Andrei Daniel Gheorghe
Andrei Daniel Gheorghe
Ședința Camerei Deputaților din 6 noiembrie 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.158/13-11-2017

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
22-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 06-11-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 6 noiembrie 2017

13. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.  
  13.5 Andrei Daniel Gheorghe
 
consultă:

 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

  ................................................

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe este în sală. Așadar, dau în continuare cuvântul, din partea Ministerului Afacerilor Externe, domnului secretar de stat Alexandru Micula.

Vă rog, domnule ministru, poftiți!

Domnul Alexandru Victor Micula (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulțumesc, domnule președinte.

România a exprimat constant, în discuțiile la nivel european, sprijinul pentru formularea unui răspuns comun al Uniunii Europene la problematica migrației, pledând, în același timp, pentru o abordare cuprinzătoare a fenomenului, cu accent pe identificarea de soluții eficiente și adecvate care să abordeze, pe de o parte, dimensiunea umanitară, iar pe de altă parte cauzele profunde ale presiunii migratorii, în țările de origine și de tranzit.

În contextul crizei migrației din 2015, la nivelul Uniunii Europene au fost adoptate două decizii de relocare a solicitanților de azil de pe teritoriul Greciei și al Italiei, pentru a sprijini cele două state membre în gestionarea presiunii migratorii.

Odată adoptate, la nivel european, aceste decizii de relocare au devenit obligatorii pentru toate statele membre, România fiind în curs de implementare a acestor decizii.

Astfel, procesul de relocare din Grecia și din Italia, în baza celor două decizii, către alte state membre, a fost demarat în cursul anului 2016, acesta evoluând în paralel cu identificarea, înregistrarea, amprentarea solicitanților de protecție internațională de autoritățile italiene și elene, cu respectarea criteriilor de securitate aplicate la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene.

În plan intern, procesul de relocare în baza celor două decizii este gestionat de Ministerul Afacerilor Interne, de Inspectoratul General pentru Imigrări, care poate furniza detalii cu privire la stadiul actual al acestuia.

Autoritățile române urmăresc cu deosebită atenție situația migranților și a refugiaților care ajung pe continentul european și susțin, în spirit de solidaritate, eforturile întreprinse la nivelul Uniunii Europene pentru adoptarea unor decizii echilibrate și consensuale, bazate pe solidaritatea și responsabilitatea partajate pentru gestionarea efectelor acestei crize.

Totodată, România pledează pentru respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale tuturor migranților și ale refugiaților, în conformitate cu prevederile instrumentelor juridice internaționale în materie la care România este stat parte, printre care Convenția de la Geneva privind statutul refugiaților, din 1951, și Protocolul Adițional la această Convenție, din 1967, Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Carta Socială Europeană.

Trebuie menționat, în context, că cererile persoanelor care au nevoie de protecție internațională sunt analizate în mod individual, și nu colectiv.

Totodată, Convenția de la Geneva privind statutul refugiaților, din 1951, la art. 2 și la art. 12 conține prevederi clare cu privire la obligațiile care revin refugiaților față de statul gazdă, și anume, datoria de a se conforma legilor și regulamentelor, precum și măsurilor luate pentru menținerea ordinii publice, precum și faptul că statutul personal al unui refugiat este guvernat de legea țării unde își are domiciliul sau, după caz, reședința.

În același timp, un principiu fundamental statuat prin Convenția de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaților, ca instrument juridic principal, este acela al nereturnării forțate a refugiaților într-un teritoriu unde s-ar putea confrunta cu persecuții.

Vă asigur că Ministerul Afacerilor Externe va continua să urmărească activ discuțiile din plan european pe tema migrației, în conformitate cu atribuțiile sale, în special pe aspectele care privesc dimensiunea externă a procesului, continuând, totodată, să promoveze interesele de ansamblu ale României, în plan european.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule ministru.

Dacă domnul Andrei Daniel Gheorghe dorește să ia cuvântul?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Cred că problema migrației este una pe care autoritățile române trebuie să o gestioneze cu maximum de atenție.

Spun acest lucru, deoarece știm foarte bine că, dincolo de refugiați care, sunt total de acord, beneficiază de toate drepturile prevăzute în Convenția de la Geneva și asupra cărora nimeni nu a pus semne de întrebare cu privire la asistență, avem de-a face cu un val de migranți, iar în ceea ce privește acest val de migranți nu putem neglija aspectul că se pot strecura anumite elemente periculoase la adresa securității naționale și a ordinii publice. Și mă refer aici atât la persoane certate cu legea, la persoane care aparțin unor grupări mafiote, cât mai ales la jihadiști.

Știm cu toții că o parte dintre atacurile teroriste care au avut loc în Europa Occidentală s-au datorat unei colaborări deosebit de interesante între celulele jihadiste existente în marile orașe europene și personaje care s-au infiltrat în acest val migrator și au reușit astfel să pătrundă în Europa.

Cred că această politică europeană în privința migrației trebuie să țină cont atât de interesul țărilor europene și de toate prevederile existente în vigoare la acest moment, cât și de această chestiune umanitară.

Dar trebuie să facem o diferență.

Avem de-a face cu refugiați de război, asupra cărora nu stăm acum să punem întrebări, pentru că știm foarte clar care este legislația internațională care îi protejează, pe bună dreptate, și cu adevărat necesită ajutor.

Avem de-a face cu migranți economici, care sunt aduși în Europa prin rețele de tip mafiot, de trafic de persoane, care parcurg 5,6,7.000 de kilometri, uneori chiar un an, doi, trei, până când ajung în țările europene unde doresc să beneficieze de cadrul de asistenționalism existent în societăți precum Germania, Suedia, Franța și alte națiuni europene. Și, bineînțeles, avem personaje dubioase, care se infiltrează pe acest circuit.

Cred că Uniunea Europeană trebuie să acționeze nu la efecte, ci să caute cauzele. Cred că Tratatul Schengen, așa cum funcționează el astăzi, este absolut lipsit de orice sens și de orice noimă și cred totodată că, decât să ne urecheze pe noi pentru tot felul de declarații politice care se fac în Parlament sau în alte părți și care țin România în afara spațiului Schengen, Uniunea Europeană, prin autoritățile de la Bruxelles și prin principalele națiuni care o compun, ar trebui să aibă mai mare grijă de propriile sale frontiere și de felul cum sunt protejate aceste frontiere.

Bineînțeles că soluția rezolvării acestei crize a migranților este o investiție în ceea ce înseamnă protejarea refugiaților de război din Siria și Irak, victime ale islamismului și ale terorismului, atât din partea autorităților de stat, cât și din partea unor grupări teroriste care sunt cunoscute pe întreg globul, cât și, mai ales, oprirea acestor conflicte care au fost lăsate să se dezvolte și să ducă la tragedii umanitare și, pur și simplu, la dispariția unor entități statale, așa cum se întâmplă acum în Siria.

Ca atare, mai este o chestiune. Cotele obligatorii, pe undeva, contravin celor două principii - un principiu care reprezintă nestrămutarea de populații străine pe teritoriul României și este prevăzut în Constituția României, iar altul este un principiu internațional care spune foarte clar că deportarea de populație este interzisă.

Europa ar trebui să caute soluții, Europa ar trebui să lase propaganda aceasta ieftină, care a dus și la impunerea cotelor obligatorii de migranți, și ar trebui să înțeleagă că felul în care astăzi Bruxellesul gestionează această criză, care poate arunca în aer spațiul comunitar, este unul profund iresponsabil și unul care nu ajută sub nicio formă la găsirea unui element de stabilitate și de ordine la nivel european.

Eu sper că Ministerul Afacerilor Externe din România va fi foarte, foarte atent la toate aceste recomandări și la toate aceste, de multe ori impuneri - îmi permit să spun - care vin pe filiala Bruxellesului, și va juca foarte corect, așa cum ne dorim și noi, o carte națională, o carte în interesul României și în interesul protejării libertăților, drepturilor fundamentale și siguranței cetățeanului român, pentru că, în fond, înainte de a asculta de ceea ce spune Bruxellesul, trebuie să ascultăm de ceea ce spun românii, iar românii sunt profund îngrijorați astăzi cu privire la această criză a migranților.

Vă mulțumesc.

Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 23 octombrie 2019, 10:52
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro