Andrei Daniel Gheorghe
Andrei Daniel Gheorghe
Ședința Camerei Deputaților din 19 martie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.46/23-03-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
13-04-2021
12-04-2021
07-04-2021
06-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 19-03-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 19 martie 2018

7. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.  
    7.1 Andrei Daniel Gheorghe
 
consultă:

 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

  ................................................

Ministerul Transporturilor.

Domnul Andrei Gheorghe. Vă rog.

Un minut, reamintiți tema.

Vă rog, domnule Andrei Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc.

Chiar aș vrea un răspuns cumulat la interpelările adresate Ministerului Transporturilor. Sunt interpelări care vizează infrastructura rutieră din județul Ilfov, unele sunt legate de centura Capitalei, altele, de problemele de siguranță a traficului, care se întâlnesc în mai multe localități din Ilfov.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, deci la toate, patru, da?

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Da.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, doamna secretar de stat.

Doamna Maria Magdalena Grigore (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Un răspuns cumulat va fi greu. Trebuia să fie o interpelare cumulată, dar voi sintetiza.

Prima. Linia de cale ferată Gara de Nord - Aeroportul Otopeni.

Puțin istoric. Procedura de licitație pentru actualizarea studiului de fezabilitate a fost publicată în anul 2016, în septembrie. Dar, având în vedere că nu s-a prezentat niciun ofertant la acel moment, procedura atunci a fost anulată.

În anul 2017, am reluat procesul de licitație, astfel încât astăzi avem ridicat pe SEAP revizuirea studiului de fezabilitate, mai exact, 28 februarie 2018. ANAP a validat, bineînțeles, după mai multe eșuări de a încărca documentația.

Compania Națională de Căi Ferate C.F.R.-S.A., administratorul infrastructurii feroviare, va respecta, desigur, principiile care stau la baza atribuirii contractului.

Sperăm ca de data aceasta să avem ofertanți care se vor prezenta pentru revizuirea studiului de fezabilitate.

Am făcut și un calendar compact, astfel încât până în anul 2020 să avem cei 2,9 kilometri de cale ferată nouă plus o stație în Aeroportul Otopeni, astfel încât să fim pregătiți pentru Campionatul European de Fotbal din 2020.

Cea de-a doua - infrastructura din zona Afumați.

Sensul giratoriu de pe DN 2. Primăria comunei Afumați a înaintat în anul 2013 un proiect pentru realizarea unui sens giratoriu la km 16 + 100. A fost avizat de către DRDP București și, ulterior, Primăria Comunei Afumați a solicitat, de altfel, și autorizațiile, în vederea demarării acestor lucrări. De fapt, de ce este vorba de două lucruri? Pentru că unul este la kilometrul 16, iar celălalt, cu punct de întoarcere la kilometrul 17 + 450.

Potrivit informațiilor pe care ni le-au furnizat cei de la CNAIR, Primăria Comunei Afumați nu a realizat lucrările pentru care a solicitat avizele și autorizațiile pe care DRDP București și-a dat acordul, cu privire la amenajarea de pasarele pietonale în comuna Afumați, precizând că acestea nu se află printre proiectele derulate în prezent la DRDP București.

Pentru Centura Municipiului București Sud, între Autostrada A2 - km 23 - și Autostrada A1 - km 55 -, și anume, Lotul 2, în prezent este în derulare procedura de evaluare a ofertelor în vederea atribuirii contractului de proiectare și execuție lucrări. După finalizarea procedurii de atribuire și desemnarea ofertei câștigătoare, urmează a fi semnat contractul de proiectare și execuție lucrări. Deci suntem în procedură de evaluare.

În ceea ce privește semnalizarea rutieră pe Centura Capitalei, tronsonul Mogoșoaia - Otopeni.

Iluminatul pe Drumul Național de Centură a Municipiului București, pe sectorul cuprins între sensul giratoriu Mogoșoaia și Pasajul Otopeni a fost reparat integral. Însă, după finalizarea lucrărilor, în anul 2017, adică anul trecut, în noiembrie, a avut loc un accident de circulație, soldat, din păcate, cu doborârea unui stâlp de iluminat, în dreptul intrării în Cimitirul Străulești. Acest accident a produs întreruperea rețelei de alimentare cu energie electrică pe întreg sectorul cuprins între sensul giratoriu Mogoșoaia și sensul giratoriu aflat la kilometrul 68. Defecțiunea urmează a fi remediată, având în vedere că avem cuprinse astfel de lucrări în contractul de întreținere multianuală.

În privința indicatoarelor de circulație de pe acest sector.

În general, sunt într-o stare bună, excepție făcând cele care reglementează într-adevăr viteza de circulație, o parte dintre acestea fiind degradate, șterse. În acest sens, DRDP București a început înlocuirea indicatoarelor, în limita celor existente în gestiune, urmând să fie înlocuite și restul, imediat ce condițiile meteorologice ne vor permite acest lucru.

Și cred că acestea au fost, deocamdată.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Un minut, pentru lămuriri suplimentare, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc pentru răspunsuri.

Sub aspectul problemelor de pe Centură și privind calea ferată care să lege Gara de Nord de Aeroportul Otopeni, răspunsurile mi se par destul de clare. Iar aici doar partea de execuție ar trebui grăbită, dat fiind faptul că ne confruntăm cu un volum uriaș de trafic.

În rest, cred că DRDP București - Ilfov și CNAIR ar trebui să aibă o mai mare atenție cu privire la problemele care există în anumite localități, cum este cazul de la Afumați. Mie mi se pare absolut urgentă realizarea a cel puțin unei pasarele în zona comunei Afumați - DN 2. E o zonă unde se produc tot timpul accidente deosebit de grave.

La fel, au fost niște probleme, din cauza amânărilor, și a birocrației, și a dezinteresului celor din DRDP, și în zona Snagov, la Tâncăbești.

Probleme de siguranța traficului sunt și pe Centură, așa cum mă bucur că ați precizat.

Și cred că ar trebui un pic să mai grăbim procedurile, atât cât se poate, legal și să încercăm să prioritizăm zona aceasta, București - Ilfov, care este supraaglomerată, este sufocată de trafic și care, așa cum este ea, aglomerată, cu o infrastructură nepusă la punct, produce aproape o treime din produsul intern brut al României. Și, ca atare, cred că este esențială o modernizare a infrastructurii de transport din toată această zonă.

Așadar, insist, în continuare, pasarelele pe DN 2, ca și pe DN 1, și chiar pe Centura Capitalei trebuie să fie o prioritate pentru CNAIR și pentru Ministerul Transporturilor, ținând cont de gravitatea accidentelor care se produc în aceste zone.

Și, din păcate, trebuie să sesizez din nou faptul că, la nivelul comunicării dintre CNAIR, DRDP, și primăriile din județul Ilfov, și Consiliul Județean Ilfov...

 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

... sunt probleme care nu se rezolvă foarte ușor.

Vă mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mai puteți continua mâine dimineață, la 08,30.

  ................................................
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

  ................................................

Domnul Neagu? Nu este.

Domnul Andrei Gheorghe.

Ministerul Justiției.

Vă rog, un minut.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea vizează o serie de abateri pe care le-am văzut în comportamentul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, cât și o referință foarte clară la libertatea religioasă, pe care această instituție a statului român o pune sub semnul întrebării. Aștept un răspuns.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Doamna Magda Ștefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relația cu Parlamentul):

Stimate domnule deputat,

În cuprinsul interpelării dumneavoastră faceți referire la un protocol încheiat între CNDC cu un ONG, protocol în care susțineți că există anumite prevederi neconstituționale, solicitând să vi se comunice măsurile pe care le poate lua Ministerul Justiției, în cazul unor astfel de derapaje comise de instituții ale statului român.

Raportat la obiectul interpelării, facem precizarea că, potrivit art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1194 din 2001 privind organizarea și funcționarea sa, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării se organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, având rolul de a implementa principiul egalității între cetățeni, prevăzut, de altfel, și în Constituția României, în legislația internă în vigoare și în documentele internaționale la care România este parte.

De asemenea, în conformitate cu prevederile alin. (3) al aceluiași articol, "În exercitarea atribuțiilor sale, Consiliul își desfășoară activitatea în mod independent", fără ca aceasta să fie îngrădită sau influențată de alte instituții sau autorități publice.

Pe de altă parte, rolul și atribuțiile Ministerului Justiției, ca organ al administrației publice centrale, sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea sa.

Având în vedere prevederile legale menționate în răspunsul la interpelarea care vă va fi transmisă și în scris, menționăm că Ministerul Justiției nu are atribuții în ceea ce privește verificarea modului în care își desfășoară activitatea Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, iar sancționarea eventualelor abuzuri ori încălcări ale ordinii constituționale poate fi dispusă de autoritățile publice competente, potrivit legii, inclusiv de instanțele judecătorești.

Mulțumesc.

  ................................................
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

  ................................................

Domnul Gheorghe Andrei - Ministerul Afacerilor Externe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Domnule președinte de ședință,

Am două interpelări adresate Ministerului Afacerilor Externe.

Una dintre ele vizează acea situație gravă care s-a creat în nordul Bucovinei, privind amenințarea cu incendierea unor școli românești, o situație fără precedent în rândul comunității românești din Ucraina.

Iar cealaltă interpelare vizează învățământul în limba română, din sudul Basarabiei, regiunea Odesa.

Invit reprezentantul ministerului să-mi dea un răspuns pe cele două chestiuni.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Sigur!

Vă rog, doamna Monica Gheorghiță.

Doamna Monica Gheorghiță (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat,

În legătură cu prima interpelare, având ca obiect "Planul de incendiere a unei școli cu predare în limba română din regiunea Cernăuți", v-am transmis răspunsul Ministerului de Externe, inclusiv în scris.

Reluăm o parte din elementele pe care vi le-am prezentat în scrisoarea de răspuns a domnului ministru Meleșcanu, și anume: faptul că Ministerul de Externe a solicitat deja părții ucrainene date suplimentare privind acțiunile împotriva școlilor cu predare în limba română din Ucraina, care au făcut obiectul unui anunț public al Serviciului de Securitate al Ucrainei; am dialogat inclusiv cu Ambasada Ucrainei la București; ne-am exprimat îngrijorarea cu privire la orice acțiune îndreptată împotriva persoanelor aparținând minorității române; și totodată am transmis mesajul că etnicii români sunt în primul rând cetățeni ai statului ucrainean, care are obligația să le asigure securitatea fizică și protecția drepturilor prevăzute de lege.

În ceea ce privește cea de-a doua interpelare, Ministerul de Externe acționează în relația cu Ucraina, după cum cunoașteți, pe baza acordurilor internaționale, bilaterale și multilaterale la care sunt parte ambele state, care reglementează standardele în materie protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.

Referitor la așa-zisa limbă moldovenească, menționăm că, inclusiv ca urmare a demersurilor diplomatice, a fost înregistrată o deschidere din partea ucraineană, față de ideea reglementării problemei limbii de predare în școlile din regiunea Odesa, inclusiv cu luarea în considerare a opiniei Comisiei de la Veneția, care identifică limba moldovenească cu limba română.

După cum cunoașteți, la 31 octombrie 2017, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a formulat o opinie favorabilă privind amendarea art. 13 al Constituției, prin înlocuirea sintagmei "limba moldovenească bazată pe alfabetul latin" cu "limba română", consacrând identitatea dintre cele două limbi.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc pentru răspuns.

Cred că statul ucrainean ar trebui să dea dovadă de mai multă transparență în relația cu România. Avem un tratat semnat în 1997 cu Ucraina, un tratat dureros pentru România, la acea dată, și un tratat pe care doar partea românească îl respectă, partea ucraineană nerespectând drepturile fundamentale ale minorității române din Ucraina.

Așadar, ucrainenii ar trebui să dea de urgență un răspuns, pentru că nu pot, așa, să arunce o piatră cu un atentat terorist deosebit de grav, iar apoi să se ascundă și să arate cu degetul.

Trebuie să înțelegem dacă mai suntem ori nu parteneri cu ei.

Iar celălalt aspect, România nu poate tolera această catalogare a limbii române din sudul Basarabiei, drept limbă moldovenească, iar dacă ucrainenii vor persista să împartă comunitatea românească din teritoriul Ucrainei, între români și moldoveni, cred că ar trebui să reconsiderăm și noi pozițiile României cu privire la integrarea europeană a Ucrainei, cred că ar trebui să luăm tratatul acela și să ne uităm la el, să vedem dacă mai este valabil, dacă mai modificăm ceva sau dacă nu cumva este depășit la acest moment.

Ca atare, aștept mai multă fermitate din partea Ministerului de Externe și cred că nu mai putem să fim doar reactivi și să lăsăm așa, la periferia preocupărilor MAE, situația românilor din nordul Bucovinei, din nordul Maramureșului, din Basarabia de Sud și din alte regiuni ale Ucrainei, unde sunt comunități mari românești și comunități cărora, repet, nu le sunt respectate drepturile fundamentale, dovadă și noua Legea a educației din Ucraina.

Așadar, chiar vă rog să insistați mai puternic și să aveți niște răspunsuri clare pe aceste probleme, nu doar schimburi diplomatice de idei, pentru că acestea, de cele mai multe ori, rămân ca la început.

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 13 aprilie 2021, 15:54
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro