Andi-Gabriel Grosaru
Andi-Gabriel Grosaru
Ședința Camerei Deputaților din 6 iunie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.95/14-06-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
02-03-2021 (comună)
01-03-2021 (comună)
24-02-2021
17-02-2021 (comună)
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 06-06-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 6 iunie 2018

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.5 Andi-Gabriel Grosaru - declarație politică intitulată "România și Italia, în Anul Centenarului. Lecțiile trecutului și construirea viitorului";

 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

  ................................................

Domnul Andi-Gabriel Grosaru.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Declarația politică se intitulează "România și Italia în Anul Centenarului. Lecțiile trecutului și construirea viitorului".

Anul Centenarului este, înainte de toate, anul în care ne întoarcem fața spre trecut, pentru a ne reaminti ce s-a întâmplat în anul de grație 1918. Este anul în care trecem în revistă un secol de istorie, cu bune și cu rele, pentru a desprinde acele învățăminte care ne vor ajuta să construim un viitor mai bun.

Centenarul ne reamintește faptul că relația noastră cu Italia este mai profundă decât am putea crede și, în același timp, mai veche decât ne-am putea aștepta. Un aspect puțin discutat se referă la aportul comunității italiene din România și la rolul Italiei în crearea României Mari.

Un aport concret la realizarea Unirii din 1918, al italienilor stabiliți pe aceste meleaguri, a fost reprezentat de participarea acestora, în rândurile armatei române, la Războiul pentru reîntregirea neamului.

Pentru a înțelege ce forme a luat contribuția minorității italiene la edificarea statului român modern, este suficient să amintim ce profesii aveau italienii care au ajuns în acest spațiu, odată cu valul imigrației majore de la sfârșitul secolului al XIX-lea: scriitori, comercianți, forestieri, apicultori, cioplitori în piatră, medici, ostași, muzicieni, mineri, misionari, pictori, artiști, antreprenori. Toți aceștia au adus un plus valoare, favorizând progresul domeniilor în care au activat. De la cioplitorii în piatră și muncitorii care au pavat drumurile țării în cadrul celui mai amplu proces de dezvoltare a infrastructurii, până la intelectualii care și-au folosit influența pentru a face să dispară granița dintre imigranții din Transilvania și cei din Vechiul Regat, italienii au ajutat România să devină statul european de astăzi.

Italia și România au avut experiența alianței militare din timpul războiul, manifestată prin sprijinul Italiei în constituirea unităților militare din români, supuși pe atunci ai Austro-Ungariei care doreau să lupte de partea României.

Odată cu intrarea României în război, în anul 1916, statul italian a permis Legației române din Roma să se implice în întreținerea și dezvoltarea sentimentului național la prizonierii de origine română care luptaseră pentru Austro-Ungaria.

Mai mult, Italia a avut un rol esențial în organizarea la Roma, între 8-10 aprilie 1918, a unui Congres al națiunilor subjugate din cuprinsul dualismului austro-ungar, la acest eveniment participând, alături de italieni din regiunile iredente, români, sârbi, croați, polonezi și alții.

Vittorio Orlando, președintele Consiliului de Miniștri al Italiei, a promis sprijinul Guvernului său pentru obținerea independenței națiunilor subjugate, acordurile convenite fiind cunoscute, în istoria diplomației, ca Pactul de la Roma. Unul dintre elementele-cheie din cuprinsul înțelegerilor convenite a privit modul optim de implicare a prizonierilor de război în luptele de pe front, prin constituirea de unități de voluntari - o legiune de voluntari care să participe la luptele de pe frontul italian. Câteva mii de prizonieri români vor decide să se alăture acestei legiuni, iar pe 28 iulie 1918 a intrat în luptă prima companie a Legiunii române la Ponte di Brenta, sub conducerea locotenentului Emil Piso, încadrat în Armata a 8-a Italiană. Remarcându-se prin curajul lor, voluntarilor români din Italia le-a fost conferită, de către Regele Ferdinand I Întregitorul, Crucea de Război 1916-1918 cu bareta "Italia".

Luna iunie este o lună marcată de evenimente istorice cu mare rezonanță pentru națiunile noastre. În data de 2 iunie, Italia a sărbătorit 72 de ani de la Proclamarea Republicii, în urma unui referendum prin care aproape 25 de milioane de cetățeni au fost invitați să se pronunțe în favoarea acestei forme de conducere sau în favoarea monarhiei.

Tot în luna iunie, în data de 4 iunie 1920, a fost semnat Tratatul de la Trianon, între Antantă și Ungaria, care a consfințit reîntregirea României cu Transilvania și partea estică a Banatului.

De-o importanță crucială, Tratatul de la Trianon, ca și celelalte tratate semnate în cursul Conferinței de Pace de la Paris din 1919-1920, stau mărturie importanței deosebite...

 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiați, domnule deputat.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...pe care relațiile bilaterale și afinitățile culturale le au în succesul activităților diplomatice.

România, sub conducerea prim-ministrului de la acea vreme, Ion I.C. Brătianu, și Italia, sub conducerea prim-ministrului Vittorio Orlando, s-au regăsit la finele Primului Război Mondial în tabăra statelor învingătoare, împărtășind deseori aceleași probleme și nemulțumiri.

Italia și România aveau, la acel moment, interese similare, ambele state dorind aplicarea integrală a prevederilor...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Ați ajuns deja la cinci minute, domnule deputat.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...Tratatelor semnate cu Antanta în 1915 și respectiv 1916.

Noi, urmașii italienilor din acele vremuri, sărbătorim cu aceeași bucurie ziua de 1 decembrie și ziua de 2 iunie, Ziua Italiei, între "patria de adopție" și "patria-mamă", fiind o legătură indestructibilă.

Avem astfel încă un motiv și o rațiune suplimentară pentru a sprijini dezvoltarea relațiilor bilaterale și a Parteneriatului Strategic Consolidat dintre țările noastre. Legăturile istorice, comunitare, și nu numai, conferă, cu adevărat...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...o dimensiune culturală, politică și socio-economică specială acestei relații.

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 3 martie 2021, 4:42
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro