Plen
Ședința Camerei Deputaților din 6 noiembrie 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.158/13-11-2017

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
22-10-2019
21-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 06-11-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 6 noiembrie 2017

13. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.  

   

După pauză

 
   

(În continuare, ședința a fost condusă de domnul deputat Ben-Oni Ardelean, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Bună seara!

Declar deschisă ședința consacrată răspunsurilor orale la interpelările adresate membrilor Guvernului, din 6 noiembrie 2017, ora 17,00.

 
Natalia-Elena Intotero

Dau cuvântul domnului...

Nistor Laurențiu nu este.

Așadar, depuneți în scris, din partea Ministerului delegat pentru Fonduri Europene.

Dau cuvântul domnul Petru Andea, pentru a da un răspuns doamnei deputat, referitor la programele și proiectele pe care ministerul le are în vedere pentru anul școlar 2017-2018 și, de asemenea, aș dori ca în continuare să răspundă și doamnei deputat Oana Bîzgan, din partea USR. Este în sală?

Pe aceasta o depuneți în scris, domnule ministru.

Vă mulțumesc.

Aveți cuvântul.

 

Domnul Petru Andea (secretar de stat, Ministerul Educației Naționale):

Referitor la interpelarea dumneavoastră având ca obiect "Programele și proiectele pe care Ministerul Educației Naționale le are în vedere pentru anul școlar 2017-2018" vă comunicăm următoarele.

În România, părăsirea timpurie a școlii predomină mai ales în rândul anumitor grupuri aflate în situație de risc, cum ar fi tinerii din comunitățile rurale, din familii cu venituri modeste, romi și alte minorități, dar și elevii care au repetat cel puțin un an sau care au abandonat școala. Pentru aceste grupuri vulnerabile, Guvernul a aprobat, prin Hotărârea Guvernului nr. 417/2017, Strategia prin reducerea părăsirii timpurie a școlii, document programatic care conține mecanisme și măsuri care trebuie implementate până în 2020, în scopul reducerii procentului tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani, care au finalizat cel mult clasa a VIII-a și nu urmează nicio altă formă de școlarizare sau de formare profesională.

Alte politici generale, ca măsuri afirmative în sprijinul asigurării incluziunii sociale, sunt: alocarea de locuri speciale pentru copii romi, în licee și în universități - 2800-3000 de elevi anual în licee, 500-600 de studenți admiși anual în universități; dezvoltarea și aplicarea curriculumului de limba romani și istoria, cultura și civilizația romani la nivel preprimar și primar de învățământ; aprobarea Ordinului nr. 6151/2016 privind aprobarea Planului de acțiune pentru desegregare școlară și creșterea calității educaționale în unitățile de învățământ preuniversitar din România și a Ordinului-cadru nr. 6134/2016 privind interzicerea segregării școlare în unitățile de învățământ preuniversitar; aprobarea H.G. nr. 564/2017 privind modalitatea de acordare a drepturilor copiilor cu cerințe educațional-speciale, școlarizați în sistemul de învățământ preuniversitar.

De asemenea, Strategia națională pentru învățământ terțiar 2015-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 565/2015, oferă o viziune a învățământului terțiar din România, fiind elaborată ca o structură interrelațională, de condiții de sprijin și piloni, care va fi susținută prin mai multe măsuri și inițiative pe termen scurt, mediu și lung, cu orientare spre îmbunătățirea participării, calității și eficienței pentru învățământul terțiar.

Strategia educării și formării profesionale din România, pentru perioada 2016-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 317/2016, promovează dezvoltarea unui sistem accesibil, atractiv și competitiv. De asemenea, prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 3554/2017, a fost aprobată Metodologia de organizare și de funcționare a învățământului dual, fiind reglementat învățământul profesional de tip dual, organizat la inițiativa operatorilor economici, elevii beneficiind de sprijin financiar din partea acestora.

Un alt proiect care își propune să contribuie la reducerea abandonului învățământului secundar și terțiar este Proiectul ROSE, finanțat prin Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în perioada 2015-2022, în valoare de 200 de milioane de euro.

Beneficiarii Proiectului ROSE sunt: elevii înmatriculați în cele aproximativ 1000 de licee de stat, cu performanțe scăzute, în special elevii din grupuri dezavantajate, personalul din licee incluzând directori și cadre didactice, studenți înmatriculați în primul an de studiu, în instituțiile de învățământ terțiar selectate, în special studenții din grupurile dezavantajate.

Alte măsuri în detaliu, pe care le aplică Ministerul Educației Naționale, sunt prezentate într-o anexă care are mai mult de două pagini și pe care vă rog să-mi îngăduiți să nu o citesc de la tribună.

Vă mulțumesc!

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule ministru.

 
Lavinia-Corina Cosma

Dacă este, cumva, în sală, doamna deputat Cosma Lavinia- Corina, din partea USR?

Da, mulțumesc.

Dau, atunci, cuvântul domnului secretar de stat Dan Dumitrescu, de la Ministerul Sănătății, privind situația copiilor cu afecțiuni cardiovasculare, care este dramatică, spune Domnia Sa.

Mulțumesc.

 

Domnul Dan Dumitrescu (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Bună ziua!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la întrebarea privind situația copiilor cu afecțiuni cardiovasculare din România, vă comunicăm următoarele.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate urmărește ca actul medical, indiferent de nivelul și de complexitatea lui, să fie acordat astfel încât pacientul să beneficieze de un tratament corect, cu efecte în planul vindecării și al îmbunătățirii calității vieții.

Se urmărește respectarea elementelor de noutate, introduse în legislația de implementare a programelor naționale de sănătate în perioada 2017-2018 și, în continuare, pe termen lung, precum și monitorizarea efectelor acestor măsuri în planul eficienței.

În cadrul Programului Național de Boli Cardiovasculare, se asigură, pentru copii, materiale sanitare specifice pentru tratamentul pacienților cu patologie cardiovasculară, cu indicație chirurgicală prin proceduri de chirurgie cardiovasculară, precum și pentru tratamentul malformațiilor cardiace congenitale prin proceduri de cardiologie intervențională.

În anul 2016, în cadrul Procedurilor de chirurgie cardiovasculară au fost tratați 413 copii, cu o cheltuială de 4.185.711 lei, iar în cadrul Procedurilor de cardiologie intervențională pentru tratamentul copiilor cu malformații cardiace congenitale, au fost tratați 63 de copii, cu o cheltuială de aproximativ 375.000 de lei.

În primul semestru al anului 2017, în cadrul Procedurilor de chirurgie cardiovasculară, au fost tratați, de asemenea, 223 de copii, cu o cheltuială de aproximativ 2.500.000 de lei, iar în cadrul Procedurilor de cardiologie intervențională pentru tratamentul copiilor cu malformații cardiace congenitale, au fost tratați 72 de copii, cu o cheltuială de aproape 600.000 de lei.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule ministru.

 
Corneliu Bichineț

Rămâneți acolo, pentru că văd că așteaptă cu nerăbdare domnul Bichineț Corneliu să primească un răspuns, legat de redeschiderea Spitalului Orășenesc Negrești.

 

Domnul Dan Dumitrescu:

Bună ziua.

Referitor la întrebarea dumneavoastră privind redeschiderea Spitalului Orășenesc Negrești, din județul Vaslui, vă comunicăm următoarele.

Spitalul Orășenesc Negrești este unitate sanitară care nu este desființată din punct de vedere juridic, în momentul de față, cu managementul trecut în subordinea Consiliului Local Negrești.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2010 pentru descentralizarea sistemului sanitar, s-a realizat transferul unui număr semnificativ de spitale, 370 din 433, în administrarea consiliilor locale și județene.

De asemenea, un alt aspect important pentru descentralizare îl reprezintă prevederea din Ordonanța Guvernului nr. 48, conform căreia managerul unității va încheia contract de management cu conducerea administrației locale, și nu cu Ministerul Sănătății, așa cum se întâmpla înainte de emiterea acestui act normativ.

Astfel, Ordonanța Guvernului nr. 48 prevede că managerul este cel care înaintează propunerea privind structura organizatorică, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului și a denumirii unității, iar aprobarea acesteia este de competența conducătorului instituției superioare ierarhic, primarul sau președintele consiliului județean, în cazul spitalelor descentralizate.

În baza legislației în vigoare, solicitarea privind reînființarea Spitalului Orășenesc Negrești, cu personalitate juridică, revine administrației locale, instituției ierarhic superioare, la propunerea managerului unității sanitare, cu avizul Ministerului Sănătății.

Primăria Orașului Negrești a transmis Ministerului Sănătății o adresă, în luna iunie 2012, prin care ne comunică opțiunea privind înființarea unui Centru de sănătate multifuncțional, cu personalitate juridică, în cazul în care nu există posibilitatea redeschiderii Spitalului Orășenesc Negrești.

Precizăm faptul că autoritățile administrației publice locale vor asigura sumele necesare pentru cheltuielile de administrare și de funcționare, de reparații, de consolidare, de extindere și de modernizare, la care se adaugă și sume pentru dotări cu aparatură și echipamente medicale pentru centrele înființate.

Ministerul Sănătății va reanaliza situația unităților sanitare care nu pot încheia contract cu Casa de Asigurări de Sănătate și, în funcție de criteriile minime obligatorii privind structura organizatorică, va propune fie organizarea ca unități spitalicești cu paturi, fie organizarea de cămine pentru persoanele vârstnice, fie organizarea de centre multifuncționale în structura spitalelor județene și municipale.

Precizăm faptul că Ministerul Sănătății sprijină autoritățile publice locale care își exprimă interesul pentru organizarea de centre de sănătate multifuncționale, în zone în care nu există unități spitalicești care pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate.

În situația în care personalul disponibil nu mai permite reorganizarea ca unitate spitalicească cu paturi, Centrul de sănătate multifuncțional poate fi o modalitate de reorganizare a Spitalului Orășenesc Negrești din județul Vaslui și în perfectă concordanță atât cu imperativele actuale ale sistemului de sănătate, cât și cu necesitățile populației.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc mult.

Dacă este în sală domnul deputat Alexe...

A, domnul Bichineț!

Vă rog, domnule Bichineț, aveți dreptul la cuvânt.

 
 

Domnul Corneliu Bichineț:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule secretar de stat,

Să rămâneți pe aproape. Nu sunt mulțumit absolut deloc de răspunsul dumneavoastră, îndelung așteptat. Am trimis un memoriu semnat de 4025 de oameni, domnului ministru. Nu a dat, în două luni, niciun semn.

La Negrești-Vaslui se moare ca în Angola, ca în Etiopia - 50.000 de oameni din jurul acestei localități urbane nu au o unitate spitalicească. Se cheltuiește enorm pentru deplasarea lor cu salvările, spre Bârlad sau spre Iași sau spre Vaslui și, vă rog, luați în seamă ca, dintre toate spitalele închise printr-un ordin nesăbuit al unui ministru, acum 6 ani, acest spital emblematic pentru zonă să fie redeschis fie ca o secție externă a Spitalului Județean Vaslui, fie ca orice altceva, pentru că s-au cheltuit milioane de euro din fonduri europene pentru modernizarea spitalului, iar când s-a terminat de modernizat, a fost închis. Culmea culmilor! Nu există nici manageri. Primarul din localitate face și el ce poate. Președintele Consiliului Județean face și el ce poate. Dar, fără susținerea Ministerului Sănătății...

Singurul om care a putut face ceva pentru noi a fost ministrul Bănicioiu, care a fost foarte bun și a fost și dat afară. A trimis doi consilieri personali să vadă despre ce este vorba, acum 4 ani, acolo. De atunci, nimic.

Și, vă rog foarte mult, transmiteți domnului ministru că îi doresc foarte multă sănătate, să nu aibă nevoie să meargă niciodată pe la vreun spital prin Moldova!

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Tinel Gheorghe

Dacă în sală este domnul deputat Costel Alexe? Nu este.

Așadar, domnule secretar de stat, Dan Dumitrescu, vă rog să depuneți răspunsul în scris răspunsul pentru această întrebare.

Dacă este doamna Bîzgan în sală? Nu este.

Așadar, domnule secretar de stat de la Ministerul Energiei, Iulian-Robert Tudorache, vă rog, în scris.

Dacă este domnul Tinel Gheorghe? Este în sală.

Așadar, îl rog pe domnul secretar de stat Istrate Ștețco, să dea un răspuns din partea Ministerului Apelor și Pădurilor.

Vă mulțumesc.

 

Domnul Istrate Ștețco (secretar de stat, Ministerul Apelor și Pădurilor):

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Referitor la întrebarea dumneavoastră, formulată în ședința Camerei Deputaților din data de 12 septembrie 2017, având ca obiect "Nivelul de intervenție în cazul speciilor de urși și de lupi, în interesul sănătății și securității populației și în scopul prevenirii unor daune importante", vă comunicăm următoarele.

În conformitate cu Legea vânătorii și protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu Ordonanța de urgență nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale a florei și a faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare, competența revine exclusiv Ministerului Mediului.

În speranța că informațiile furnizate vă sunt utile, vă asigurăm, stimate domnule deputat, de sprijinul nostru și totodată vă stăm la dispoziție pentru eventuale informații suplimentare.

Cu deosebită stimă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc tare mult.

Domnul deputat Tinel Gheorghe are cuvântul.

 
 

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte de ședință,

În primul rând o chestiune procedurală, la art. 201 din Regulamentul Camerei Deputaților se instituie obligația ministerului ca, la interpelare, să avem un termen de răspuns de cel mult două săptămâni. În situații deosebite, Biroul permanent al Camerei Deputaților poate acorda un singur termen de prelungire, de 15 zile.

Vă rog să rețineți că interpelarea este din 12 septembrie și ne aflăm aproape de termenul de 60 de zile... de două luni... în 6 noiembrie să ne răspundă un minister care nu a venit cu un răspuns concret... spune... "... domnule, nu e responsabilitatea mea, nu e treaba mea, este treaba Ministerului Mediului".

Păi, tocmai de aceea v-am și întrebat, pentru că accept răspunsul dumneavoastră făcut public astăzi, aici. Acesta este un temei pentru a acționa în instanță și a face o plângere Ministerului Mediului, doamnei Grațiela Gavrilescu, pentru că, în opinia noastră, în opinia mea personală, nu a avut temei tehnic de fundamentare a acestui ordin, dat fiind faptul că pe legea invocată, Legea nr. 407, Legea vânătorii, responsabilitatea coordonării, a controlului părții de vânătoare este exclusiv a autorității publice centrale care răspunde de vânătoare, adică a dumneavoastră, domnule secretar de stat.

Deci aici ori este vorba de necunoașterea legii, ori este vorba de un abuz foarte grav pe care Ministerul Mediului, doamna Grațiela Gavrilescu, l-a înfăptuit.

Pentru că, încă o dată spun, fundamentarea celor 140 de urși și 97 de lupi, plan de recoltă, nu relocare, în principal plan de recoltă, ... este nefundamentată cifra.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim tare mult, domnule deputat.

 
Andrei Daniel Gheorghe

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe este în sală. Așadar, dau în continuare cuvântul, din partea Ministerului Afacerilor Externe, domnului secretar de stat Alexandru Micula.

Vă rog, domnule ministru, poftiți!

 

Domnul Alexandru Victor Micula (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulțumesc, domnule președinte.

România a exprimat constant, în discuțiile la nivel european, sprijinul pentru formularea unui răspuns comun al Uniunii Europene la problematica migrației, pledând, în același timp, pentru o abordare cuprinzătoare a fenomenului, cu accent pe identificarea de soluții eficiente și adecvate care să abordeze, pe de o parte, dimensiunea umanitară, iar pe de altă parte cauzele profunde ale presiunii migratorii, în țările de origine și de tranzit.

În contextul crizei migrației din 2015, la nivelul Uniunii Europene au fost adoptate două decizii de relocare a solicitanților de azil de pe teritoriul Greciei și al Italiei, pentru a sprijini cele două state membre în gestionarea presiunii migratorii.

Odată adoptate, la nivel european, aceste decizii de relocare au devenit obligatorii pentru toate statele membre, România fiind în curs de implementare a acestor decizii.

Astfel, procesul de relocare din Grecia și din Italia, în baza celor două decizii, către alte state membre, a fost demarat în cursul anului 2016, acesta evoluând în paralel cu identificarea, înregistrarea, amprentarea solicitanților de protecție internațională de autoritățile italiene și elene, cu respectarea criteriilor de securitate aplicate la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene.

În plan intern, procesul de relocare în baza celor două decizii este gestionat de Ministerul Afacerilor Interne, de Inspectoratul General pentru Imigrări, care poate furniza detalii cu privire la stadiul actual al acestuia.

Autoritățile române urmăresc cu deosebită atenție situația migranților și a refugiaților care ajung pe continentul european și susțin, în spirit de solidaritate, eforturile întreprinse la nivelul Uniunii Europene pentru adoptarea unor decizii echilibrate și consensuale, bazate pe solidaritatea și responsabilitatea partajate pentru gestionarea efectelor acestei crize.

Totodată, România pledează pentru respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale tuturor migranților și ale refugiaților, în conformitate cu prevederile instrumentelor juridice internaționale în materie la care România este stat parte, printre care Convenția de la Geneva privind statutul refugiaților, din 1951, și Protocolul Adițional la această Convenție, din 1967, Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Carta Socială Europeană.

Trebuie menționat, în context, că cererile persoanelor care au nevoie de protecție internațională sunt analizate în mod individual, și nu colectiv.

Totodată, Convenția de la Geneva privind statutul refugiaților, din 1951, la art. 2 și la art. 12 conține prevederi clare cu privire la obligațiile care revin refugiaților față de statul gazdă, și anume, datoria de a se conforma legilor și regulamentelor, precum și măsurilor luate pentru menținerea ordinii publice, precum și faptul că statutul personal al unui refugiat este guvernat de legea țării unde își are domiciliul sau, după caz, reședința.

În același timp, un principiu fundamental statuat prin Convenția de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaților, ca instrument juridic principal, este acela al nereturnării forțate a refugiaților într-un teritoriu unde s-ar putea confrunta cu persecuții.

Vă asigur că Ministerul Afacerilor Externe va continua să urmărească activ discuțiile din plan european pe tema migrației, în conformitate cu atribuțiile sale, în special pe aspectele care privesc dimensiunea externă a procesului, continuând, totodată, să promoveze interesele de ansamblu ale României, în plan european.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule ministru.

Dacă domnul Andrei Daniel Gheorghe dorește să ia cuvântul?

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Cred că problema migrației este una pe care autoritățile române trebuie să o gestioneze cu maximum de atenție.

Spun acest lucru, deoarece știm foarte bine că, dincolo de refugiați care, sunt total de acord, beneficiază de toate drepturile prevăzute în Convenția de la Geneva și asupra cărora nimeni nu a pus semne de întrebare cu privire la asistență, avem de-a face cu un val de migranți, iar în ceea ce privește acest val de migranți nu putem neglija aspectul că se pot strecura anumite elemente periculoase la adresa securității naționale și a ordinii publice. Și mă refer aici atât la persoane certate cu legea, la persoane care aparțin unor grupări mafiote, cât mai ales la jihadiști.

Știm cu toții că o parte dintre atacurile teroriste care au avut loc în Europa Occidentală s-au datorat unei colaborări deosebit de interesante între celulele jihadiste existente în marile orașe europene și personaje care s-au infiltrat în acest val migrator și au reușit astfel să pătrundă în Europa.

Cred că această politică europeană în privința migrației trebuie să țină cont atât de interesul țărilor europene și de toate prevederile existente în vigoare la acest moment, cât și de această chestiune umanitară.

Dar trebuie să facem o diferență.

Avem de-a face cu refugiați de război, asupra cărora nu stăm acum să punem întrebări, pentru că știm foarte clar care este legislația internațională care îi protejează, pe bună dreptate, și cu adevărat necesită ajutor.

Avem de-a face cu migranți economici, care sunt aduși în Europa prin rețele de tip mafiot, de trafic de persoane, care parcurg 5,6,7.000 de kilometri, uneori chiar un an, doi, trei, până când ajung în țările europene unde doresc să beneficieze de cadrul de asistenționalism existent în societăți precum Germania, Suedia, Franța și alte națiuni europene. Și, bineînțeles, avem personaje dubioase, care se infiltrează pe acest circuit.

Cred că Uniunea Europeană trebuie să acționeze nu la efecte, ci să caute cauzele. Cred că Tratatul Schengen, așa cum funcționează el astăzi, este absolut lipsit de orice sens și de orice noimă și cred totodată că, decât să ne urecheze pe noi pentru tot felul de declarații politice care se fac în Parlament sau în alte părți și care țin România în afara spațiului Schengen, Uniunea Europeană, prin autoritățile de la Bruxelles și prin principalele națiuni care o compun, ar trebui să aibă mai mare grijă de propriile sale frontiere și de felul cum sunt protejate aceste frontiere.

Bineînțeles că soluția rezolvării acestei crize a migranților este o investiție în ceea ce înseamnă protejarea refugiaților de război din Siria și Irak, victime ale islamismului și ale terorismului, atât din partea autorităților de stat, cât și din partea unor grupări teroriste care sunt cunoscute pe întreg globul, cât și, mai ales, oprirea acestor conflicte care au fost lăsate să se dezvolte și să ducă la tragedii umanitare și, pur și simplu, la dispariția unor entități statale, așa cum se întâmplă acum în Siria.

Ca atare, mai este o chestiune. Cotele obligatorii, pe undeva, contravin celor două principii - un principiu care reprezintă nestrămutarea de populații străine pe teritoriul României și este prevăzut în Constituția României, iar altul este un principiu internațional care spune foarte clar că deportarea de populație este interzisă.

Europa ar trebui să caute soluții, Europa ar trebui să lase propaganda aceasta ieftină, care a dus și la impunerea cotelor obligatorii de migranți, și ar trebui să înțeleagă că felul în care astăzi Bruxellesul gestionează această criză, care poate arunca în aer spațiul comunitar, este unul profund iresponsabil și unul care nu ajută sub nicio formă la găsirea unui element de stabilitate și de ordine la nivel european.

Eu sper că Ministerul Afacerilor Externe din România va fi foarte, foarte atent la toate aceste recomandări și la toate aceste, de multe ori impuneri - îmi permit să spun - care vin pe filiala Bruxellesului, și va juca foarte corect, așa cum ne dorim și noi, o carte națională, o carte în interesul României și în interesul protejării libertăților, drepturilor fundamentale și siguranței cetățeanului român, pentru că, în fond, înainte de a asculta de ceea ce spune Bruxellesul, trebuie să ascultăm de ceea ce spun românii, iar românii sunt profund îngrijorați astăzi cu privire la această criză a migranților.

Vă mulțumesc.

Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov.

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Matei-Adrian Dobrovie

Domnul Dobrovie este în sală, așadar, voi da cuvântul, din partea Ministerului Culturii și Identității Naționale, domnului secretar de stat Alexandru Pugna.

Vă rog, domnule ministru.

 

Domnul Alexandru Pugna (secretar de stat, Ministerul Culturii și Identității Naționale):

Stimate domnule deputat Dobrovie,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 571/2017, având ca obiect "Gestionarea programului de pregătire a aniversării Centenarului Marii Uniri și a marcării sfârșitului Primului Război Mondial", vă comunicăm următoarele.

Departamentul Identitate Națională apreciază preocuparea dumneavoastră privind pregătirea Centenarului Marii Uniri, care reprezintă fundamentul solid pentru un efort major de consolidare a unității societății în jurul unor proiecte importante, cu impact imediat, durabile, la nivel național și local.

După cum știți, Departamentul Centenar, înființat prin Hotărârea Guvernului nr. 465/2016, aflat în subordinea prim-ministrului, în cadrul Secretariatului General al Guvernului, a fost reînființat în cadrul Ministerului Culturii și Identității Naționale, prin Hotărârea Guvernului nr. 34 privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Culturii și pentru abrogarea Hotărârii guvernului nr. 465/2016, privind înființarea, organizarea funcționarea și atribuțiile Departamentului Centenar, sub titulatura "Departamentul Identitate Națională."

Acest Departament de Identitate Națională se află astăzi în plin proces de centralizare a proiectelor trimise de autoritățile locale și centrale, de instituțiile de cultură și învățământ naționale, de organizațiile neguvernamentale, pentru îndeplinirea rolului său în promovarea identității naționale la nivel național, a pregătirii, organizării și desfășurării manifestărilor, acțiunilor și proiectelor de aniversare dedicate marcării Centenarului Unirii și a sfârșitului Primului Război Mondial.

După centralizarea tuturor propunerilor de proiecte și în urma unui proces de selecție, bazat pe criterii fundamentale - durabilitate, concretețe, sustenabilitate și impact - proiectele alese să primească finanțare vor fi incluse în calendarul național de acțiuni, manifestări și proiecte de aniversare a Centenarului României și supuse, spre aprobare, Guvernului României.

După aprobarea acestui calendar, se va cunoaște bugetul alocat, informația regăsindu-se în mijloace de informare ale Departamentului.

Vă putem face cunoscut faptul că, până acum, din partea unităților administrativ-teritoriale, avem un număr de 171 de proiecte care urmează a fi selectate în vederea finanțării. Tot din partea unităților administrativ-teritoriale există un număr de 124 de proiecte care vor fi finanțate, care au asigurată finanțarea din resurse proprii.

Avem, din partea unor instituții din țară și din București, 109 proiecte care urmează să fie selectate în vederea finanțării, iar din partea ministerelor 144 de proiecte care urmează să fie selectate în vederea finanțării. Există acum, în total, 2.170 de proiecte.

Resursele bugetare destinate pregătirii, organizării și desfășurării manifestărilor, acțiunilor și proiectelor de aniversare dedicate marcării Centenarului Marii Uniri pentru anul 2018, vor fi asigurate din fondurile guvernamentale alocate de la bugetul de stat prin bugetele ministerelor, prin bugetele locale, odată cu aprobarea Calendarului național de acțiuni, manifestări și proiecte de aniversare a Centenarului României.

La acest moment, conform Hotărârii Guvernului nr. 821/2015 privind aprobarea Programului național al manifestărilor prilejuite de aniversarea Centenarului Primului Război Mondial este deja asigurată finanțarea pentru o serie de acțiuni, de manifestări și de proiecte de aniversare.

De asemenea, Ministerul Culturii și Identității Naționale, prin Programul "Acces Centenar" - sesiunea 2017, destinat operatorilor culturali privați și organizațiilor neguvernamentale care desfășoară acțiuni culturale, a finanțat un număr de 20 de proiecte și de acțiuni culturale, asigurând, astfel, debutul manifestărilor culturale dedicate sărbătoririi Centenarului Marii Uniri de la 1918.

Rezultatele finale pentru Sesiunea de Proiecte și de Acțiuni culturale, derulată în cadrul Programului "Acces Centenar" - sesiunea 2017, care prefigurează debutul manifestărilor culturale dedicate sărbătoririi Centenarului Marii Uniri de la 1918, le-ați primit în scris. Dacă nu, în mod cert le veți primi și nu cred că este nevoie să le enumăr acum, pe toate aceste proiecte.

Ceea ce pot să fac este să vă asigur că Ministerul Culturii și Identității Naționale face toate eforturile pentru a realiza și a susține acțiuni de importanță majoră, care să se ridice la nivelul sărbătorii de anul viitor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc foarte mult, domnule secretar de stat.

Vreți să interveniți, domnule deputat? Nu.

Dacă nu intervine domnul deputat, închidem aici ședința consacrată răspunsurilor orale la interpelări, din 6 noiembrie 2017, care a începu la ora 17,00.

Vă mulțumesc.

Numai bine!

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 17,47.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 22 octombrie 2019, 12:49
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro