Şedinţa Camerei Deputaţilor din 6 iunie 2018

	1.	Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
		1.5	Andi-Gabriel Grosaru - declaraţie politică intitulată "România şi Italia, în Anul Centenarului. Lecţiile trecutului şi construirea viitorului";

	Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:
	................................................
	Domnul Andi-Gabriel Grosaru.
	Domnul Andi-Gabriel Grosaru: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimate colege, Stimaţi colegi, Declaraţia politică se intitulează "România şi Italia în Anul Centenarului. Lecţiile trecutului şi construirea viitorului". Anul Centenarului este, înainte de toate, anul în care ne întoarcem faţa spre trecut, pentru a ne reaminti ce s-a întâmplat în anul de graţie 1918. Este anul în care trecem în revistă un secol de istorie, cu bune şi cu rele, pentru a desprinde acele învăţăminte care ne vor ajuta să construim un viitor mai bun. Centenarul ne reaminteşte faptul că relaţia noastră cu Italia este mai profundă decât am putea crede şi, în acelaşi timp, mai veche decât ne-am putea aştepta. Un aspect puţin discutat se referă la aportul comunităţii italiene din România şi la rolul Italiei în crearea României Mari. Un aport concret la realizarea Unirii din 1918, al italienilor stabiliţi pe aceste meleaguri, a fost reprezentat de participarea acestora, în rândurile armatei române, la Războiul pentru reîntregirea neamului. Pentru a înţelege ce forme a luat contribuţia minorităţii italiene la edificarea statului român modern, este suficient să amintim ce profesii aveau italienii care au ajuns în acest spaţiu, odată cu valul imigraţiei majore de la sfârşitul secolului al XIX-lea: scriitori, comercianţi, forestieri, apicultori, cioplitori în piatră, medici, ostaşi, muzicieni, mineri, misionari, pictori, artişti, antreprenori. Toţi aceştia au adus un plus valoare, favorizând progresul domeniilor în care au activat. De la cioplitorii în piatră şi muncitorii care au pavat drumurile ţării în cadrul celui mai amplu proces de dezvoltare a infrastructurii, până la intelectualii care şi-au folosit influenţa pentru a face să dispară graniţa dintre imigranţii din Transilvania şi cei din Vechiul Regat, italienii au ajutat România să devină statul european de astăzi. Italia şi România au avut experienţa alianţei militare din timpul războiul, manifestată prin sprijinul Italiei în constituirea unităţilor militare din români, supuşi pe atunci ai Austro-Ungariei care doreau să lupte de partea României. Odată cu intrarea României în război, în anul 1916, statul italian a permis Legaţiei române din Roma să se implice în întreţinerea şi dezvoltarea sentimentului naţional la prizonierii de origine română care luptaseră pentru Austro-Ungaria. Mai mult, Italia a avut un rol esenţial în organizarea la Roma, între 8-10 aprilie 1918, a unui Congres al naţiunilor subjugate din cuprinsul dualismului austro-ungar, la acest eveniment participând, alături de italieni din regiunile iredente, români, sârbi, croaţi, polonezi şi alţii. Vittorio Orlando, preşedintele Consiliului de Miniştri al Italiei, a promis sprijinul Guvernului său pentru obţinerea independenţei naţiunilor subjugate, acordurile convenite fiind cunoscute, în istoria diplomaţiei, ca Pactul de la Roma. Unul dintre elementele-cheie din cuprinsul înţelegerilor convenite a privit modul optim de implicare a prizonierilor de război în luptele de pe front, prin constituirea de unităţi de voluntari - o legiune de voluntari care să participe la luptele de pe frontul italian. Câteva mii de prizonieri români vor decide să se alăture acestei legiuni, iar pe 28 iulie 1918 a intrat în luptă prima companie a Legiunii române la Ponte di Brenta, sub conducerea locotenentului Emil Piso, încadrat în Armata a 8-a Italiană. Remarcându-se prin curajul lor, voluntarilor români din Italia le-a fost conferită, de către Regele Ferdinand I Întregitorul, Crucea de Război 1916-1918 cu bareta "Italia". Luna iunie este o lună marcată de evenimente istorice cu mare rezonanţă pentru naţiunile noastre. În data de 2 iunie, Italia a sărbătorit 72 de ani de la Proclamarea Republicii, în urma unui referendum prin care aproape 25 de milioane de cetăţeni au fost invitaţi să se pronunţe în favoarea acestei forme de conducere sau în favoarea monarhiei. Tot în luna iunie, în data de 4 iunie 1920, a fost semnat Tratatul de la Trianon, între Antantă şi Ungaria, care a consfinţit reîntregirea României cu Transilvania şi partea estică a Banatului. De-o importanţă crucială, Tratatul de la Trianon, ca şi celelalte tratate semnate în cursul Conferinţei de Pace de la Paris din 1919-1920, stau mărturie importanţei deosebite...
	Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă rog să încheiaţi, domnule deputat.
	Domnul Andi-Gabriel Grosaru: ...pe care relaţiile bilaterale şi afinităţile culturale le au în succesul activităţilor diplomatice. România, sub conducerea prim-ministrului de la acea vreme, Ion I.C. Brătianu, şi Italia, sub conducerea prim-ministrului Vittorio Orlando, s-au regăsit la finele Primului Război Mondial în tabăra statelor învingătoare, împărtăşind deseori aceleaşi probleme şi nemulţumiri. Italia şi România aveau, la acel moment, interese similare, ambele state dorind aplicarea integrală a prevederilor...
	Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Aţi ajuns deja la cinci minute, domnule deputat. Vă rog.
	Domnul Andi-Gabriel Grosaru: ...Tratatelor semnate cu Antanta în 1915 şi respectiv 1916. Noi, urmaşii italienilor din acele vremuri, sărbătorim cu aceeaşi bucurie ziua de 1 decembrie şi ziua de 2 iunie, Ziua Italiei, între "patria de adopţie" şi "patria-mamă", fiind o legătură indestructibilă. Avem astfel încă un motiv şi o raţiune suplimentară pentru a sprijini dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi a Parteneriatului Strategic Consolidat dintre ţările noastre. Legăturile istorice, comunitare, şi nu numai, conferă, cu adevărat...
	Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu: Vă mulţumesc.
	Domnul Andi-Gabriel Grosaru: ...o dimensiune culturală, politică şi socio-economică specială acestei relaţii. Vă mulţumesc.