Plen
Ședința Camerei Deputaților din 19 martie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.46/23-03-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-04-2021
13-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 19-03-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 19 martie 2018

7. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.  

   

După o scurtă pauză

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Stimați colegi,

Continuăm cu partea a doua a ședinței.

Vă rog să luați loc în bănci, să urmăriți răspunsurile la interpelări.

 
Andrei Daniel Gheorghe

Ministerul Transporturilor.

Domnul Andrei Gheorghe. Vă rog.

Un minut, reamintiți tema.

Vă rog, domnule Andrei Gheorghe.

 

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc.

Chiar aș vrea un răspuns cumulat la interpelările adresate Ministerului Transporturilor. Sunt interpelări care vizează infrastructura rutieră din județul Ilfov, unele sunt legate de centura Capitalei, altele, de problemele de siguranță a traficului, care se întâlnesc în mai multe localități din Ilfov.

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, deci la toate, patru, da?

 
 

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Da.

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, doamna secretar de stat.

 
 

Doamna Maria Magdalena Grigore (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Un răspuns cumulat va fi greu. Trebuia să fie o interpelare cumulată, dar voi sintetiza.

Prima. Linia de cale ferată Gara de Nord - Aeroportul Otopeni.

Puțin istoric. Procedura de licitație pentru actualizarea studiului de fezabilitate a fost publicată în anul 2016, în septembrie. Dar, având în vedere că nu s-a prezentat niciun ofertant la acel moment, procedura atunci a fost anulată.

În anul 2017, am reluat procesul de licitație, astfel încât astăzi avem ridicat pe SEAP revizuirea studiului de fezabilitate, mai exact, 28 februarie 2018. ANAP a validat, bineînțeles, după mai multe eșuări de a încărca documentația.

Compania Națională de Căi Ferate C.F.R.-S.A., administratorul infrastructurii feroviare, va respecta, desigur, principiile care stau la baza atribuirii contractului.

Sperăm ca de data aceasta să avem ofertanți care se vor prezenta pentru revizuirea studiului de fezabilitate.

Am făcut și un calendar compact, astfel încât până în anul 2020 să avem cei 2,9 kilometri de cale ferată nouă plus o stație în Aeroportul Otopeni, astfel încât să fim pregătiți pentru Campionatul European de Fotbal din 2020.

Cea de-a doua - infrastructura din zona Afumați.

Sensul giratoriu de pe DN 2. Primăria comunei Afumați a înaintat în anul 2013 un proiect pentru realizarea unui sens giratoriu la km 16 + 100. A fost avizat de către DRDP București și, ulterior, Primăria Comunei Afumați a solicitat, de altfel, și autorizațiile, în vederea demarării acestor lucrări. De fapt, de ce este vorba de două lucruri? Pentru că unul este la kilometrul 16, iar celălalt, cu punct de întoarcere la kilometrul 17 + 450.

Potrivit informațiilor pe care ni le-au furnizat cei de la CNAIR, Primăria Comunei Afumați nu a realizat lucrările pentru care a solicitat avizele și autorizațiile pe care DRDP București și-a dat acordul, cu privire la amenajarea de pasarele pietonale în comuna Afumați, precizând că acestea nu se află printre proiectele derulate în prezent la DRDP București.

Pentru Centura Municipiului București Sud, între Autostrada A2 - km 23 - și Autostrada A1 - km 55 -, și anume, Lotul 2, în prezent este în derulare procedura de evaluare a ofertelor în vederea atribuirii contractului de proiectare și execuție lucrări. După finalizarea procedurii de atribuire și desemnarea ofertei câștigătoare, urmează a fi semnat contractul de proiectare și execuție lucrări. Deci suntem în procedură de evaluare.

În ceea ce privește semnalizarea rutieră pe Centura Capitalei, tronsonul Mogoșoaia - Otopeni.

Iluminatul pe Drumul Național de Centură a Municipiului București, pe sectorul cuprins între sensul giratoriu Mogoșoaia și Pasajul Otopeni a fost reparat integral. Însă, după finalizarea lucrărilor, în anul 2017, adică anul trecut, în noiembrie, a avut loc un accident de circulație, soldat, din păcate, cu doborârea unui stâlp de iluminat, în dreptul intrării în Cimitirul Străulești. Acest accident a produs întreruperea rețelei de alimentare cu energie electrică pe întreg sectorul cuprins între sensul giratoriu Mogoșoaia și sensul giratoriu aflat la kilometrul 68. Defecțiunea urmează a fi remediată, având în vedere că avem cuprinse astfel de lucrări în contractul de întreținere multianuală.

În privința indicatoarelor de circulație de pe acest sector.

În general, sunt într-o stare bună, excepție făcând cele care reglementează într-adevăr viteza de circulație, o parte dintre acestea fiind degradate, șterse. În acest sens, DRDP București a început înlocuirea indicatoarelor, în limita celor existente în gestiune, urmând să fie înlocuite și restul, imediat ce condițiile meteorologice ne vor permite acest lucru.

Și cred că acestea au fost, deocamdată.

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Un minut, pentru lămuriri suplimentare, domnule deputat.

 
 

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc pentru răspunsuri.

Sub aspectul problemelor de pe Centură și privind calea ferată care să lege Gara de Nord de Aeroportul Otopeni, răspunsurile mi se par destul de clare. Iar aici doar partea de execuție ar trebui grăbită, dat fiind faptul că ne confruntăm cu un volum uriaș de trafic.

În rest, cred că DRDP București - Ilfov și CNAIR ar trebui să aibă o mai mare atenție cu privire la problemele care există în anumite localități, cum este cazul de la Afumați. Mie mi se pare absolut urgentă realizarea a cel puțin unei pasarele în zona comunei Afumați - DN 2. E o zonă unde se produc tot timpul accidente deosebit de grave.

La fel, au fost niște probleme, din cauza amânărilor, și a birocrației, și a dezinteresului celor din DRDP, și în zona Snagov, la Tâncăbești.

Probleme de siguranța traficului sunt și pe Centură, așa cum mă bucur că ați precizat.

Și cred că ar trebui un pic să mai grăbim procedurile, atât cât se poate, legal și să încercăm să prioritizăm zona aceasta, București - Ilfov, care este supraaglomerată, este sufocată de trafic și care, așa cum este ea, aglomerată, cu o infrastructură nepusă la punct, produce aproape o treime din produsul intern brut al României. Și, ca atare, cred că este esențială o modernizare a infrastructurii de transport din toată această zonă.

Așadar, insist, în continuare, pasarelele pe DN 2, ca și pe DN 1, și chiar pe Centura Capitalei trebuie să fie o prioritate pentru CNAIR și pentru Ministerul Transporturilor, ținând cont de gravitatea accidentelor care se produc în aceste zone.

Și, din păcate, trebuie să sesizez din nou faptul că, la nivelul comunicării dintre CNAIR, DRDP, și primăriile din județul Ilfov, și Consiliul Județean Ilfov...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
 

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

... sunt probleme care nu se rezolvă foarte ușor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mai puteți continua mâine dimineață, la 08,30.

 
Cătălin-Ioan Nechifor

Domnul Nechifor.

Vă rog, dacă vreți să mai faceți, un minut aveți... reamintirea temei. Aveți... două.

 

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt destul de nemulțumit, pentru că pentru a doua oară, și anul trecut, în mai, și acum, primesc un răspuns foarte ambiguu.

Am întrebat, expres, care sunt concluziile rapoartelor de expertiză? Ca și anul trecut, și în acest an, Ministerul, de fapt CNAIR-ul, mă trimite la plimbare, cu detalii tehnice, de altă natură, când lucrurile sunt foarte clare.

Cred că și eu, ca parlamentar, dar și cei care trăiesc în Suceava au dreptul să știe de ce nu s-a executat centura de ocolire a Sucevei, începută în 2007. Nici acum nu este finalizată și nici nu cred că sunt foarte mari oportunități de a finaliza această investiție. Pentru că, din punctul meu de vedere, din ceea ce știu eu, rapoartele tehnice nu sunt foarte în regulă.

Drept pentru care voi face uz și de Legea nr. 544 privind accesul liber la informații publice, pentru că înțeleg și văd, de altfel, dar pentru a doua oară, că ministerul și compania refuză să răspundă concret la întrebări.

Vă mulțumesc foarte mult.

Și chiar îmi pare foarte rău.

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, doamnă secretar de stat.

 
 

Doamna Maria Magdalena Grigore:

Mulțumesc, domnule președinte.

În privința variantei ocolitoare Suceava, DRDP Iași, la sfârșitul anului trecut, a demarat procedura de achiziție a lucrărilor aferente obiectivului "Varianta ocolire Suceava", documentația de atribuire fiind respinsă, cu observații, din partea ANAP.

În prezent, aceasta a fost revizuită și se află din nou în procedură de verificare la ANAP, pentru a fi publicată în SEAP. Aici vorbesc despre lucrările rămase neexecutate, din contractul anterior.

De asemenea, în interpelarea dumneavoastră, ați făcut referire și la Centura Municipiului Rădăuți. Și aici suntem în măsură să vă dăm câteva detalii.

Acest obiectiv de investiții are indicatori tehnico-economici aprobați prin hotărâre de Guvern. În 2010, s-au actualizat indicatorii tehnico-economici, prin avizul Ministerului Transporturilor. Valoarea totală actualizată este de 189.000 mii lei, deci 189 de milioane, din care construcții-montaj - 140 de milioane.

Pentru proiectarea și execuția lucrărilor la acest obiectiv de investiții, DRDP Iași a încheiat cu asocierea Spedition UMB și Tehnostrade, reprezentată prin lider de asociere, UMB Spedition, în urma unei proceduri de achiziție publică de lucrări, un contract de execuție în valoare de 82 de milioane de lei, cu o durată de execuție de 36 de luni.

În anul 2011, proiectul tehnic întocmit de MAXI DESIGN a fost avizat de CNAIR și, odată cu avizarea proiectului tehnic, s-au impus unele modificări față de studiul de fezabilitate întocmit de Search Corporation, care a condus la o creștere a valorii lucrărilor necesare a fi executate, după cum urmează.

  • Pentru intersecțiile cu drumurile comunale, pentru siguranța circulației s-au proiectat soluții tip girații și, alternativ, soluții tip "T";
  • La podurile peste râul Sucevița, s-a considerat schema statică prin continuarea tabierelor;
  • Și totodată s-au reconsiderat elevațiile podurilor peste râul Sucevița, prevăzându-se unele de tip lamelar.

Cred că... sunt prezentate toate aceste detalii.

Lucrările suplimentare recomandate de CNAIR au fost licitate, în anul 2017, fiind încheiat un contract, cu Tehnostrade, pentru proiectare și detalii de execuție.

Ministerul Transporturilor a fundamentat necesarul de fonduri pentru acest obiectiv, la elaborarea bugetului de stat, urmând a solicita în continuare fonduri, și la rectificarea bugetară, în momentul când acestea, deja asigurate, vor fi folosite.

Totodată, ați solicitat și pentru DN 2. Este un tabel pe care... dacă îmi permiteți, să trec mai departe.

Tot în județul Suceava, pe DN 18, în ceea ce privește lucrările de reabilitare și termenele de finalizare a acestora pentru sectoarele situate pe teritoriul județului Suceava, avem un tabel în care vă prezentăm informațiile solicitate și anume, stadiul fizic al fiecărei lucrări pe DN 18, cu loturile 2, 3 și 4.

Pe DN 17B, la fel, v-am prezentat aici stadiul. Faptul că în anul 2017 s-a semnat un contract subsecvent, în baza căruia s-au executat lucrări de reparații, între localitățile Chiril și Crucea.

Totodată, sectoarele cu îmbrăcăminte din beton de ciment de pe DN 17B au durata de utilizare depășită. Pe acest sector de drum au început în 2017 și vor continua, până la finalizarea anului 2018, executarea de îmbrăcăminți bituminoase.

Și tot pe DN 17 avem întocmit studiul de fezabilitate pentru reabilitarea de la kilometrul 3 până la kilometrul 86, valoarea estimată a obiectivului, așa cum este avizată în CTE-ul de la CNAIR, este de 400 de milioane de lei, pentru cei 82,9 km.

Potrivit Strategiei Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, în politica de investiții în infrastructura rutieră se va avea în vedere asigurarea fondurilor pentru continuarea și finalizarea acestor lucrări începute în anii anteriori.

În acest sens, obiectivul a fost propus pentru includere în etapa a zecea de modernizare a drumurilor naționale din România, așa cum prevede această strategie.

Mai era o interpelare din partea dumneavoastră...

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă secretar de stat, am înțeles. Mai comunicați detalii în scris domnului deputat, pentru că am depășit foarte mult timpul dumneavoastră de intervenție.

 
Lovin Dumitru

Domnul Csoma Botond este? Nu.

Domnul Lovin Dumitru? Da?

Ministerul Transporturilor?

Aveți un minut la dispoziție, pentru reamintire, dacă nu, doamnă secretar de stat, îi răspundeți domnului deputat Lovin.

DN 7A, Voineasa - Obârșia Lotrului.

 

Doamna Maria Magdalena Grigore:

Sectorul de drum la care faceți referire este DN 7A, de la kilometrul 40 până la kilometrul 86, drum secundar, de două benzi, nivel de viabilitate 2, situat în raza comunei Voineasa. Acesta face legătura dintre DN 67C Transalpina, fiind permanent tranzitat, atât iarna, cât și vara, de turiști care se deplasează spre obiectivele de interes local din zona turistică. Traficul rutier este deosebit de intens pe acest drum și datorită deschiderii pârtiei de schi "Ski Resort Transalpina", poziționată la kilometrul 72, pe DN 7A.

Ca urmare a lipsei resurselor financiare pentru sectorul de drum de la kilometrul 40 până la kilometrul 63, nu au fost prevăzute lucrări de investiții, până acum, sau reparații majore, de la finalizarea ultimei reparații capitale, care a avut loc de mult, în 1993.

Însă, la nivelul anului 2015, a fost întocmită, la solicitarea Secției de Drumuri Naționale, pentru acest sector, documentația tehnică "Reciclare la rece în situ a îmbrăcăminții asfaltice cu strat de rulare din covor asfaltic".

De asemenea, precizăm că pe sectorul de drum de la kilometrul 63 până la kilometrul 86, a existat un proiect de consolidare și protecție versanți pe DN 7A. Contractul a fost atribuit către Romstrade, care a demarat execuția, iar lucrările au fost reziliate, ca urmare a progresului necorespunzător, rămânând foarte multe lucrări neexecutate, după cum urmează: nu a fost așternut stratul de îmbrăcăminte asfaltică; nu au fost finalizate lucrările următoarelor straturi rutiere; nu au fost finalizate lucrările de asigurare a scurgerii apelor.

În acest sens, Secția de Drumuri Naționale Râmnicu Vâlcea a executat o serie de lucrări în regie proprie, pe sectorul de drum menționat, sau, prin terți, în cadrul contractelor de întreținere curentă, în funcție de fondurile alocate, și anume: reparații asfaltice izolate, reparații pe suprafețe întinse, preluări, denivelări, reprofilări, aprovizionări, înlocuire parapet deformabil, marcaje rutiere.

În vederea finalizării lucrărilor, au fost expertizate lucrările executate, fiind astfel întocmită, pe baza rezultatelor expertizei tehnice, o documentație tehnică pentru avizarea lucrărilor de intervenție. Indicatorii economici aferenți acestei documentații au fost aprobați în 2016.

Ministerul Transporturilor a inclus valoarea necesară pentru finalizarea lucrărilor acestui obiectiv de investiții, în solicitările de fonduri, adresate Ministerului Finanțelor Publice, pentru Programul de reabilitare/modernizare drumuri naționale.

Odată asigurate fondurile necesare, vor putea fi inițiate și activitățile privind contractarea serviciilor de proiectare și execuție lucrări.

Până la identificarea și asigurarea surselor de finanțare pentru realizarea lucrărilor restante, CNAIR, prin DRDP, execută lucrări de întreținere curentă pe sectorul respectiv de drum național, aceste lucrări constând în frezări, denivelări, reparații cu mixtură asfaltică, așa cum pot fi ele făcute, pe contractele...

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
 

Doamna Maria Magdalena Grigore:

... vară-iarnă.

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Încercați să dați un răspuns mai sintetic și detaliile le comunicați în scris.

 
Andrei Daniel Gheorghe

Domnul Neagu? Nu este.

Domnul Andrei Gheorghe.

Ministerul Justiției.

Vă rog, un minut.

 

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea vizează o serie de abateri pe care le-am văzut în comportamentul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, cât și o referință foarte clară la libertatea religioasă, pe care această instituție a statului român o pune sub semnul întrebării. Aștept un răspuns.

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

 
 

Doamna Magda Ștefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relația cu Parlamentul):

Stimate domnule deputat,

În cuprinsul interpelării dumneavoastră faceți referire la un protocol încheiat între CNDC cu un ONG, protocol în care susțineți că există anumite prevederi neconstituționale, solicitând să vi se comunice măsurile pe care le poate lua Ministerul Justiției, în cazul unor astfel de derapaje comise de instituții ale statului român.

Raportat la obiectul interpelării, facem precizarea că, potrivit art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1194 din 2001 privind organizarea și funcționarea sa, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării se organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, având rolul de a implementa principiul egalității între cetățeni, prevăzut, de altfel, și în Constituția României, în legislația internă în vigoare și în documentele internaționale la care România este parte.

De asemenea, în conformitate cu prevederile alin. (3) al aceluiași articol, "În exercitarea atribuțiilor sale, Consiliul își desfășoară activitatea în mod independent", fără ca aceasta să fie îngrădită sau influențată de alte instituții sau autorități publice.

Pe de altă parte, rolul și atribuțiile Ministerului Justiției, ca organ al administrației publice centrale, sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea sa.

Având în vedere prevederile legale menționate în răspunsul la interpelarea care vă va fi transmisă și în scris, menționăm că Ministerul Justiției nu are atribuții în ceea ce privește verificarea modului în care își desfășoară activitatea Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, iar sancționarea eventualelor abuzuri ori încălcări ale ordinii constituționale poate fi dispusă de autoritățile publice competente, potrivit legii, inclusiv de instanțele judecătorești.

Mulțumesc.

 
Emil-Marius Pașcan

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Pașcan, vă rog, un minut.

Tema cu Ministerul Justiției.

 

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună seara, stimați colegi.

Interpelarea mea a vizat situația absolut inacceptabilă a Serviciului de probațiune Mureș.

Sistemul național de probațiune trebuie să constituie o alternativă la pedeapsa cu închisoarea, respectiv să caute soluții, să promoveze variante prin care să fie reintegrați social cei care sunt într-o astfel de situație, ba, mai mult, să se încerce evitarea ca aceste persoane să mai ajungă să mai săvârșească infracțiuni.

Din păcate, la Târgu Mureș este o situație specială, respectiv Serviciul de probațiune Mureș sălășluiește într-un spațiu aparținând Curții de Apel, această clădire urmează să fie reabilitată integral și serviciul practic nu mai are unde funcționa.

Am fost, am vizitat acest serviciu, este ceva de domeniul incredibilului. Sunt acești angajați ai Serviciului de probațiune Mureș, care stau la un birou câte doi. Imaginați-vă, într-o încăpere extrem de strâmtă, cam cum ar putea să consilieze aceste persoane care ar trebui reintegrate social? Este aproape imposibil!

De aceea, având în vedere că urmează să fie, probabil, evacuați și în momentul de față nu au un sediu și nici o alternativă, am solicitat Ministerului Justiției să găsească o soluție în acest sens.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, Ministerul Justiției.

 
 

Doamna Magda Ștefania Bîrlibescu:

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Încep prin a face precizarea că răspunsul este destul de extins, așa că o să încerc să fac un rezumat, urmând ca răspunsul în integralitatea sa să vă parvină în scris.

Serviciul de probațiune Mureș își desfășoară activitatea într-un spațiu din cadrul Curții de Apel Târgu Mureș, spațiu utilizat în temeiul unui protocol încheiat cu această instanță, în anul 2014, odată cu înființarea Direcției Naționale de Probațiune și preluarea în subordinea serviciului de probațiune, în care anterior funcționau, pe lângă tribunale. La momentul respectiv, echipa Serviciului de probațiune Mureș era alcătuită din șase persoane.

În ceea ce privește situația sediului Serviciului de probațiune Mureș, în primul rând trebuie menționat faptul că a existat un dialog permanent între acest serviciu și Direcția Națională de Probațiune, referitor la demersurile necesare legate de asigurarea spațiului necesar desfășurării acestei activități.

Astfel, după cum se menționează și în interpelare, imobilul în care funcționează în prezent Serviciul de probațiune a fost inclus în programul de reparații capitale, consolidare, modernizare și extindere, astfel încât este necesară relocarea temporară a sediului Serviciului de probațiune, până la momentul finalizării acestor lucrări.

În măsura în care nu va fi posibilă alocarea unui spațiu și nu va fi identificată o altă locație care să fie preluată cu titlu gratuit, la nivelul Direcției Naționale de Probațiune se vor iniția demersurile necesare parcurgerii procedurii privind închirierea de terenuri, clădiri existente, alte bunuri imobile ori a drepturilor asupra acestora, aprobate prin Ordinul ministerului justiției nr. 3372/2016.

În ceea ce privește valoarea de referință sectorială, aplicabilă personalului de probațiune, în primul rând trebuie menționat faptul că există o serie de diferențe între situația, respectiv drepturile acestuia și a altor categorii profesionale din Familia ocupațională "justiție", respectiv categoria profesională a judecătorilor.

Prin Ordonanța Guvernului nr. 3/2006 au fost acordate anumitor categorii de bugetari creșteri procentuale de 5%, prin Ordonanța nr. 10/2007 au fost acordate creșteri progresive de la 5% până la 11%.

În baza acestor acte normative, prin hotărâri judecătorești, au fost acordate aceste majorări salariale și anumitor judecători și magistrați, asistenți de la instanța supremă.

Se mai impune a se preciza și faptul că, asemănarea între personalul de probațiune și magistrați este dată de faptul că toate categoriile profesionale activează în domeniul justiției și sunt subsumate Familiei ocupaționale de funcții bugetare "justiție", astfel cum este prevăzută în Legea-cadru pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Prin raportare la cele anterior menționate, rezultă că tratamentul diferențiat al personalului de probațiune derivă din existența pentru anumite categorii profesionale a unei situații diferite.

Astfel, mecanismul creșterii salariale pentru alte categorii profesionale derivă, pe de o parte, din efectele unor hotărâri judecătorești ale Deciziei CCR, care invalidează anumite articole dintr-un alt act normativ și ale prevederilor legale referitoare la egalitatea salariilor, situația personalului de probațiune nesupunându-se, însă, în mod...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
 

Doamna Magda Ștefania Bîrlibescu:

...cumulativ pe aceste circumstanțe.

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Continuați în scris, că ați depășit timpul.

Domnule Pașcan, mai aveți un minut, dacă vreți?

 
 

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu o să intru în comentarii pe ceea ce privește drepturile salariale, este un subiect mult prea complex, dar vreau să vă spun că, legat de situația sediului, care se cunoaște de vreo doi ani, răspunsul este unul absolut demagogic și îmi pare rău pentru reprezentantul Ministerului Justiției. Deci dacă de doi ani se cunoaște această situație și încă a rămas în faza de "trebuie" și "că vom face totul", eu îi informez că aici este vorba de o situație de forță majoră. Adică lucrările vor începe curând și este iluzorie acea susținere că se va găsi un spațiu cu titlu gratuit; nu se va găsi un astfel de spațiu. Prin urmare, trebuie să se procedeze de urgență la găsirea unei variante de chirie.

Dacă nu se înțelege acest lucru, situația doar va escalada, se va conflictualiza și, sigur, o instituție importantă a statului român este lăsată de izbeliște și se va trezi în stradă.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
Andrei Daniel Gheorghe

Domnul Gheorghe Andrei - Ministerul Afacerilor Externe.

 

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Domnule președinte de ședință,

Am două interpelări adresate Ministerului Afacerilor Externe.

Una dintre ele vizează acea situație gravă care s-a creat în nordul Bucovinei, privind amenințarea cu incendierea unor școli românești, o situație fără precedent în rândul comunității românești din Ucraina.

Iar cealaltă interpelare vizează învățământul în limba română, din sudul Basarabiei, regiunea Odesa.

Invit reprezentantul ministerului să-mi dea un răspuns pe cele două chestiuni.

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Sigur!

Vă rog, doamna Monica Gheorghiță.

 
 

Doamna Monica Gheorghiță (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat,

În legătură cu prima interpelare, având ca obiect "Planul de incendiere a unei școli cu predare în limba română din regiunea Cernăuți", v-am transmis răspunsul Ministerului de Externe, inclusiv în scris.

Reluăm o parte din elementele pe care vi le-am prezentat în scrisoarea de răspuns a domnului ministru Meleșcanu, și anume: faptul că Ministerul de Externe a solicitat deja părții ucrainene date suplimentare privind acțiunile împotriva școlilor cu predare în limba română din Ucraina, care au făcut obiectul unui anunț public al Serviciului de Securitate al Ucrainei; am dialogat inclusiv cu Ambasada Ucrainei la București; ne-am exprimat îngrijorarea cu privire la orice acțiune îndreptată împotriva persoanelor aparținând minorității române; și totodată am transmis mesajul că etnicii români sunt în primul rând cetățeni ai statului ucrainean, care are obligația să le asigure securitatea fizică și protecția drepturilor prevăzute de lege.

În ceea ce privește cea de-a doua interpelare, Ministerul de Externe acționează în relația cu Ucraina, după cum cunoașteți, pe baza acordurilor internaționale, bilaterale și multilaterale la care sunt parte ambele state, care reglementează standardele în materie protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.

Referitor la așa-zisa limbă moldovenească, menționăm că, inclusiv ca urmare a demersurilor diplomatice, a fost înregistrată o deschidere din partea ucraineană, față de ideea reglementării problemei limbii de predare în școlile din regiunea Odesa, inclusiv cu luarea în considerare a opiniei Comisiei de la Veneția, care identifică limba moldovenească cu limba română.

După cum cunoașteți, la 31 octombrie 2017, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a formulat o opinie favorabilă privind amendarea art. 13 al Constituției, prin înlocuirea sintagmei "limba moldovenească bazată pe alfabetul latin" cu "limba română", consacrând identitatea dintre cele două limbi.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc pentru răspuns.

Cred că statul ucrainean ar trebui să dea dovadă de mai multă transparență în relația cu România. Avem un tratat semnat în 1997 cu Ucraina, un tratat dureros pentru România, la acea dată, și un tratat pe care doar partea românească îl respectă, partea ucraineană nerespectând drepturile fundamentale ale minorității române din Ucraina.

Așadar, ucrainenii ar trebui să dea de urgență un răspuns, pentru că nu pot, așa, să arunce o piatră cu un atentat terorist deosebit de grav, iar apoi să se ascundă și să arate cu degetul.

Trebuie să înțelegem dacă mai suntem ori nu parteneri cu ei.

Iar celălalt aspect, România nu poate tolera această catalogare a limbii române din sudul Basarabiei, drept limbă moldovenească, iar dacă ucrainenii vor persista să împartă comunitatea românească din teritoriul Ucrainei, între români și moldoveni, cred că ar trebui să reconsiderăm și noi pozițiile României cu privire la integrarea europeană a Ucrainei, cred că ar trebui să luăm tratatul acela și să ne uităm la el, să vedem dacă mai este valabil, dacă mai modificăm ceva sau dacă nu cumva este depășit la acest moment.

Ca atare, aștept mai multă fermitate din partea Ministerului de Externe și cred că nu mai putem să fim doar reactivi și să lăsăm așa, la periferia preocupărilor MAE, situația românilor din nordul Bucovinei, din nordul Maramureșului, din Basarabia de Sud și din alte regiuni ale Ucrainei, unde sunt comunități mari românești și comunități cărora, repet, nu le sunt respectate drepturile fundamentale, dovadă și noua Legea a educației din Ucraina.

Așadar, chiar vă rog să insistați mai puternic și să aveți niște răspunsuri clare pe aceste probleme, nu doar schimburi diplomatice de idei, pentru că acestea, de cele mai multe ori, rămân ca la început.

Vă mulțumesc.

 
Lovin Dumitru

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Andea, pentru domnul Lovin: "Comasare licee, Râmnicu Vâlcea".

 

Domnul Petru Andea (secretar de stat, Ministerul Educației Naționale):

Mulțumesc, domnule președinte.

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, referitoare la comasarea liceelor din Râmnicu Vâlcea, vă comunicăm următoarele.

Conform Legii educației naționale și a Ordinului ministrului educației naționale nr. 5472/2017, rețeaua unităților de învățământ se stabilește prin hotărâre a unității administrativ-teritoriale de pe raza căreia fac parte unitățile respective, deci, în cazul nostru, al municipiului Râmnicu Vâlcea și, desigur, cu avizul conform al Inspectoratului Școlar Județean.

Vreau să spun că toți acești pași au fost făcuți în deplină concordanță cu prevederile legale și mai ales printr-o transparență care a adunat la masa discuțiilor atât Consiliul Local, Inspectoratul Școlar, sindicatele reprezentative, directori de unități școlare și așa mai departe.

Deci ministerul constată că sunt respectate toate prevederile legale în ceea ce privește comasarea acestor licee.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
Emil-Marius Pașcan

Domnul Pașcan?

Păi, aveți Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Ministerul Sănătății, mai multe aici. Am înțeles că o să vă răspundă secretarul de stat.

Vă rog.

 

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi cer scuze, este o singură interpelare, dar adresată mai multor ministere.

În mod concret, o petentă mi s-a adresat la biroul parlamentar, arătând că s-a angajat și, sigur, în mai puțin de șase luni de la data angajării, s-a îmbolnăvit, a mers la medicul de familie, care a trimis-o la medicul specialist, și i s-a dat concediu medical pentru o pneumonie. Mai apoi a constatat că nu beneficiază de concediu medical prevăzut legal, întrucât, cu marea revoluție fiscală, iată, s-a trezit că, dacă perioada aceasta de concediu medical este sub cele șase luni de la angajare, nu mai beneficiază de drepturile respective. Sigur că a costat-o câteva sute de lei tratamentul, repaosul respectiv, și nu înțelege de ce, câtă vreme plătește CASS-ul, nu beneficiază de drepturile cuvenite, contribuția respectivă pentru concediu medical?

Și la această chestiune aștept răspuns.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

 
 

Domnul Dan Dumitrescu (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Bună ziua, domnule președinte.

Bună ziua, domnule deputat.

Dan Dumitrescu mă numesc, din partea Ministerului Sănătății.

Am primit și noi interpelarea dumneavoastră.

Referitor la problema pe care o ridicați, pachetul legislativ privind revoluția fiscală a fost promovat de Ministerul Finanțelor Publice, iar actul normativ care modifică modalitatea de calcul a indemnizației de concediu medical este în administrarea și în... modificările au fost făcute de Ministerul Muncii și Justiției Sociale.

Prin urmare, aspectele sesizate în interpelare nu intră în sfera de competență a Ministerului Sănătății și, dacă putem fi de ajutor cu un alt răspuns, la o altă interpelare sau pe o altă speță, vă așteptăm cu drag.

Vă mulțumim.

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Cred că, domnule Pașcan, mai util ar fi să stați un pic de vorbă împreună, că așa, făcând declarații la microfon, unul și celălalt, chiar nu rezolvați problema.

Nu am nicio problemă, aveți dreptul, dar... părerea mea!

 
 

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Domnule președinte,

Este o situație absolut revoltătoare, în sensul că, în esență, același răspuns pe care mi-l transmite reprezentantul Ministerului Sănătății, spunând că este, de fapt, competent fie Ministerul Muncii, fie celălalt minister, al Muncii sau al Justiției Sociale, sau al Finanțelor, aceleași ministere, al Muncii și al Finanțelor, îmi spun că este competent Ministerul Sănătății.

Prin urmare, nu este competent nimeni să-mi răspundă de ce, atunci când are ghinionul să se îmbolnăvească cineva, să nu beneficieze de concediu medical.

Este inacceptabil, domnule președinte, un asemenea răspuns!

Mulțumesc.

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc și eu.

Închidem ședința.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 17,40.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 17 aprilie 2021, 20:07
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro