10 martie 2017, 11.152 de persoane au încheiat aceste tipuri de contracte. Este foarte bine să oferim pensionarilor, celor care vor deveni pensionari, această posibilitate.

Și în continuare, pe lângă acest fapt, ca până în 2018 să prelungim acest termen, am o rugăminte și pentru dumneavoastră, să diseminăm această informație, să ajungă chiar la cetățenii pe care, cu aceasta, putem să-i ajutăm.

Vă mulțumesc.

UDMR va sprijini.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Oprea.

 
   

Domnul Dumitru Oprea:

Este, se pare, un punct de vedere al celor care sunt în Comisia pentru muncă și - eu vorbesc în numele Partidului Național Liberal -, care, precum au spus și antevorbitorii, nu înseamnă absolut nimic în plus pentru buget, ci o deschidere față de oamenii care, pe ultima sută, au putut să-și încheie contracte de asigurări sociale și, dincolo de numărul lor, peste 11.000 de persoane care și-au încheiat astfel de contracte, este vorba și de o contribuție de asigurări sociale, în valoare de aproape 60 de milioane de lei.

Așadar, prorogarea până la 31 decembrie 2018 este, poate, un gest firesc pentru oamenii care, pe cont propriu, acceptă un astfel de statut. Este bine să facem o promovare cât mai consistentă, numărul lor să fie tot mai mare, până la 31 decembrie 2018.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Alte intervenții? Nu.

Domnul Solomon.

 
   

Domnul Adrian Solomon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum au spus și antevorbitorii mei, această inițiativă de prelungire a unui termen prevăzut într-o lege votată de noi anul trecut, este, știu eu, bine-venită, datorită faptului că noi ne-am străduit vreo trei ani să aprobăm inițiativa care stătea în Parlament de prin 2013.

Cu greu am reușit să o trecem de Camera Deputaților, din cauza opoziției de atunci a celor de la Casa de Pensii.

După ce am adoptat-o și am făcut primele evaluări, s-a văzut că e un real succes. Cât mai mulți cetățeni care nu aveau stagiul complet sau minim de cotizare - în primul rând aceia sunt cei care au încheiat aceste contracte - au mers la Casa de Pensii și au încheiat contractele și datorită faptului că în 2010 s-a schimbat, peste noapte, stagiul minim de cotizare, de la 12 ani la 15 ani. Iar cei care ieșiseră pe diverse ordonanțe din industria socialistă, în șomaj, erau în așteptarea pensiei, s-au trezit când au împlinit vârsta de pensionare că nu pot să acceseze sistemul de pensii, pentru că aveau numai 12 ani stagiu minim și nu aveau 15 ani.

Prin urmare, și cu acordul actualului Guvern, al doamnei ministru Olguța Vasilescu, am considerat că e bine, și, în primul rând, pentru românii din străinătate, să prelungim până la sfârșitul anului viitor acest termen și, dacă va fi nevoie, să-l prelungim în continuare, astfel încât, cât mai mulți cetățeni să poată contribui de bună voie la sistemul de asigurări sociale, fiind, evident, un plus pentru veniturile la bugetul de pensii, și așa, deficitar.

Mulțumim.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Alte intervenții dacă mai sunt? Nu.

La articole? Nu.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.45/2017 pentru suspendarea Legii nr.217/2016 privind diminuarea risipei alimentare (PL-x 312/2017) (rămas pentru votul final)  

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2017 pentru suspendarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare; în procedură de urgență.

Comisia pentru industrii?

   

Domnul Iulian Iancu:

Stimați colegi,

Avem în dezbatere o ordonanță de urgență rezultată în urma aprobării de către Parlament a unei propuneri legislative în cursul anului trecut, ce se referea strict la diminuarea risipei alimentare.

Aș vrea să vă informez că Senatul a adoptat proiectul de lege.

Este un proiect de lege avizat favorabil de către Consiliul Legislativ și se adresează în mod special reglementării, respectiv suspendării aplicării Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, până la data de 30 iunie 2018, ca urmare a unor neclarități legislative și imposibilității de reglementare secundară față de textul inițial al acelei propuneri.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei, examinând proiectul, propun plenului, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Bran, dezbateri generale.

 
   

Doamna Ioana Bran:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Având în vedere contextul mondial în care ne aflăm, în situația în care risipa alimentelor generează consecințe alarmante la nivel economic, social și asupra mediului înconjurător, iar la polul opus foametea afectează sute de milioane de oameni, imaginați-vă că dacă un sfert din alimentele de pe planetă care ajung în prezent să fie risipite ar fi salvate pentru consum, acestea ar fi suficiente pentru a hrăni, la nivel global, 870 de milioane de persoane care suferă de foame.

Doar în Europa, conform unui studiu publicat de Comisia Europeană, în 2012, reiese că producția anuală de deșeuri alimentare din toate statele membre este de aproximativ 89 de milioane de tone, adică 179 de kg. pe cap de locuitor, fără a pune la socoteală deșeurile alimentare provenite din activitățile agricole și capturile de pește aruncate înapoi în mare.

Astfel, dacă nu adoptăm măsuri de prevenire a deșeurilor alimentare, ne îndreptăm spre o creștere cu 40% până în 2020.

Ordonanța de urgență nr. 45/2017 dorește suspendarea Legii nr. 217/2016 pentru o perioadă scurtă de timp, pentru a putea pune în aplicare, într-un mod corect, de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, măsurile privind prevenirea risipei alimentare.

Având în vedere că risipa de alimente este una din prioritățile majore ale Comisiei Europene și luând în considerare necesitatea creării unui cadru legislativ care să permită implementarea normelor de prevenire, Grupul parlamentar al PSD susține prezentul proiect de lege.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Popescu Virgil.

 
   

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Domnule președinte,

Dragi colegi,

Am căzut cu toții de acord că este un proiect de lege foarte bun, de oprire a risipei alimentare.

Ceea ce nu înțeleg eu este cum, cel mai performant ministru al Guvernului Tudose, domnul ministru Daea, într-un an de zile nu reușește să pună în aplicare această lege și acum ne mai cere încă șase luni. Ne cere încă șase luni, până prin 30 iunie 2018, ca apoi să ne mai ceară probabil încă șase luni, dacă s-o mai găsi acolo, n-o fi remaniat.

Partidul Național Liberal se va abține de la acest lucru și, dacă cu adevărat credeți că este un proiect foarte bun, haideți să respingem ordonanța și până în 31 decembrie, așa cum este legea, ministerul să se conformeze.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bichineț.

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Orice proiect de lege bun așteaptă o lege și mai bună!

Înainte de a intra în fondul problemei, aș vrea să vă sesizez, cred că n-ați observat, cred că cineva vrea să ucidă opoziția. În sală, stimate domnule vicepreședinte - a măsurat cineva - sunt 29 de grade! Nu se poate lucra la o astfel de temperatură! Este absurd! Cred că nici microbii cei mai rezistenți nu pot lucra la o astfel de temperatură! Și vă rog să reglați în așa fel încât să fie un climat normal, firesc, de muncă, aici!

În legătură cu PL-x 312/2017, ce propune aprobarea Ordonanței nr. 45/2017, care la rândul ei cere suspendarea Legii nr. 217/2016, și eu cred că domnul deputat de la Partidul Național Liberal are dreptate. Și dacă grupul Domniei Sale se abține, noi, cei de la PMP, suntem împotrivă, pentru că orice amânare presupune foame, risipă și cheltuială aiurea.

2,2 milioane de tone de alimente, în fiecare an, în România - culmea, o țară destul de săracă! - sunt aruncate. În aceeași perioadă, sunt mii de oameni în țara noastră cărora le este foame și n-au cum să-și ostoiască foamea.

De aceea, îl rog și eu pe ministrul agriculturii - dacă depinde de el -, pe ceilalți oameni din minister, să facă în așa fel încât această lege să intre în vigoare.

A fost propusă o lege și mai bună, a colegului nostru Movilă, în 2016, Propunerea legislativă privind donația de alimente. Nu a putut trece atunci pentru că...

 
   

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Era Guvernul Cioloș!

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

Era Guvernul Cioloș! Cel care a urmat... Nu mai spun nimic de rău, că am așteptat să spun ceva de bine.

În sfârșit...

În concluzie, paradoxal, într-o țară unde oamenii se bat cu câinii la tomberoane, se aruncă din supermarketuri...

 
   

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Și urșii!

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

Urșii sunt la modă acum!

... se aruncă foarte multe alimente, ceea ce este absurd și inuman! La două secunde moare în lume un om de foame, ceea ce cred că este mai mult decât trist!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Procedură.

 
   

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte de ședință și stimați colegi,

S-au spus lucruri interesante despre o lege foarte importantă. Și eu vreau să remarc totuși o practică care n-ar trebui să existe în Parlamentul României. Sunt domenii de activitate care sunt pasate pentru analiză, sunt responsabilizate în sarcina altor comisii decât cele îndrituite, conform Regulamentului Camerei, să analizeze domeniul respectiv.

De exemplu, proiectul de lege pe care îl analizăm acum a primit sarcina, de la Biroul permanent, de a fi analizat pe fond de către Comisia pentru industrii. Pe bună dreptate, Comisia pentru industrii n-avea nicio competență, sau, zic eu, n-avea principala competență să analizeze, inclusiv gradul de implicare al Ministerului Agriculturii în transpunerea în practică a legii din 2016.

Deci iată cum aspecte pe care nu vrem să le discutăm, care sunt de fond, le pasăm altor comisii, gândind că poate așa fugim de responsabilitatea transpunerii în practică a unor aspecte legislative care sunt foarte importante.

Și nu e prima dată, domnule președinte de ședință, și trag un semnal de alarmă, de aici, că sunt și alte atribuții stabilite în sarcina Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, care au fost preluate, pe lângă Regulament, de alte comisii, și ne trezim în fond că n-avem punctele de vedere cele mai pertinente.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Munteanu.

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

În parte, domnul deputat Tinel are dreptate. Numai că acele comisii care doresc să intre pe fond sunt obligate ca în termen de cinci zile să solicite acest lucru. Deci avem și noi o vină, cei de la Comisia pentru agricultură. Noi - am spus "noi", și nu am spus "altcineva", pentru că n-am făcut acest lucru.

Deci trebuie să fim și noi mai atenți cu proiectele de lege care intră în dezbatere.

 
   

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnul Munteanu știe că atunci când analizezi pe fond, când ai responsabilitatea emiterii raportului pe fond la proiectul de act normativ, altfel dezbați actul normativ, să fie foarte clar. Și iată că, în cazul acestui proiect de act normativ, fondul nu a fost la Comisia pentru agricultură, ceea ce se transpune printr-o dezbatere sterilă în Parlamentul României, cu repercusiuni asupra celor foarte mulți care suferă prin neaplicarea legii.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înțeles, domnule Tinel Gheorghe.

Eu vă promit că, în primul Birou permanent, voi cere eu, personal, o clarificare asupra acestor repartizări, ca să învăț și eu Regulamentul acesta.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea rezoluției Adunării Statelor Părți (ASP) la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI), adoptată de cea de-a XIV-a sesiune a ASP la Statutul de la Roma al CPI (14/Res.2), la 26 noiembrie 2015, privind articolul 124 din Statutul Curții Penale Internaționale, adoptat la Roma, la 17 iulie 1998 (PL-x 335/2017) (rămas pentru votul final)  

10. Proiectul de Lege pentru ratificarea rezoluției Adunării Statelor Părți (ASP) la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI), adoptată de cea de-a XIV-a sesiune a ASP la Statutul de la Roma al CPI (14/Res. 2), la 26 noiembrie 2015, privind art. 124 din Statutul Curții Penale Internaționale, adoptat la Roma, la 17 iulie 1998.

Comisia juridică?

   

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă, Comisia pentru politică externă a avizat favorabil proiectul de lege.

În urma examinării inițiativei legislative, a documentelor ce o însoțesc, precum și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnul Bichineț? Nu. Țineam plenul după dumneavoastră...

Nefiind amendamente, proiectul merge la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind adoptarea unor măsuri în domeniul finanțării învățământului (Pl-x 336/2017) (rămasă pentru votul final)  

11. Propunerea legislativă privind adoptarea unor măsuri în domeniul finanțării învățământului.

Comisia pentru învățământ?

   

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit spre dezbatere Propunerea legislativă privind adoptarea unor măsuri în domeniul finanțării învățământului.

Pentru întocmirea raportului, am analizat avizul favorabil al Consiliului Legislativ și punctul de vedere favorabil al Ministerului Educației.

Propunerea vizează instituirea unor măsuri derogatorii de la prevederile art. 104 alin. (2) din Legea educației, cu modificările și completările respective, în sensul că începând de la data de 1 ianuarie 2018, plata cheltuielilor prevăzute la art. 104 alin. (2) lit. a) să fie asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației Naționale, ca urmare a întârzierilor generate de asigurarea prin bugetele locale a plății respectivelor cheltuieli, cât și - un al doilea aspect aflat în contextul acestei propuneri - și fondurile necesare pentru executarea hotărârilor judecătorești executorii ce au ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii prin care s-au acordat drepturi salariale personalului din învățământ.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în ședința comisiei, s-a propus, cu majoritate de voturi, adoptarea acestei propuneri legislative.

Deci, în esență, este vorba de translarea salarizării personalului din învățământ pe filiera Ministerul Educației - inspectorate școlare și apoi, unități, tocmai pentru că în experiența anterioară s-a constatat că au existat întârzieri, dificultăți, alte motive care sunt exterioare procesului instructiv-educativ; și, de asemenea, plățile acelea, eșalonate, pe care le solicită colegii din educație și, de asemenea, și sindicatele.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Turcan, dezbateri generale.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Domnule președinte de ședință,

Dragi colegi,

Aș dori să fie foarte clar astăzi ce inițiativă legislativă este supusă dezbaterii. Și anume, o inițiativă legislativă asumată de crema liderilor Partidului Social Democrat, în frunte cu Liviu Dragnea, prin care, din păcate, o parte esențială din Programul de guvernare al PSD și ALDE este trecută la "discutate și uitate"; sau o inițiativă legislativă prin care reiese că președintele PSD, Liviu Dragnea, nu mai cunoaște și nu mai respectă din scoarță-n scoarță Programul de guvernare.

Și o să vă citesc din Programul de guvernare: "Respectarea principiului autonomiei și descentralizării în educație și principiului responsabilității publice, întărirea mecanismelor legale de funcționare a acestor principii, astfel încât să fie posibilă o mai bună gestionare a resurselor la nivel local"; "guvernanță profesionistă, transparentă, descentralizare, autonomie, responsabilitate, promovarea profesioniștilor în managementul educațional". Acestea sunt principiile din Programul de guvernare.

Din păcate, inițiativa pe care noi trebuie să o dezbatem astăzi se referă la plata salariilor, din nou, din bugetul Ministerului Educației Naționale.

O parte dintre dumneavoastră ar putea spune: "E, asta să fie cea mai mare problemă!". Și anume, că salariile profesorilor se întorc din nou, pentru a fi plătite, în pixul celui care conduce Ministerul Educației Naționale, într-o manieră centralizată, și că este abandonat principiul descentralizării.

Din păcate, această problemă din acest proiect legislativ este completată și de alte mari probleme care pun în pericol însăși stabilitatea plății salariilor profesorilor. De ce spun lucrul acesta? O dată, pentru că evaluările cu privire la plata salariilor profesorilor se fac, prin acest proiect al domnului Dragnea, de către inspectoratele școlare generale, inclusiv partea de finanțare și de plată a învățământului privat. Inspectoratele școlare generale, în momentul de față, nu mai sunt organizate într-un sistem unitar, pe bază de criterii de competență și de profesionalism.

Știți foarte bine - cei mai mulți dintre dumneavoastră - că în ciuda unor concursuri organizate pentru conducerea inspectoratelor școlare, unii au fost demiși peste noapte și înlocuiți, într-o manieră total politizată, unii inspectori, cu alții. Vă dau exemplul de la Sibiu, în care inspectorul școlar general a fost demis peste noapte și a fost propus un inspector școlar general, consilier local al PSD. Să spunem că nici asta nu este o problemă foarte mare și că un inspector școlar general cu carnet de partid și militantism acut poate să fie un inspector școlar foarte bun.

O altă problemă care apare și este generată de această inițiativă a domnului Dragnea este aceea de transparență în privința cuantumului plății salariilor. Pentru că, din nefericire, acea componentă din bugetul autorităților locale care se ducea pe plata salariilor acum va fi inclusă în bugetul total al Ministerului Educației Naționale. Și ce să vezi? În momentul în care coaliția de guvernare PSD-ALDE va veni cu bugetul pentru anul viitor, la bugetul Ministerului Educației Naționale va apărea o creștere. O creștere de buget cu care probabil toată lumea se va bate în piept, însă nu vom ști ce parte din această creștere a bugetului se duce de fapt pentru plata salariilor și cât rămâne pentru investiția în calitate.

Autoritățile publice locale, după cum bine știți, răspund de infrastructura școlară, investesc în infrastructura școlilor. Nu vor mai avea absolut nicio pârghie de a vedea dacă managementul școlar corespunde investițiilor pe care ei sunt obligați să le facă.

O altă problemă extrem de gravă pe care aș vrea s-o rețineți cu toții și pentru care vă chem să votați împotriva acestui proiect de lege este că, din nou, reeșalonările pentru recuperarea salariilor, a restanțelor salariale, sunt mutate din anul 2020 până în anul 2022.

Cu alte cuvinte, din nou, profesorii au fost mințiți. După ce au fost amânați cu majorările salariale începând cu iulie 2018, prin această inițiativă legislativă a domnului Dragnea, reeșalonările care trebuiau făcute, conform deciziilor din instanță, începând cu anul 2015, până în anul 2020, se mută, începând cu anul viitor, până în anul 2022. Profesori mințiți, amăgiți...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă, vă rog să concluzionați...

 
   

Doamna Raluca Turcan:

... care, din nefericire, nu se așteptau, probabil, la această lovitură, ca nici măcar o decizie a instanțelor de judecată să nu mai fie respectată de guvernarea actuală.

Partidul Național Liberal va vota împotriva acestei inițiative legislative și vă cheamă și pe dumneavoastră să votați împotrivă.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Sigur...

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Și aș vrea, din suflet, ca tot ceea ce ține de plata salariilor profesorilor și a altor categorii sociale să nu mai fie un subiect de troc politic.

O să vă dau exemplul Primăriei din Sinaia, o primărie condusă de un primar liberal, care mi-a transmis la cabinetul parlamentar un memoriu din care am aflat că, din nefericire, luna trecută nu a mai primit banii pentru plata salariilor profesorilor, pentru prima dată. Pentru prima dată, transferul de bani care trebuia făcut...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

... de la bugetul de stat la bugetul local nu s-a mai realizat, în timp ce la alte primării, conduse de primari PSD, s-a făcut acest transfer...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

... și banii au fost asigurați.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Vă mulțumesc.

Vă rog să votați împotrivă, așa cum va vota Partidul Național Liberal.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul Munteanu.

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Inițiativa legislativă a plecat de la două lucruri foarte clare.

1. Întârzierile care au venit din asigurarea salariilor prin bugetele locale. Să nu uităm că consiliile locale, primăriile au avut posibilitatea să majoreze salariile, și atunci sumele n-au mai fost distribuite așa cum s-a gândit inițial.

Și, totodată, rolul acestui proiect de lege este acela de a clarifica ce se întâmplă cu executarea sentințelor, hotărârilor judecătorești, deciziilor judecătorești care au consfințit că profesorii au de primit niște sume de bani.

Sigur că e posibil ca ele să se întindă pe o perioadă mai lungă, dar este și în funcție de sumele pe care le va avea sau le va primi Ministerul Educației, care mult mai ușor va beneficia de anumite rectificări în favoarea realizării acestor două componente.

Aceasta este explicația proiectului de lege.

Și eu vă solicit să votați pentru.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Alte intervenții? Nu. Vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.31 alin.(2<SUP>1</SUP>) din Legea nr.1/2011 a educației naționale (Pl-x 181/2017) (rămasă pentru votul final)  

12. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 31 alin. (21) din Legea nr. 1/2011 a educației naționale.

Comisia?

Doamna Gavrilă. Pl-x 181/2017.

   

Doamna Camelia Gavrilă:

Comisia pentru învățământ a primit, cu adresa Pl-x 181 din 29 mai 2017, pentru dezbatere în fond, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 31 alin. (21) din Legea nr. 1/2011 a educației naționale.

În ședința plenului Camerei Deputaților din 30 octombrie 2017, în temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, s-a hotărât retrimiterea propunerii legislative pentru analiză, pentru examinare și depunerea unui nou raport.

Propunerea legislativă are ca obiect art. (21) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în sensul reorganizării și funcționării liceelor cu profil agricol în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și în coordonarea Ministerului Educației Naționale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, cu majoritate de voturi, comisia a votat adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele admise din anexă.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu. Da?

Doamna Cherecheș.

 
   

Doamna Florica Cherecheș:

Partidul Național Liberal va vota împotriva acestui proiect care trece liceele agricole în subordinea Ministerului Agriculturii și coordonarea Ministerului Educației Naționale.

Am spus și săptămâna trecută, când a fost retrimis la comisie, este un proiect superficial, insuficient elaborat. Vorbim de fapt de un proiect de lege care conține un singur articol și care a fost extins foarte mult prin amendamentele pe care comisia le-a însușit, din partea celor două ministere, Ministerul Educației și Ministerul Agriculturii.

Dar acesta este un proiect nou, diferit, și nu respectă niciun fel de tehnică legislativă, pentru că nu are calculat impactul bugetar, nu are filă de buget, nu are nimic, deși invocă, ca pe un argument principal, posibilitatea implicării financiare a ministerului în susținerea liceelor agricole.

Eu am adresat ministerului o întrebare, și anume: de anul trecut, de când avem o modificare prin care liceele agricole pot beneficia de finanțare și susținere din partea Ministerului Agriculturii, dacă s-a întâmplat acest lucru? Pentru că noi deja avem un cadru legislativ prin care Ministerul Agriculturii poate să susțină.

Pe de altă parte, acest proiect intră și dă atribuții Ministerului Agriculturii, în ceea ce privește curriculumul aplicat, resursele umane, organizarea și funcționarea consiliilor de administrație. Nu cred că este corect acest lucru și mai ales că deja exista o anumită posibilitate de a se implica.

Noi considerăm că, pentru liceele agricole, ca să le ajutăm, să le revitalizăm, trebuie să le conectăm la afacerile locale; să se organizeze întâlniri; trebuie ca practica să se organizeze în ferme adevărate, nu în atelier sau mai știu eu unde, într-o fermă de școală; trebuie să informăm antreprenorii din agricultură, să le prezentăm și liceelor oportunitățile de finanțare.

Deci sunt lucruri mult mai importante care ar trebui făcute, și nu să trecem prin lege, de fapt, un proiect care ar însemna un transfer de patrimoniu. Nu putem să fim de acord cu așa ceva și vom vota împotriva acestui proiect.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bichineț.

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

Sunt convins că în sală, dintre colegii deputați, foarte mulți sunt ingineri agronomi sau profesori care au predat în liceele din țară. Personal, am predat 20 de ani într-un liceu agricol, în Oravița - în Banat, și, în Negrești-Vaslui, 10 ani am fost director de liceu. Și a fost foarte greu. Baza materială este foarte, foarte slabă. Copiii noștri - foarte buni, de altfel, care doresc să învețe meserii, tractoriști, în primul rând - lucrează, fac practică pe U 650, deci ei când termină nu pot să meargă să lucreze într-o fermă modernă, pentru că, cu ce au învățat și pe ce au mers la lucru, nu mai este nicăieri în țară.

De aceea, domnule Munteanu, mă uit în ochii dumneavoastră, știu că vă este foarte greu în această perioadă, dar vă rog, domnule, dacă noi vrem de fapt să-i dăm Ministerului Agriculturii încă ceva, n-are destule pe cap domnul Daea? Eu zic că e suficient pentru Domnia Sa. Faceți în așa fel încât, printr-o politică bugetară, toate liceele din țară să primească finanțare corespunzătoare. Toate, indiferent de profil. Iar cele agricole, din pământul acesta, mare, al țării, să primească loturi pe care să poată lucra copiii, și să facă conducere, și să lucreze pe tractoare și pe utilaje moderne, nu pe cele de pe vremea lui Stalin sau mai vechi chiar.

Partidul Mișcarea Populară vă va spune mâine cum va vota. (Râsete. Discuții în sală.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Ganț.

 
   

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Stimate domnule președinte,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Ca profesor și fost director al unui mare liceu din Timișoara, vreau să vă spun că nu cred în acest proiect. Și cred că este o mare greșeală pe care urmează s-o faceți.

Nici măcar nu este ceva original. În comunism aveam această construcție, în care subordonarea era la diverse ministere. Mâine-poimâine o să vină domeniul chimiei, poimâine o să vină domeniul mecanic, energetic și așa mai departe, să solicite trecerea pe la Economie, pe la IMM-uri și așa mai departe. Nu se mai asigură sub nicio formă un caracter unitar al procesului de învățământ în România.

Titularul este, conform legii, Ministerul Învățământului. Lăsați lucrurile așa cum erau. Nu este deloc o îmbunătățire ceea ce se intenționează.

Este și calea greșită, fundamental greșită, să așteptăm de la Ministerul Educației să rezolve chestiunea legată de practică. Agricultura este prin excelență un domeniu privat, unde inițiativa privată domină piața. Nu statul reglementează situația în domeniul producției agricole. Nu statul. S-a terminat și cu IAS-urile, și cu CAP-urile, sunt modele de domeniul trecutului. Învățământul dual este viitorul și în acest domeniu. Aceste licee care aparțin statutului, învățământului public trebuie să încheie parteneriate cu agenți economici care au o dotare modernă - mașini, utilaje, combine și așa mai departe -, nu să aștepte de la Ministerul Agriculturii rezolvarea problemei legate de dotare.

Este un drum fundamental greșit, care ridică și probleme de altă natură. Stau și mă întreb cine va face subiectele de bacalaureat: un congres al tractoriștilor-mecanizatori? Sau poate al inginerilor agronomi? E vorba de standarde comune în educație, de recunoașterea diplomelor care vor fi eliberate. Sunt probleme tehnice insurmontabile pe care le generăm printr-un astfel de proiect de lege.

Poate ar fi bine să mai reflectați asupra subiectului. N-aveți decât să-l treceți prin forța majorității, dar convingerea mea este că e un drum absolut greșit.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Cosma.

 
   

Doamna Lavinia-Corina Cosma:

Suntem de acord că liceele agricole trebuie să beneficieze de o revitalizare. Suntem de acord că trebuie să investim foarte mult în aceste licee agricole.

Am avut foarte multe discuții în Comisia pentru învățământ. Și mă uit la reprezentanții Ministerului Agriculturii, pe care îi rog, la următoarele ședințe ale Comisiei pentru învățământ, să fie pregătiți. În două ocazii diferite, i-am rugat să vină cu o strategie, să ne spună care este strategia și viziunea lor pentru aceste licee agricole. Din păcate, singurele răspunsuri pe care le-au putut oferi au fost: "O să vedem ce va fi". Nu e suficient.

Grupul USR se va abține de la a vota această... Va vota abținere. Dar vreau să fie foarte clar faptul că deși pare o idee bună, nu cred că în acest fel trebuie să rezolvăm situația.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da.

Domnul Turcescu.

 
   

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Stimați colegi,

Trec peste faptul că, în Comisia pentru învățământ, reprezentantul Ministerului Agriculturii a fost o catastrofă. Așa ceva mi-a fost rar dat să văd. Dar pentru că e un subiect sensibil și înțeleg, pe de o parte, și experiența colegului Bichineț, în calitate de director de liceu agricol, am cerut, să știți, în această perioadă scursă de la audierea din comisie și până la momentul acesta, al întâlnirii noastre în plen, puncte de vedere din partea unor oameni care s-au ocupat de această chestiune. Adică să nu discutăm politic.

Și am primit un punct de vedere de la World Vision România, Junior Achievement România, Centrul Român de Politici Europene, Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, filiala Cluj, și Centrul pentru Educație Economică și Dezvoltare din România.

Și vă spun că aceste organizații care implementează de niște ani buni un program intitulat "Liceele agricole - «Hub»-uri locale pentru dezvoltarea firmelor mici și mijlocii", atrag atenția următoarelor chestiuni: că această modificare pe care poate cu bune intenții o propuneți, modificare legislativă, riscă să se blocheze acolo unde a rămas și în trecut, la birocrația legată de transferurile de patrimoniu din proprietatea publică a administrațiilor locale în cea a direcțiilor agricole. Deci nu e o chestiune că dăm Ministerului Agriculturii și punct; urmează un proces extrem de complicat care blochează practic această inițiativă, chiar dacă ea poate a fost inițial o intenție bună.

Oamenii aceștia, care se ocupă de ani de zile, cum spuneam, de implementarea unui astfel de program pentru ridicarea acestor licee agricole, vorbesc despre altceva. Au identificat cinci direcții de acțiune, pe care îi rog pe cei de la Ministerul Agriculturii să le noteze, eventual, sau le înmânez contactele cu acești oameni.

Oamenii aceștia spun așa: domnule, decât să faceți modificarea asta, în momentul de față, mai bine concentrați-vă, mai ales cei din Ministerul Agriculturii pe... - și cei din Ministerul Educației - pe conectarea școlilor cu afacerile locale, este extrem de important, practică în fermă reală.

Onor Ministerul Agriculturii, așa cum arată astăzi legislația, e posibilă implicarea Ministerului Agriculturii în ceea ce înseamnă ajutorarea, dacă putem spune așa, acestor licee agricole. Nu vă împiedică nimeni cu absolut nimic. Aveți pârghii legislative să procedați la acest lucru.

Mai este un lucru important. Oamenii aceștia spun din nou, cu experiență de la firul ierbii, de la fața locului, spun așa: "... e nevoie de informarea antreprenorilor din agricultură. Fermierii trebuie informați contant asupra oportunităților oferite de politicile publice din zona de ocupare «tineri, ucenicie, parteneriate cu licee agricole...»"

Păi, dacă nu există dialog cu oamenii aceștia... noi acum facem, inventăm o chestiune nouă în învățământul românesc... sau, mă rog... veche... ne întoarcem la chestiunea aceasta...

Păi, haideți să trecem și liceele sanitare în subordinea Ministerului Sănătății, în condițiile acestea, haideți să facem tot soiul de astfel de improvizații și să desființăm Ministerul Educației Naționale, nu-l mai folosim.

Și mai spun ceva. Există oportunități de finanțare pentru aceste licee, cu finanțare europeană, pentru viitoarea generație de fermieri. Deci nu înseamnă decât că trebuie puțin pus osul la treabă. Eu cred - iertați-mi termenul, poate mai dur - că este o prostie în acest moment să se întâmple acest lucru. Creăm un precedent, unul periculos, un experiment, încă unul, cu școala românească.

Vă rog să încetăm astfel de experimente cu școala românească! Au fost făcute prea multe și prea multe dintre ele, catastrofale, în atât de mulți ani.

Prin urmare, dacă cumva - și revin la ce s-a întâmplat în Comisia pentru învățământ - strategia aceasta a Ministerului Agriculturii, de a prelua liceele agricole, seamănă măcar 10%, Doamne ferește, cu felul în care s-a prezentat subsecretarul de stat de la agricultură, când a venit să prezinte acest proiect, ne-am ars cu toții și am ars și niște generații de viitori fermieri.

Este un experiment periculos, judecați, amânați, haideți să auzim ce au de spus oamenii aceștia care, într-adevăr, se ocupă, și știu, din nou spun, ceea ce se întâmplă în liceele agricole, și în felul acesta poate reușim să evităm o catastrofă.

Nu este cazul să ne apucăm de experimente în acest moment.

Vă mulțumesc și sper să judecăm drept, de această dată.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bota.

Domnule Munteanu, aveți trei înscriși de la grup.

Vă rog să-i informați că mai e doar unul.

Decideți cine ia cuvântul, a doua oară.

Vă rog, domnule Bota.

 
   

Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota:

Mulțumesc.

Teoria ca teoria, dar practica ne omoară!

Nu știu câți dintre antevorbitorii mei au sau au avut o microfermă, nu o fermă. Știu cu ce se confruntă, într-adevăr, un investitor, în agricultură. Văd că teorie știu cu toții. Eu am terminat un liceu industrial, de electronică în telecomunicații. Sigur, am urmat mecanica și științele economice. Știu, ca investitor în agricultură, că nu găsim niciun absolvent de liceu - poate exagerez, dar eu nu am găsit - care să cunoască tehnologia care astăzi se folosește în agricultură. Dar văd că la teorie vă pricepeți foarte bine!

Singurul lucru bun care a fost în învățământul din trecut, la care făcea trimitere colegul antevorbitor, că nu a fost bun, a fost acea bază de specialiști cu care, noi, ca țară, ne mândrim ca forță de muncă specializată. Nu au fost specializați cu teorie, au fost specializați în licee industriale, în licee în care se învăța meserie în fabrici, în ferme și așa mai departe. Cu siguranță, meseria nu se învață doar cu partea teoretică.

De aceea, trebuie să facem acest lucru, pentru ca specialiștii din agricultură să poată să se implice în acest proces educațional. Altfel, nu mai avem specialiști nici în acest domeniu vital României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Oprea.

 
   

Domnul Dumitru Oprea:

Cea mai veche școală din județul Iași este Liceul agricol și nu era unul privat, era o școală publică, de unde au plecat marile genii ale agriculturii moldave și românești.

Se pare că, dacă primești un grant și ți se pare că este o sumă consistentă, de ce să nu-ți arogi tu întreaga responsabilitate de a da drumul și unei școli? Și, în felul acesta, noi riscăm să desființăm școala, pentru că, dacă vă aduceți aminte, s-a creat INA, Institutul Național de Administrație, care avea o finanțare pentru a-și forma oameni. Nu, ei au avut grijă să creeze o altă școală, unde oamenii care creează specialiști în domeniu, nu sunt creați de școală. Sunt oameni paraleli cu sistemul. Nu îndeplinesc criteriile minimale de calificare profesională ale unui lector, ale unui asistent universitar și așa mai departe.

Acum, domnul Daea, probabil că fiind un om... pentru care am toată stima ca om... crede că am ajuns ca pe vremurile de odinioară, când oricine se pricepe la orice. S-au dus vremurile acelea! Școala este o componentă care face parte din structurile europene ECVET - este vorba de recunoașterea educațională a școlilor de tip vocațional și de instruire, care fac parte dintr-o rețea de școli, formare de formatori. În felul acesta, noi ne rupem de regulile europene, ne rupem de școala adevărată și va fi o întrecere din aceasta... de tip capitalist sălbatic... în care, așa cum au spus colegii înainte, cel din industrie o să vrea ca liceul industrial, care, pe vremuri... am fost contemporan cu liceele industriale, tehnologie, construcții de mașini și câte altele... dar nimeni nu a gândit atunci că trebuie să ducă ministerului nu știu care, liceul industrial.

Am făcut licee economice și câte în lună și în stele. Nu mai continui pledoaria.

Există un cadru european al calificărilor, iar acest cadru, pe primele 4,5 niveluri - sunt niveluri europene, nu sunt făcute de școli diverse. După care, nivelurile 6, 7 și 8 țin de educația de tip licență, master și doctorat. De ce ne rupem de Europa? De ce ne rupem? Fiindcă a venit cineva, peste noapte, și a zis... "Hai să-i dăm, că rezistă, hai să-i punem pe umeri ce nu poate duce..." - haideți să scutim oamenii de astfel de lucruri, de experimente și să-i lăsăm să facă ceea ce știu să facă foarte bine, de o viață.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Dobrovici.

 
   

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbașa:

Stimați colegi,

Cred că prima obligație a unor parlamentari este să nu fie farisei. Știm cu toții că, în acest moment, liceele agricole de la noi sunt un eșec, nu funcționează, și avem un deficit, nerezolvat, de oameni calificați, în agricultură.

În acest moment, soluția optimă a unei probleme reale și identificate ca o problemă de criză, este preluarea, de un minister, care momentan este extrem de performant prin oamenii care se află la conducere. Nu știu cât va mai fi. Și totuși vorbim, aici, de un liceu agricol, nu de studii universitare, în care, fără îndoială, facilitatea intrării în viața economică reală este mult mai ușor de realizat la nivelul acelui minister.

Unul dintre colegi a propus ca și liceele sanitare - uite, nu mai țin minte cine și ce grad are - să treacă la Ministerul Sănătății. Ca om care a lucrat 50 de ani în spitale, cred că ar fi o foarte bună soluție. Trebuie să fim realiști și să nu sofisticăm lucruri practice, imediate și de utilitate pentru această țară.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

În încheiere, președintele comisiei, doamna Gavrilă.

Un minut, precizări.

 
   

Doamna Camelia Gavrilă:

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu fac parte dintre cei extrem de pasionați de acest proiect legislativ. L-am analizat cu multă atenție. În comisie a fost dezbătut cu multă responsabilitate. Este și motivul pentru care, inițial, au fost rezerve exprimate de unii colegi. Am audiat, a doua oară, specialiștii de la Ministerul Agriculturii.

Două, trei lucruri, pentru a așeza într-un context mai drept, mai corect, ceea ce s-a întâmplat - să spunem că a doua echipă de specialiști de la Ministerul Agriculturii a fost pregătită, convingătoare și deja exista un parcurs, exista un orizont în care accesibilitatea fondurilor europene putea să reprezinte o soluție de viitor, pe lângă alte precizări absolut necesare.

Mai vreau să mai spun un lucru. Tot ceea ce va însemna proces didactic, fie că vorbim de activitate didactică, de demers metodic, de planuri, programe, examene naționale, evaluări - toate rămân în coordonarea Ministerului Educației Naționale. Deci, în niciun caz, cei de la agricultură nu vor veni să facă evaluări, să pună note la examene, vor fi parteneri la realizarea unui curriculum la nivel local, pe desfășurarea practicii, pe o coordonare care, cred eu, se va orienta mai mult spre zona practicii aplicative.

Toți știm foarte bine că liceele agricole sunt o zonă resimțită ca eșec, și din perspectiva părinților, și din cea a elevilor. Foarte greu reușești să faci planul de școlarizare, trebuie foarte multă convingere și nu întotdeauna cei mai buni elevi ajung acolo. Poate, în condițiile în care un minister de resort se va implica mai mult, cu direcțiile de specialitate, sperăm că și convingerea, și orizontul de realizare profesională vor fi mai bune.

În același timp însă suntem profesori care vom monitoriza cu siguranță, și prin experiența noastră, și prin managementul educațional pe care-l avem ca formare profesională sau ca... să spunem... în portofoliul nostru, vom monitoriza ceea ce se întâmplă, deci, în niciun caz, ceea ce se decide la un moment dat nu poate rămâne neapărat ireversibil. Oricând pot fi evaluări, oricând, dacă rezultatele nu vor fi pe măsura așteptărilor, lucrurile se pot reanaliza și reașeza.

Și, în final, o chestiune de procedură, de la Departamentul Legislativ, o precizare.

Au cerut o completare, legată de conformitatea art. 15 alin. (2) din Constituție, republicată. În felul acesta, alineatul (5) al articolului 433 devine art. III al Legii de modificare și completare a Legii nr. 1/2011 și va avea următorul cuprins: "Hotărârea Guvernului, prevăzută la art. 433 alin. (3) din Legea educației naționale, cu modificările și completările ulterioare, se adoptă în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi".

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Încheiem aici dezbaterile, la acest proiect de lege, și la ședința de astăzi, dedicată dezbaterilor.

Urmează ședința răspunsurilor orale la interpelările adresate membrilor Guvernului.

 
  Primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.  

După pauză

     

(În continuare, ședința a fost condusă de domnul deputat Ben-Oni Ardelean, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Bună seara!

Declar deschisă ședința consacrată răspunsurilor orale la interpelările adresate membrilor Guvernului, din 6 noiembrie 2017, ora 17,00.

 
  Natalia-Elena Intotero

Dau cuvântul domnului...

Nistor Laurențiu nu este.

Așadar, depuneți în scris, din partea Ministerului delegat pentru Fonduri Europene.

Dau cuvântul domnul Petru Andea, pentru a da un răspuns doamnei deputat, referitor la programele și proiectele pe care ministerul le are în vedere pentru anul școlar 2017-2018 și, de asemenea, aș dori ca în continuare să răspundă și doamnei deputat Oana Bîzgan, din partea USR. Este în sală?

Pe aceasta o depuneți în scris, domnule ministru.

Vă mulțumesc.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Petru Andea (secretar de stat, Ministerul Educației Naționale):

Referitor la interpelarea dumneavoastră având ca obiect "Programele și proiectele pe care Ministerul Educației Naționale le are în vedere pentru anul școlar 2017-2018" vă comunicăm următoarele.

În România, părăsirea timpurie a școlii predomină mai ales în rândul anumitor grupuri aflate în situație de risc, cum ar fi tinerii din comunitățile rurale, din familii cu venituri modeste, romi și alte minorități, dar și elevii care au repetat cel puțin un an sau care au abandonat școala. Pentru aceste grupuri vulnerabile, Guvernul a aprobat, prin Hotărârea Guvernului nr. 417/2017, Strategia prin reducerea părăsirii timpurie a școlii, document programatic care conține mecanisme și măsuri care trebuie implementate până în 2020, în scopul reducerii procentului tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani, care au finalizat cel mult clasa a VIII-a și nu urmează nicio altă formă de școlarizare sau de formare profesională.

Alte politici generale, ca măsuri afirmative în sprijinul asigurării incluziunii sociale, sunt: alocarea de locuri speciale pentru copii romi, în licee și în universități - 2800-3000 de elevi anual în licee, 500-600 de studenți admiși anual în universități; dezvoltarea și aplicarea curriculumului de limba romani și istoria, cultura și civilizația romani la nivel preprimar și primar de învățământ; aprobarea Ordinului nr. 6151/2016 privind aprobarea Planului de acțiune pentru desegregare școlară și creșterea calității educaționale în unitățile de învățământ preuniversitar din România și a Ordinului-cadru nr. 6134/2016 privind interzicerea segregării școlare în unitățile de învățământ preuniversitar; aprobarea H.G. nr. 564/2017 privind modalitatea de acordare a drepturilor copiilor cu cerințe educațional-speciale, școlarizați în sistemul de învățământ preuniversitar.

De asemenea, Strategia națională pentru învățământ terțiar 2015-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 565/2015, oferă o viziune a învățământului terțiar din România, fiind elaborată ca o structură interrelațională, de condiții de sprijin și piloni, care va fi susținută prin mai multe măsuri și inițiative pe termen scurt, mediu și lung, cu orientare spre îmbunătățirea participării, calității și eficienței pentru învățământul terțiar.

Strategia educării și formării profesionale din România, pentru perioada 2016-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 317/2016, promovează dezvoltarea unui sistem accesibil, atractiv și competitiv. De asemenea, prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 3554/2017, a fost aprobată Metodologia de organizare și de funcționare a învățământului dual, fiind reglementat învățământul profesional de tip dual, organizat la inițiativa operatorilor economici, elevii beneficiind de sprijin financiar din partea acestora.

Un alt proiect care își propune să contribuie la reducerea abandonului învățământului secundar și terțiar este Proiectul ROSE, finanțat prin Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în perioada 2015-2022, în valoare de 200 de milioane de euro.

Beneficiarii Proiectului ROSE sunt: elevii înmatriculați în cele aproximativ 1000 de licee de stat, cu performanțe scăzute, în special elevii din grupuri dezavantajate, personalul din licee incluzând directori și cadre didactice, studenți înmatriculați în primul an de studiu, în instituțiile de învățământ terțiar selectate, în special studenții din grupurile dezavantajate.

Alte măsuri în detaliu, pe care le aplică Ministerul Educației Naționale, sunt prezentate într-o anexă care are mai mult de două pagini și pe care vă rog să-mi îngăduiți să nu o citesc de la tribună.

Vă mulțumesc!

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule ministru.

 
  Lavinia-Corina Cosma

Dacă este, cumva, în sală, doamna deputat Cosma Lavinia- Corina, din partea USR?

Da, mulțumesc.

Dau, atunci, cuvântul domnului secretar de stat Dan Dumitrescu, de la Ministerul Sănătății, privind situația copiilor cu afecțiuni cardiovasculare, care este dramatică, spune Domnia Sa.

Mulțumesc.

   

Domnul Dan Dumitrescu (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Bună ziua!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la întrebarea privind situația copiilor cu afecțiuni cardiovasculare din România, vă comunicăm următoarele.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate urmărește ca actul medical, indiferent de nivelul și de complexitatea lui, să fie acordat astfel încât pacientul să beneficieze de un tratament corect, cu efecte în planul vindecării și al îmbunătățirii calității vieții.

Se urmărește respectarea elementelor de noutate, introduse în legislația de implementare a programelor naționale de sănătate în perioada 2017-2018 și, în continuare, pe termen lung, precum și monitorizarea efectelor acestor măsuri în planul eficienței.

În cadrul Programului Național de Boli Cardiovasculare, se asigură, pentru copii, materiale sanitare specifice pentru tratamentul pacienților cu patologie cardiovasculară, cu indicație chirurgicală prin proceduri de chirurgie cardiovasculară, precum și pentru tratamentul malformațiilor cardiace congenitale prin proceduri de cardiologie intervențională.

În anul 2016, în cadrul Procedurilor de chirurgie cardiovasculară au fost tratați 413 copii, cu o cheltuială de 4.185.711 lei, iar în cadrul Procedurilor de cardiologie intervențională pentru tratamentul copiilor cu malformații cardiace congenitale, au fost tratați 63 de copii, cu o cheltuială de aproximativ 375.000 de lei.

În primul semestru al anului 2017, în cadrul Procedurilor de chirurgie cardiovasculară, au fost tratați, de asemenea, 223 de copii, cu o cheltuială de aproximativ 2.500.000 de lei, iar în cadrul Procedurilor de cardiologie intervențională pentru tratamentul copiilor cu malformații cardiace congenitale, au fost tratați 72 de copii, cu o cheltuială de aproape 600.000 de lei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule ministru.

 
  Corneliu Bichineț

Rămâneți acolo, pentru că văd că așteaptă cu nerăbdare domnul Bichineț Corneliu să primească un răspuns, legat de redeschiderea Spitalului Orășenesc Negrești.

   

Domnul Dan Dumitrescu:

Bună ziua.

Referitor la întrebarea dumneavoastră privind redeschiderea Spitalului Orășenesc Negrești, din județul Vaslui, vă comunicăm următoarele.

Spitalul Orășenesc Negrești este unitate sanitară care nu este desființată din punct de vedere juridic, în momentul de față, cu managementul trecut în subordinea Consiliului Local Negrești.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2010 pentru descentralizarea sistemului sanitar, s-a realizat transferul unui număr semnificativ de spitale, 370 din 433, în administrarea consiliilor locale și județene.

De asemenea, un alt aspect important pentru descentralizare îl reprezintă prevederea din Ordonanța Guvernului nr. 48, conform căreia managerul unității va încheia contract de management cu conducerea administrației locale, și nu cu Ministerul Sănătății, așa cum se întâmpla înainte de emiterea acestui act normativ.

Astfel, Ordonanța Guvernului nr. 48 prevede că managerul este cel care înaintează propunerea privind structura organizatorică, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului și a denumirii unității, iar aprobarea acesteia este de competența conducătorului instituției superioare ierarhic, primarul sau președintele consiliului județean, în cazul spitalelor descentralizate.

În baza legislației în vigoare, solicitarea privind reînființarea Spitalului Orășenesc Negrești, cu personalitate juridică, revine administrației locale, instituției ierarhic superioare, la propunerea managerului unității sanitare, cu avizul Ministerului Sănătății.

Primăria Orașului Negrești a transmis Ministerului Sănătății o adresă, în luna iunie 2012, prin care ne comunică opțiunea privind înființarea unui Centru de sănătate multifuncțional, cu personalitate juridică, în cazul în care nu există posibilitatea redeschiderii Spitalului Orășenesc Negrești.

Precizăm faptul că autoritățile administrației publice locale vor asigura sumele necesare pentru cheltuielile de administrare și de funcționare, de reparații, de consolidare, de extindere și de modernizare, la care se adaugă și sume pentru dotări cu aparatură și echipamente medicale pentru centrele înființate.

Ministerul Sănătății va reanaliza situația unităților sanitare care nu pot încheia contract cu Casa de Asigurări de Sănătate și, în funcție de criteriile minime obligatorii privind structura organizatorică, va propune fie organizarea ca unități spitalicești cu paturi, fie organizarea de cămine pentru persoanele vârstnice, fie organizarea de centre multifuncționale în structura spitalelor județene și municipale.

Precizăm faptul că Ministerul Sănătății sprijină autoritățile publice locale care își exprimă interesul pentru organizarea de centre de sănătate multifuncționale, în zone în care nu există unități spitalicești care pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate.

În situația în care personalul disponibil nu mai permite reorganizarea ca unitate spitalicească cu paturi, Centrul de sănătate multifuncțional poate fi o modalitate de reorganizare a Spitalului Orășenesc Negrești din județul Vaslui și în perfectă concordanță atât cu imperativele actuale ale sistemului de sănătate, cât și cu necesitățile populației.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc mult.

Dacă este în sală domnul deputat Alexe...

A, domnul Bichineț!

Vă rog, domnule Bichineț, aveți dreptul la cuvânt.

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule secretar de stat,

Să rămâneți pe aproape. Nu sunt mulțumit absolut deloc de răspunsul dumneavoastră, îndelung așteptat. Am trimis un memoriu semnat de 4025 de oameni, domnului ministru. Nu a dat, în două luni, niciun semn.

La Negrești-Vaslui se moare ca în Angola, ca în Etiopia - 50.000 de oameni din jurul acestei localități urbane nu au o unitate spitalicească. Se cheltuiește enorm pentru deplasarea lor cu salvările, spre Bârlad sau spre Iași sau spre Vaslui și, vă rog, luați în seamă ca, dintre toate spitalele închise printr-un ordin nesăbuit al unui ministru, acum 6 ani, acest spital emblematic pentru zonă să fie redeschis fie ca o secție externă a Spitalului Județean Vaslui, fie ca orice altceva, pentru că s-au cheltuit milioane de euro din fonduri europene pentru modernizarea spitalului, iar când s-a terminat de modernizat, a fost închis. Culmea culmilor! Nu există nici manageri. Primarul din localitate face și el ce poate. Președintele Consiliului Județean face și el ce poate. Dar, fără susținerea Ministerului Sănătății...

Singurul om care a putut face ceva pentru noi a fost ministrul Bănicioiu, care a fost foarte bun și a fost și dat afară. A trimis doi consilieri personali să vadă despre ce este vorba, acum 4 ani, acolo. De atunci, nimic.

Și, vă rog foarte mult, transmiteți domnului ministru că îi doresc foarte multă sănătate, să nu aibă nevoie să meargă niciodată pe la vreun spital prin Moldova!

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Tinel Gheorghe

Dacă în sală este domnul deputat Costel Alexe? Nu este.

Așadar, domnule secretar de stat, Dan Dumitrescu, vă rog să depuneți răspunsul în scris răspunsul pentru această întrebare.

Dacă este doamna Bîzgan în sală? Nu este.

Așadar, domnule secretar de stat de la Ministerul Energiei, Iulian-Robert Tudorache, vă rog, în scris.

Dacă este domnul Tinel Gheorghe? Este în sală.

Așadar, îl rog pe domnul secretar de stat Istrate Ștețco, să dea un răspuns din partea Ministerului Apelor și Pădurilor.

Vă mulțumesc.

   

Domnul Istrate Ștețco (secretar de stat, Ministerul Apelor și Pădurilor):

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Referitor la întrebarea dumneavoastră, formulată în ședința Camerei Deputaților din data de 12 septembrie 2017, având ca obiect "Nivelul de intervenție în cazul speciilor de urși și de lupi, în interesul sănătății și securității populației și în scopul prevenirii unor daune importante", vă comunicăm următoarele.

În conformitate cu Legea vânătorii și protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu Ordonanța de urgență nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale a florei și a faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare, competența revine exclusiv Ministerului Mediului.

În speranța că informațiile furnizate vă sunt utile, vă asigurăm, stimate domnule deputat, de sprijinul nostru și totodată vă stăm la dispoziție pentru eventuale informații suplimentare.

Cu deosebită stimă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc tare mult.

Domnul deputat Tinel Gheorghe are cuvântul.

 
   

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte de ședință,

În primul rând o chestiune procedurală, la art. 201 din Regulamentul Camerei Deputaților se instituie obligația ministerului ca, la interpelare, să avem un termen de răspuns de cel mult două săptămâni. În situații deosebite, Biroul permanent al Camerei Deputaților poate acorda un singur termen de prelungire, de 15 zile.

Vă rog să rețineți că interpelarea este din 12 septembrie și ne aflăm aproape de termenul de 60 de zile... de două luni... în 6 noiembrie să ne răspundă un minister care nu a venit cu un răspuns concret... spune... "... domnule, nu e responsabilitatea mea, nu e treaba mea, este treaba Ministerului Mediului".

Păi, tocmai de aceea v-am și întrebat, pentru că accept răspunsul dumneavoastră făcut public astăzi, aici. Acesta este un temei pentru a acționa în instanță și a face o plângere Ministerului Mediului, doamnei Grațiela Gavrilescu, pentru că, în opinia noastră, în opinia mea personală, nu a avut temei tehnic de fundamentare a acestui ordin, dat fiind faptul că pe legea invocată, Legea nr. 407, Legea vânătorii, responsabilitatea coordonării, a controlului părții de vânătoare este exclusiv a autorității publice centrale care răspunde de vânătoare, adică a dumneavoastră, domnule secretar de stat.

Deci aici ori este vorba de necunoașterea legii, ori este vorba de un abuz foarte grav pe care Ministerul Mediului, doamna Grațiela Gavrilescu, l-a înfăptuit.

Pentru că, încă o dată spun, fundamentarea celor 140 de urși și 97 de lupi, plan de recoltă, nu relocare, în principal plan de recoltă, ... este nefundamentată cifra.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim tare mult, domnule deputat.

 
  Andrei Daniel Gheorghe

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe este în sală. Așadar, dau în continuare cuvântul, din partea Ministerului Afacerilor Externe, domnului secretar de stat Alexandru Micula.

Vă rog, domnule ministru, poftiți!

   

Domnul Alexandru Victor Micula (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulțumesc, domnule președinte.

România a exprimat constant, în discuțiile la nivel european, sprijinul pentru formularea unui răspuns comun al Uniunii Europene la problematica migrației, pledând, în același timp, pentru o abordare cuprinzătoare a fenomenului, cu accent pe identificarea de soluții eficiente și adecvate care să abordeze, pe de o parte, dimensiunea umanitară, iar pe de altă parte cauzele profunde ale presiunii migratorii, în țările de origine și de tranzit.

În contextul crizei migrației din 2015, la nivelul Uniunii Europene au fost adoptate două decizii de relocare a solicitanților de azil de pe teritoriul Greciei și al Italiei, pentru a sprijini cele două state membre în gestionarea presiunii migratorii.

Odată adoptate, la nivel european, aceste decizii de relocare au devenit obligatorii pentru toate statele membre, România fiind în curs de implementare a acestor decizii.

Astfel, procesul de relocare din Grecia și din Italia, în baza celor două decizii, către alte state membre, a fost demarat în cursul anului 2016, acesta evoluând în paralel cu identificarea, înregistrarea, amprentarea solicitanților de protecție internațională de autoritățile italiene și elene, cu respectarea criteriilor de securitate aplicate la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene.

În plan intern, procesul de relocare în baza celor două decizii este gestionat de Ministerul Afacerilor Interne, de Inspectoratul General pentru Imigrări, care poate furniza detalii cu privire la stadiul actual al acestuia.

Autoritățile române urmăresc cu deosebită atenție situația migranților și a refugiaților care ajung pe continentul european și susțin, în spirit de solidaritate, eforturile întreprinse la nivelul Uniunii Europene pentru adoptarea unor decizii echilibrate și consensuale, bazate pe solidaritatea și responsabilitatea partajate pentru gestionarea efectelor acestei crize.

Totodată, România pledează pentru respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale tuturor migranților și ale refugiaților, în conformitate cu prevederile instrumentelor juridice internaționale în materie la care România este stat parte, printre care Convenția de la Geneva privind statutul refugiaților, din 1951, și Protocolul Adițional la această Convenție, din 1967, Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Carta Socială Europeană.

Trebuie menționat, în context, că cererile persoanelor care au nevoie de protecție internațională sunt analizate în mod individual, și nu colectiv.

Totodată, Convenția de la Geneva privind statutul refugiaților, din 1951, la art. 2 și la art. 12 conține prevederi clare cu privire la obligațiile care revin refugiaților față de statul gazdă, și anume, datoria de a se conforma legilor și regulamentelor, precum și măsurilor luate pentru menținerea ordinii publice, precum și faptul că statutul personal al unui refugiat este guvernat de legea țării unde își are domiciliul sau, după caz, reședința.

În același timp, un principiu fundamental statuat prin Convenția de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaților, ca instrument juridic principal, este acela al nereturnării forțate a refugiaților într-un teritoriu unde s-ar putea confrunta cu persecuții.

Vă asigur că Ministerul Afacerilor Externe va continua să urmărească activ discuțiile din plan european pe tema migrației, în conformitate cu atribuțiile sale, în special pe aspectele care privesc dimensiunea externă a procesului, continuând, totodată, să promoveze interesele de ansamblu ale României, în plan european.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule ministru.

Dacă domnul Andrei Daniel Gheorghe dorește să ia cuvântul?

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Cred că problema migrației este una pe care autoritățile române trebuie să o gestioneze cu maximum de atenție.

Spun acest lucru, deoarece știm foarte bine că, dincolo de refugiați care, sunt total de acord, beneficiază de toate drepturile prevăzute în Convenția de la Geneva și asupra cărora nimeni nu a pus semne de întrebare cu privire la asistență, avem de-a face cu un val de migranți, iar în ceea ce privește acest val de migranți nu putem neglija aspectul că se pot strecura anumite elemente periculoase la adresa securității naționale și a ordinii publice. Și mă refer aici atât la persoane certate cu legea, la persoane care aparțin unor grupări mafiote, cât mai ales la jihadiști.

Știm cu toții că o parte dintre atacurile teroriste care au avut loc în Europa Occidentală s-au datorat unei colaborări deosebit de interesante între celulele jihadiste existente în marile orașe europene și personaje care s-au infiltrat în acest val migrator și au reușit astfel să pătrundă în Europa.

Cred că această politică europeană în privința migrației trebuie să țină cont atât de interesul țărilor europene și de toate prevederile existente în vigoare la acest moment, cât și de această chestiune umanitară.

Dar trebuie să facem o diferență.

Avem de-a face cu refugiați de război, asupra cărora nu stăm acum să punem întrebări, pentru că știm foarte clar care este legislația internațională care îi protejează, pe bună dreptate, și cu adevărat necesită ajutor.

Avem de-a face cu migranți economici, care sunt aduși în Europa prin rețele de tip mafiot, de trafic de persoane, care parcurg 5,6,7.000 de kilometri, uneori chiar un an, doi, trei, până când ajung în țările europene unde doresc să beneficieze de cadrul de asistenționalism existent în societăți precum Germania, Suedia, Franța și alte națiuni europene. Și, bineînțeles, avem personaje dubioase, care se infiltrează pe acest circuit.

Cred că Uniunea Europeană trebuie să acționeze nu la efecte, ci să caute cauzele. Cred că Tratatul Schengen, așa cum funcționează el astăzi, este absolut lipsit de orice sens și de orice noimă și cred totodată că, decât să ne urecheze pe noi pentru tot felul de declarații politice care se fac în Parlament sau în alte părți și care țin România în afara spațiului Schengen, Uniunea Europeană, prin autoritățile de la Bruxelles și prin principalele națiuni care o compun, ar trebui să aibă mai mare grijă de propriile sale frontiere și de felul cum sunt protejate aceste frontiere.

Bineînțeles că soluția rezolvării acestei crize a migranților este o investiție în ceea ce înseamnă protejarea refugiaților de război din Siria și Irak, victime ale islamismului și ale terorismului, atât din partea autorităților de stat, cât și din partea unor grupări teroriste care sunt cunoscute pe întreg globul, cât și, mai ales, oprirea acestor conflicte care au fost lăsate să se dezvolte și să ducă la tragedii umanitare și, pur și simplu, la dispariția unor entități statale, așa cum se întâmplă acum în Siria.

Ca atare, mai este o chestiune. Cotele obligatorii, pe undeva, contravin celor două principii - un principiu care reprezintă nestrămutarea de populații străine pe teritoriul României și este prevăzut în Constituția României, iar altul este un principiu internațional care spune foarte clar că deportarea de populație este interzisă.

Europa ar trebui să caute soluții, Europa ar trebui să lase propaganda aceasta ieftină, care a dus și la impunerea cotelor obligatorii de migranți, și ar trebui să înțeleagă că felul în care astăzi Bruxellesul gestionează această criză, care poate arunca în aer spațiul comunitar, este unul profund iresponsabil și unul care nu ajută sub nicio formă la găsirea unui element de stabilitate și de ordine la nivel european.

Eu sper că Ministerul Afacerilor Externe din România va fi foarte, foarte atent la toate aceste recomandări și la toate aceste, de multe ori impuneri - îmi permit să spun - care vin pe filiala Bruxellesului, și va juca foarte corect, așa cum ne dorim și noi, o carte națională, o carte în interesul României și în interesul protejării libertăților, drepturilor fundamentale și siguranței cetățeanului român, pentru că, în fond, înainte de a asculta de ceea ce spune Bruxellesul, trebuie să ascultăm de ceea ce spun românii, iar românii sunt profund îngrijorați astăzi cu privire la această criză a migranților.

Vă mulțumesc.

Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Matei-Adrian Dobrovie

Domnul Dobrovie este în sală, așadar, voi da cuvântul, din partea Ministerului Culturii și Identității Naționale, domnului secretar de stat Alexandru Pugna.

Vă rog, domnule ministru.

   

Domnul Alexandru Pugna (secretar de stat, Ministerul Culturii și Identității Naționale):

Stimate domnule deputat Dobrovie,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 571/2017, având ca obiect "Gestionarea programului de pregătire a aniversării Centenarului Marii Uniri și a marcării sfârșitului Primului Război Mondial", vă comunicăm următoarele.

Departamentul Identitate Națională apreciază preocuparea dumneavoastră privind pregătirea Centenarului Marii Uniri, care reprezintă fundamentul solid pentru un efort major de consolidare a unității societății în jurul unor proiecte importante, cu impact imediat, durabile, la nivel național și local.

După cum știți, Departamentul Centenar, înființat prin Hotărârea Guvernului nr. 465/2016, aflat în subordinea prim-ministrului, în cadrul Secretariatului General al Guvernului, a fost reînființat în cadrul Ministerului Culturii și Identității Naționale, prin Hotărârea Guvernului nr. 34 privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Culturii și pentru abrogarea Hotărârii guvernului nr. 465/2016, privind înființarea, organizarea funcționarea și atribuțiile Departamentului Centenar, sub titulatura "Departamentul Identitate Națională."

Acest Departament de Identitate Națională se află astăzi în plin proces de centralizare a proiectelor trimise de autoritățile locale și centrale, de instituțiile de cultură și învățământ naționale, de organizațiile neguvernamentale, pentru îndeplinirea rolului său în promovarea identității naționale la nivel național, a pregătirii, organizării și desfășurării manifestărilor, acțiunilor și proiectelor de aniversare dedicate marcării Centenarului Unirii și a sfârșitului Primului Război Mondial.

După centralizarea tuturor propunerilor de proiecte și în urma unui proces de selecție, bazat pe criterii fundamentale - durabilitate, concretețe, sustenabilitate și impact - proiectele alese să primească finanțare vor fi incluse în calendarul național de acțiuni, manifestări și proiecte de aniversare a Centenarului României și supuse, spre aprobare, Guvernului României.

După aprobarea acestui calendar, se va cunoaște bugetul alocat, informația regăsindu-se în mijloace de informare ale Departamentului.

Vă putem face cunoscut faptul că, până acum, din partea unităților administrativ-teritoriale, avem un număr de 171 de proiecte care urmează a fi selectate în vederea finanțării. Tot din partea unităților administrativ-teritoriale există un număr de 124 de proiecte care vor fi finanțate, care au asigurată finanțarea din resurse proprii.

Avem, din partea unor instituții din țară și din București, 109 proiecte care urmează să fie selectate în vederea finanțării, iar din partea ministerelor 144 de proiecte care urmează să fie selectate în vederea finanțării. Există acum, în total, 2.170 de proiecte.

Resursele bugetare destinate pregătirii, organizării și desfășurării manifestărilor, acțiunilor și proiectelor de aniversare dedicate marcării Centenarului Marii Uniri pentru anul 2018, vor fi asigurate din fondurile guvernamentale alocate de la bugetul de stat prin bugetele ministerelor, prin bugetele locale, odată cu aprobarea Calendarului național de acțiuni, manifestări și proiecte de aniversare a Centenarului României.

La acest moment, conform Hotărârii Guvernului nr. 821/2015 privind aprobarea Programului național al manifestărilor prilejuite de aniversarea Centenarului Primului Război Mondial este deja asigurată finanțarea pentru o serie de acțiuni, de manifestări și de proiecte de aniversare.

De asemenea, Ministerul Culturii și Identității Naționale, prin Programul "Acces Centenar" - sesiunea 2017, destinat operatorilor culturali privați și organizațiilor neguvernamentale care desfășoară acțiuni culturale, a finanțat un număr de 20 de proiecte și de acțiuni culturale, asigurând, astfel, debutul manifestărilor culturale dedicate sărbătoririi Centenarului Marii Uniri de la 1918.

Rezultatele finale pentru Sesiunea de Proiecte și de Acțiuni culturale, derulată în cadrul Programului "Acces Centenar" - sesiunea 2017, care prefigurează debutul manifestărilor culturale dedicate sărbătoririi Centenarului Marii Uniri de la 1918, le-ați primit în scris. Dacă nu, în mod cert le veți primi și nu cred că este nevoie să le enumăr acum, pe toate aceste proiecte.

Ceea ce pot să fac este să vă asigur că Ministerul Culturii și Identității Naționale face toate eforturile pentru a realiza și a susține acțiuni de importanță majoră, care să se ridice la nivelul sărbătorii de anul viitor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Vreți să interveniți, domnule deputat? Nu.

Dacă nu intervine domnul deputat, închidem aici ședința consacrată răspunsurilor orale la interpelări, din 6 noiembrie 2017, care a începu la ora 17,00.

Vă mulțumesc.

Numai bine!

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 17,47.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 19 octombrie 2019, 0:21
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro