Plen
Ședința Camerei Deputaților din 21 februarie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.32/02-03-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 21-02-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 21 februarie 2018

11. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru completarea art.258 din Legea educației naționale nr.1/2011 (Pl-x 20/2017). (retrimisă comisiei)
 
consultă fișa PL nr. 20/2017

 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

  ................................................

13. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru completarea art. 258 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Vă rog, doamna Gavrilă, raport.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raportul Comisiei pentru învățământ asupra Cererii de reexaminare a Legii pentru completarea art. 258 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

În baza prevederilor art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia noastră pentru învățământ a primit spre dezbatere în fond Cererea de reexaminare pentru Legea de completare a art. 258 din Legea educației naționale.

Legea are ca obiect de reglementare completarea art. 258 din Legea educației naționale nr. 1, în sensul interzicerii ocupării funcțiilor vacante de director și de director adjunct în unitățile de învățământ preuniversitar de către persoanele care au ocupat funcția de director sau de director adjunct în unitatea de învățământ respectivă și care nu au participat la concursul pentru ocuparea postului ori s-au prezentat la concurs, dar nu au fost admise.

Este vorba de o lege din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Istoricul acestei legi ține de dezbateri care au avut loc succesiv, pe 7 martie 2017 și 28 martie 2017, în Comisia pentru învățământ, cu respingerea propunerii și apoi menținerea respingerii, a raportului inițial de respingere a propunerii legislative.

Spicuim din considerentele respective.

Inițiativa nu soluționează problema creată prin organizarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și de director adjunct; restrânge aria de selecție a persoanelor care pot fi numite în funcțiile de directori făcând chiar mai dificil de identificat soluții pentru funcțiile rămase vacante în unitățile de învățământ preuniversitar, generând situația ca în anumite unități să nu existe persoane care să poată fi numite pe aceste posturi sau să fie desemnate persoane fără competență sau experiență managerială.

Concursul respectiv - este vorba de concursul din 2016 - a fost organizat intempestiv, într-o perioadă în care toate unitățile de învățământ aveau ca prioritate derularea unor activități complexe pentru începerea anului școlar 2016-2017. Pe cale de consecință, perioada de depunere a dosarelor stabilită prin metodologia aprobată prin ordin de ministru a fost extrem de scurtă, nu a dat posibilitatea cadrelor didactice care au dorit să se înscrie la concurs să obțină și să întocmească la timp toate documentele solicitate. Au fost chestiuni legate și de platforma pe care s-au înscris și care în anumite momente nu a funcționat.

Numirea în funcție, în cazul existenței unui post vacant, reprezintă o etapă distinctă - este un alt argument pe care comisia noastră l-a luat în discuție -, ulterioară celei de concurs propriu-zise. În ambele etape, există forme de evaluare a competențelor cadrelor didactice și a CV-urilor acestora. În acest moment este reglementată, prin actele normative în vigoare, posibilitatea numirii prin detașare a directorului sau directorului adjunct, prin decizia inspectorului școlar general, dar, evident, prin discuții în Consiliul de administrație al Inspectoratului Școlar și prin avizul Consiliului de administrație din unitățile respective.

Argumentele sunt mai multe, am făcut o sinteză a acestora.

În data de 9 noiembrie 2017, Președintele României a transmis Parlamentului solicitarea de reexaminare a legii, în sensul corelării actualelor prevederi din art. 258 alin. (7) cu cele din alin. (71), nou introdus prin legea trimisă spre promulgare.

De menționat că aceste modificări au fost operate de Senat și au schimbat sensul inițial al propunerii legislative, aspect semnalat și de Președintele României.

În urma dezbaterii din 13 februarie 2018, analizând argumentele prezentate în cererea de reexaminare, membrii comisiei au hotărât, cu 13 voturi pentru și 7 voturi împotrivă, să ia act de observațiile formulate de Președintele României, să aprobe în parte Cererea de reexaminare a Legii pentru completarea art. 258 din Legea educației naționale, în sensul unor modificări și necorelări operate la Senat, prin care se schimbă spiritul inițial al propunerii legislative.

Comisia propune astfel, plenului Camerei Deputaților, respingerea Legii pentru completarea art. 258, în integralitatea sa.

Raportul comisiei și soluția de respingere adoptată de membrii acesteia fac referire strictă la forma textului din inițiativa legislativă supusă dezbaterii în Camera Deputaților.

Mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnul Moldovan.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Problema directorilor de școli care nu au promovat concursul pentru poziția de director, dar cu toate acestea au fost numiți în funcție, a reprezentat acum ceva timp un subiect de dezbatere în societatea noastră, pentru mai multe zile la rând.

Pentru a îndrepta această scăpare, așa cum ar fi normal într-o societate care are la bază principii sănătoase de dezvoltare, împreună cu mai mulți colegi deputați am inițiat un proiect legislativ prin care nu mai puteau fi numite în funcție de conducere persoanele care s-au prezentat la concurs și nu au fost admise.

Proiectul de lege a fost supus dezbaterilor Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, acolo unde Consiliul Economic și Social a venit cu un amendament ce reprezenta o variantă de mijloc, cu care am fost de acord, ca inițiator. Era oricum mult mai bine decât ceea ce este acum.

Propunerea a primit raport de respingere, iar votul din plenul Camerei Deputaților a fost de respingere a proiectului de lege.

Însă ce s-a întâmplat la Senat nu are legătură cu propunerea inițială. Astfel, legea inițiată la Camera Deputaților s-a transformat din "nu pot ocupa funcții" în "pot ocupa funcții" - în varianta aprobată de Senat.

Dacă la Cameră raportul a fost negativ, în varianta de la Senat, raportul a fost unul pozitiv și astfel legea a ajuns la președinte, spre promulgare.

Președintele a trimis spre reexaminare legea, motivul fiind unul simplu - ce a fost votat la Camera Deputaților nu are legătură cu ce s-a votat la Senat.

Astfel, legea modificată la Senat a ajuns spre dezbatere din nou în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport din Camera Deputaților, iar astăzi vă este supus votului un raport de respingere a legii, în integralitatea sa, deși noi, membrii comisiei, nu am votat așa ceva.

Mai mult, în raportul pe care urmează să-l votăm este menționat faptul că Cererea de reexaminare a fost aprobată, în parte, cum spunea și doamna președinte, cu 13 voturi pentru și 7 împotrivă.

Ce înseamnă "în parte"? Nu s-a votat așa ceva în comisie.

Ca să fie foarte clar pentru toată lumea. În cadrul ședinței comisiei, a fost supus votului - și se poate cerceta acest lucru prin înregistrările audio-video - Cererea de reexaminare, a Președintelui, iar PNL, PMP, USR au votat pentru, adică 7 voturi, pe când majoritatea PSD-ALDE-UDMR - 13 voturi, au votat împotrivă.

În încheiere, vreau să citesc un fragment din varianta legii care a ajuns la promulgare.

"Pot fi numite persoane" - atenție, persoane - "pot fi numite în funcție de director interimar și director adjunct interimar, cu avizul Consiliului de administrație al școlii, până la organizarea concursului".

Ce să înțeleg de aici? Că poate să fie numită orice persoană de pe stradă? Legea nu prevede altceva și nu distinge altfel.

Mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Zisopol.

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Această propunere legislativă a dezbătut foarte multe idei pro și contra. Este o problemă foarte importantă, de altfel. A fost discutată în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport din Camera Deputaților.

Foarte multe argumente v-au fost aduse de către președintele acestei comisii. Dar, în plus, cu permisiunea dumneavoastră, am să mai adaug eu încă două.

Aceste argumente fac parte din punctul de vedere al Guvernului. Și materialul este semnat de Sorin Mihai Grindeanu, premierul din perioada respectivă. Citez: "O prevedere similară inițiativei legislative s-a regăsit și în «Metodologia privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și de director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar», aprobată prin Ordinul ministrului educației naționale și cercetării științifice nr. 5.080/2017, cu modificările și completările ulterioare".

2. "Precizăm însă că, la finalul concursului de ocupare a funcțiilor de director și director adjunct, sesiunea septembrie-decembrie 2016, la nivel național, s-au înregistrat foarte multe situații în care nu a fost posibilă asigurarea conducerii interimare a unităților de învățământ, fie din lipsa cadrelor didactice membre în corpul național al experților în managementul educațional, în unele unități de învățământ, fie din cauza faptului că unele cadre didactice, deși îndeplineau condițiile de a ocupa o funcție de conducere - subliniez - nu și-au dat acordul pentru numirea în funcția de conducere rămasă neocupată prin concurs la nivelul unității de învățământ.

În acest context, adoptarea măsurilor propuse de inițiatori ar determina imposibilitatea asigurării conducerii interimare a multor unități de învățământ".

În acest context, doamnelor și domnilor, membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale vor vota în consecință.

Ca atare, nu putem susține o asemenea propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bichineț. Domnul profesor Bichineț.

Domnul Corneliu Bichineț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Despre Legea educației naționale se poate vorbi foarte mult.

Și, din nefericire, cei care au plecat din școli și au ajuns parlamentari și-au dat străduința, fiecare din partidul său, să facă cât mai mult rău învățământului. Și aproape au reușit.

Sigur că legea dată cu ani în urmă nu mai este chiar atât de bună. Ea trebuie îmbunătățită de la an la an.

În ce mă privește, la 20 de ani, după absolvirea Liceului Pedagogic, am fost învățător.

După ce am predat la I-IV câțiva ani, am absolvit facultatea - filosofie -, și am fost profesor. 10 ani am fost director. Cea mai amară pâine pe care o poate mânca un cadru didactic este aceea de director de liceu, dacă este într-un partid care nu se află la putere. Și eu am avut numai "norocul" acesta.

De aceea, vă rog să țineți cont, dumneavoastră aveți cum să faceți statistici, ca la Ministerul Educației să ajungă o listă cu toți directorii de școli din țară care nu sunt membri ai PSD. Și aceștia să fie supuși la toate caznele, încât niciunul să nu mai rămână în funcție. Ori să se înscrie în PSD sau să plece de acolo.

O altă chestiune pe care vreau s-o discutăm cu maximă seriozitate aici. Un om care merge la un concurs pentru ocuparea postului de director de liceu sau școală generală și ia 2, 2,50, 3, cum poate să primească învestitura de director de școală, cu caracter interimar?

Altă anomalie pe care trebuie s-o semnalez aici este aceea că în Consiliul de administrație al școlilor sunt consilieri locali. Consilieri locali, nu le contest calitatea, dar mulți dintre ei au avut ciudă foarte mare pe școală. Mare de tot. De-asta nici n-au trecut de 8, 9 clase. Și își dau ei cu părerea dacă un profesor cu gradul I sau doctor poate să fie sau să nu fie director.

De aceea, eu cred că domnul profesor Iohannis a făcut foarte bine că a studiat această lege - i se întâmplă uneori - și ea trebuie să ajungă la comisie.

Doamnă Gavrilă, ați fost inspector școlar general, și o să vă întoarceți cândva în școală. Credeți că faceți ce trebuie aici?

Și aștept chiar un răspuns.

Vă mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Szabó Ödön.

Mă scuzați, doamna Iurișniți.

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți:

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, suntem aici ca să dezbatem, până la urmă, importanța competenței în școli și a valorii unui manager care trebuie să se impună în fața corpului profesoral.

Cum spunea și antevorbitorul meu, nu poate veni în fața unor profesori o persoană care nu a promovat un concurs, care are note sub 5, să zic așa.

De fapt trebuie să avem niște note care să ne permită o anumită credibilitate, cei care știu foarte bine și care cunosc sistemul, pentru a fi titular trebuie să ai minimum 7. Pentru un bun manager ar trebui să fie un minim 8, dacă stăm să ne gândim la rece.

Ce ar mai trebui de spus aici? Doar că USR va vota împotriva respingerii acestei reexaminări a legii. USR respinge lipsa de competență a managerilor într-o școală. USR nu este de acord cu aceste practici care nu fac decât să bulverseze sistemul.

Până la urmă, tot ce se întâmplă în sistemul de educație - și știm foarte bine că ministrul Năstase a luat o decizie greșită. Prima lui decizie în calitate de ministru a fost aceasta, de a repune în funcții oameni care s-au prezentat la un concurs și nu au reușit să promoveze acel concurs. A fost prima lui decizie din educație.

Ei, de aceea suntem aici. Dezbatem de foarte multe luni un proiect care e foarte simplu. Care este rolul nostru aici? Acela de a promova competența și valoarea.

Stimați colegi, aici trebuie să ajungem cu toții. Este vorba de principii pe care nu le respectăm.

Mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Gavrilă.

Doamna Camelia Gavrilă:

Doamnelor și domnilor colegi,

Sigur că atunci când vorbim despre educație, despre opinii, polemici, despre pasiune - toate sunt extrem de tensionate. Pentru că problema ne interesează pe toți, fie că suntem profesori, că lucrăm în sistem, că avem copii sau că ne interesează viitorul acestei nații.

Legea pe care o discutăm astăzi, raportul în discuție comportă două chestiuni și două abordări.

Pe de o parte, este un aspect tehnic legat de ceea ce am votat la Camera Deputaților și ceea ce s-a votat la Senat, de unde inadvertența pe care a semnalat-o și președintele.

Întorcându-se pe traseu, legea, în continuare... Comisia pentru învățământ s-a referit la inițiativa legislativă și a semnalat faptul că, într-adevăr, Senatul schimbase spiritul inițial al legii.

Ne-am întors la inițiativa legislativă și ne-am exprimat punctul de vedere, exact cu numărul de voturi pe care l-am precizat și cu argumentele respective.

O altă problemă se leagă însă de această discuție extrem de incitantă, și de pasională, și ardentă, legată de modul cum sunt selectați directorii.

Este un clișeu care se tot permanentizează în spațiul public, legat de politizarea sau de selecția subiectivă a directorilor.

Momentul acela, al anului 2016, a însemnat un concurs de amploare, care a rezolvat în mare parte problema directorilor și directorilor adjuncți. Au rămas însă posturi neocupate.

Vreau să vă semnalez că, pentru a putea ocupa un post de direct sau de director adjunct, trebuie să faci parte din corpul experților. Momentul în care ai intrat în acest corp al experților înseamnă deja o certificare a unor competențe manageriale.

Dar, pe de altă parte, nu poți găsi experți în educație în toate zonele unui județ.

Și tocmai pentru că... domnule Bichineț, pentru că am fost inspector general, 12 ani, în județul Iași, care înseamnă o multitudine de comune, care înseamnă o diversitate a învățământului rural, știu foarte bine că sunt zone în care nu poți identifica foarte multe variante de profesori, care să fie și membri în corpul experților educaționali, și care să poată ocupa această poziție cu statut interimar.

Mai mult decât atât, pe baza dezbaterilor din comisii au fost atenționați miniștrii educației să organizeze în continuare concursuri.

În vara trecută s-a organizat concurs. În toamnă, a fost schimbată metodologia de selecție, mergând pe interviuri, la nivel de inspectorat, pe propuneri care vin dinspre școli.

Nu alege nimeni din neant aceste persoane care ar putea să ocupe funcția respectivă. Este, în primul rând, un vot de încredere și de competență, dat de colegii din consiliul de administrație; urmează un vot de analiză, la nivel de consiliu de administrație și inspectorat școlar, unde sunt prezente sindicatele, unde există și ceilalți actori. Deci procesul de selecție nu este chiar atât de întâmplător.

De acord că, în noua Lege a educației, că lucrurile vor trebui să fie clar precizate, în așa fel încât aceste dispoziții tranzitorii sau măsurile pe care le luăm în acest context, pentru a rezolva toată problematica sistemului, să fie în momentul acela clarificate definitiv.

Mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu am venit la microfon pentru a tăia "pamblica". Nu am venit la microfon nici pentru a face o radiografie a învățământului pe "genunche". De data aceasta sunt de acord cu domnul Bichineț. Și, pe această cale, îi adresez și scuze pentru ieșirea anterioară, de la tribuna Parlamentului.

Stimați colegi,

Ceea ce se întâmplă la ora actuală în sistemul de învățământ, ca urmare a pesedizării forțate, va lăsa brazde extrem de adânci în următorii ani. La ora la care doamna Gavrilă se adresa Camerei Deputaților, de la acest microfon, sindicatele din învățământ pichetează ministerele, iar una dintre solicitări este tocmai cea de care dumneavoastră fugiți, doamnă Gavrilă.

Cred că este mult mai important să ne aplecăm asupra problemei de fond. Mai avem o săptămână până când se va emite Hotărârea de Guvern privind planul de școlarizare. Sunt 1.000 de școli și de grădinițe care vor fi închise total, parțial. Vom avea clase comasate, cu 45 de copii. Și nu cred că ați vrea să vă întoarceți, la catedră, la o clasă cu 45 de copii.

Vreau să vă dau și două exemple. Ieri, mi s-a semnalat din circumscripția mea că la Întregalde, în județul Alba, au fost introduse la învățământ simultan, clasa pregătitoare cu clasa a IV-a. Copiii mici au nevoie de joacă, să meargă la baie. Încă mulți dintre cei de la grădiniță plâng după părinți. Cum să faci școală cu cei de clasa a IV-a, simultan?

Și vreau să-i felicit și pe colegii de la UDMR. N-am făcut-o, dar trebuie să o fac. Bravo, dumneavoastră, că susțineți, în anul Centenarului, înființarea de unități de învățământ în limba maghiară, în Ardeal!

În circumscripția din care provin se închid școli, în zona Aiud, Mirăslău, Rădești, Lopadea, Ocna Mureș. Știți ce se întâmplă cu acei copii de români? Pentru o masă caldă, care se dă la complexul școlar, campusul școlar făcut de Guvernul de la Budapesta, la Lopadea Nouă, copiii românilor preferă să meargă la acea școală, în special cei din familii sărace, unde, bineînțeles, învață în limba maghiară.

Dincolo de chestiunile de natură etnică, stimați colegi, vă rog frumos, interesați-vă la colegii dumneavoastră din zonele în care există minoritate maghiară, de ce o grădiniță sau o școală cu doi copii de etnie maghiară rămâne în picioare - cum este cazul la Mirăslău -, iar o clasă cu 12 copii români se desființează?

La aceste probleme cred că trebuie să răspundem noi. Iar o veche vorbă românească spune că "peștele de la cap se împute".

Doamnă Gavrilă, nu mai politizați învățământul!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Szabó Ödön.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Dați-mi voie ca să mă întorc la legea inițială, pe care am început să o dezbatem în momentul de față în plenul Camerei Deputaților.

Legea inițială prevedea foarte simplu două lucruri.

Nu pot ocupa funcții de conducere cei care au picat examenul.

Și nu pot ocupa funcții de conducere cei care nu s-au prezentat la examen.

Întrebarea logică a doamnei vicepreședinte a fost, în comisie, atunci cine? Dacă cei care nu s-au prezentat nu pot fi numiți, iar cei care s-au prezentat, și au picat, și nimeni n-a trecut examenul, atunci cine este din sistemul de învățământ care poate fi numit director?

Răspunsul este - absolut - zero. Nimeni nu ar fi putut să fie numit.

Deci legea inițială era proastă, pentru că avea o fractură de logică foarte clară. Unu la mână.

Doi la mână. În momentul în care s-a ajuns ca, în sfârșit, după 8 ani de zile să se realizeze un concurs, concursul organizat pentru directori, în toamna lui 2016, a fost un concurs la care nu s-a realizat nicio întrebare, niciuna, singură, despre Legea educației naționale. Deci a fost un concurs, oral și scris, unde cel care era intervievat și trebuia să ajungă director sau director adjunct într-o școală nu a fost întrebat nimic despre Legea educației naționale. A fost întrebat despre multe alte lucruri, dacă măgarul are copite sau nu. Dar nimic, nici despre management instituțional, nici despre ceea ce înseamnă legea de bază a învățământului, Legea educației naționale, nici despre Legea calității în învățământ și așa mai departe. A doua chestiune foarte importantă.

A treia chestiune foarte importantă. În ianuarie, domnul ministru a făcut un lucru extrem, extrem de important și bun. Aveam școli unde nu aveam directori, pentru că în legea veche se spunea că nu pot fi numiți nici aceia care au picat, nu pot fi numiți nici aceia care n-au participat. Atunci ce să faci cu școala? S-o închizi, pentru că nu este nimeni să semneze o hârtie? Nu. Foarte bine a făcut domnul ministru, că a suspendat aplicarea vechii prevederi în acest context, ceea ce era prevăzut într-un ordin de ministru.

Și a patra chestiune foarte importantă. Da, poate fi introdus un asemenea principiu. Nu știu de ce să ne gândim însă doar la directori. Pică pe capete profesori din învățământul preuniversitar, la examenele de titularizare, la examenele de definitivat, și umplem ulterior catedrele cu aceștia, pentru că nu avem alții.

Deci, dacă vrem să aprobăm un principiu, atunci să-l aprobăm de la cap la coadă. Dacă nu putem să-l aprobăm, atunci de ce îl aprobăm doar pentru o parte din sistem, care trebuie, într-adevăr, să fie în sistemul de management?

Deci este o discuție politicianistă, dați-mi voie! Cei care cunosc realitățile în zonele rurale, exact de care vorbea și domnul coleg, anterior, unde sunt la o școală circa 8 profesori titulari, dacă sunt, sau poate este un singur profesor titular, restul sunt - și alții știu realitatea din județe - sunt cu detașare sau doar pe perioada unui an școlar, pentru că sunt suplinitori, de acolo pe cine să numești director?

Deci aceasta este realitatea în zona rurală.

După părerea mea, inițiativa legislativă, cea care a fost respinsă de Camera Deputaților, a fost proastă.

E adevărat, și cu asta trebuie să recunosc, noi am votat respingerea. Noi am votat, în comisie, respingerea cererii de reexaminare.

Vă mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bacalbașa.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbașa:

Cred că luarea mea de cuvânt, în acest moment, este inutilă, deoarece colegul meu de la UDMR a rezumat, extrem de clar și extrem de civilizat, situația de fapt privind această lege.

Am să caut să fiu și eu clar, fără să am capacitatea de a fi - din motive temperamentale - la fel de civilizat.

Dezbaterea acestei legi este de fapt un prilej de extremă fățărnicie politică, aproape o batjocorire a realității, din motive politicianiste.

Politica este definită ca arta realului. Învățământul nostru, și învățământul nostru rural, din păcate, este o realitate pe care majoritatea o cunoaștem și preferăm să o ignorăm.

În ceea ce privește concursurile, aici nu mai pot să fiu civilizat, pentru că politica de cadre a colegilor care acum constituie opoziția - și sigur că opoziția asta e foarte comodă când faci parte din vârful de lance al statului paralel, în cadrul dualității realității românești...

Respingerea de la Cotroceni a unei legi, din partea unui om care avea în fișa postului să fie un factor de echilibru între puteri, și care a declarat, cu nonșalanță și agresivitate, "Vreau Guvernul meu!", sigur că reprezintă un lucru care este o sfidare și a logicii și a bunului-simț, dacă avem memorie istorică.

Vreau să spun că am fost și eu director - nu mi-am dorit, așa a fost, de spital - și imediat am fost chemat, când au venit liberalii, și mi s-a spus, la nivelul autorității supreme a județului, că tot s-a schimbat peste noapte, tot corpul de prefecți. Omul, sigur, jenat, cu privirea în jos - și eram și șeful Reanimării - își lua niște riscuri, zice: "Bă, pleacă, că altfel îți găsim noi ceva!". Și am plecat.

Și același lucru se întâmplă în învățământ. Numai că în învățământ nu e vorba de șefii Reanimării. Adică acolo s-a executat cu sânge rece. Să nu fim farisei, domnilor! (Vociferări.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Stanciu.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Vorbind de medicamente... văd că este multă fățărnicie la acest microfon.

Așa cum educația a fost ținută pe perfuzii în ultimii 10 ani, sunt surprins că acum colegii de la UDMR, alături de cei de la PSD, se arată protectorii educației, când acum câteva luni votau cel mai mic procent din PIB, pentru educație, din ultimii 10 ani.

Domnilor, nu mai apărați educația, când o subfinanțați cronic! Nu putem să avem o educație de calitate fără o finanțare serioasă. Suntem rușinea Europei și a Europei de Est!

Nu putem să facem performanță cu directori care nu sunt capabili să treacă un examen. Așa cum vreți să puneți la facultate elevi care nu trec bacalaureatul, la fel vreți să faceți și pentru profesori. Așa ceva se făcea în comunism, când scara valorilor era inversată. Cred că am depășit acest moment! (Vociferări.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Fără amendamente. Merge la votul final.

  ................................................
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

  ................................................

Avem la punctul 13, la PL-x 20/2017, o eroare materială.

Vă rog, doamnă președinte, să o îndreptați.

Doamna Camelia Gavrilă:

Am verificat ultimul paragraf și eroarea materială este că formula finală trebuia să fie "respingerea cererii de reexaminare a Legii pentru completarea art. 258".

Deci, repet, "În urma dezbaterii, în ședința din 13 februarie 2018, analizând argumentele prezentate în cererea de reexaminare, membrii comisiei au hotărât, cu 13 voturi pentru și 7 voturi împotrivă, respingerea cererii de reexaminare a Legii pentru completarea art. 258".

Este motivul pentru care au și urmat niște argumente, pentru că a lipsit această sintagmă "cererea de reexaminare"; completăm eroarea materială, o corectăm.

Mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Este o întrebare - cel puțin pentru mine - foarte importantă, aceasta însemnând, în expunerea pe care ați făcut-o, că în Camera Deputaților se va vota pentru adoptarea legii în varianta adoptată de Senat.

Respingerea cererii de reexaminare înseamnă că vom avea, la finele acestui vot, legea adoptată în forma de la Senat.

Deci, totuși, înainte de a da un vot, trebuie să știm ce votăm - respingerea legii sau adoptarea formei de la Senat?!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, veniți până la prezidiu, liderii și comisia! (Consultări.)

Haideți, un lider! Unul... Daniel?

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Ca urmare a discuțiilor pe care le-am avut și a neclarităților existente în acest act normativ, vă solicităm retrimiterea la comisie pentru o săptămână a propunerii legislative cu privire la reexaminarea actului pe educație.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot.

În unanimitate, aprobat.

Pauză până la ora 12,00.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 21 octombrie 2019, 0:59
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro