Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of September 11, 2018
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.128/17-09-2018

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2018 > 11-09-2018 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 11, 2018

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Ședința a început la ora 16,12.

Lucrările ședinței au fost conduse de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistată de domnul deputat Mircea-Gheorghe Drăghici și de domnul deputat Iulian Bulai, secretari ai Camerei Deputaților.

   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați, și bine v-am regăsit!

Declar deschisă ședința noastră de astăzi, a Camerei Deputaților, și anunț că, din totalul celor 328 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 216.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de marți, 11 și miercuri, 12 septembrie 2018; programul de lucru pentru perioada 11 - 15 septembrie 2018; lista rapoartelor depuse, în perioada 5 - 11 septembrie 2018, de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

 
Prezentarea și dezbaterea moțiunii simple intitulate Bastoanele PSD peste obrazul democrației românești, inițiate de deputați membri ai Grupului parlamentar al PNL.  

În continuare, la punctul 2 al ordinii de zi, avem înscrisă dezbaterea moțiunii simple inițiate de 66 de deputați.

În temeiul art. 190 din Regulament, întreb dacă vreunul dintre semnatari își retrage adeziunea la această moțiune?

Nu este nimeni.

Pentru dezbaterea moțiunii, Biroul permanent și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare vă propun următoarele.

Moțiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari; Guvernului i se rezervă 50 de minute pe care le utilizează la începutul și la încheierea dezbaterilor; pentru dezbateri, luându-se în calcul câte 10 secunde pentru fiecare deputat, timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum și deputaților neafiliați se prezintă astfel:

Grupul parlamentar al PSD - 25 de minute; PNL - 11 minute; USR - 5 minute; UDMR - 4 minute; ALDE - 3 minute; PMP - două minute; minoritățile naționale - 3 minute și deputații neafiliați - 3 minute. Aceasta înseamnă un total de 56 de minute.

Dacă nu sunt obiecții, vă rog să pregătiți cartelele de vot, pentru că supun votului propunerile prezentate.

Să înceapă votul.

   

Propunerile au fost adoptate cu 126 de voturi pentru și doi colegi fără opțiune.

Înainte de a trece la prezentarea moțiunii, îi rog pe lideri să-mi prezinte și lista cu numele deputaților înscriși la dezbateri. A venit și UDMR. Și minoritățile nu participă.

Doamnă Turcan? Sunt aceiași. Eu îi am deja aici.

 
Păstrarea unui moment de reculegere în memoria lui Ilie Gâzea.  

Dau cuvântul domnului deputat Pavel Popescu, pentru citirea textului moțiunii simple.

Vă rog.

   

Domnul Pavel Popescu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Doamnă ministru,

Înainte de a purcede la acest text pe care-l voi citi, care probabil vi se va părea extrem de plictisitor și-l veți ignora, aș vrea să vă aduc aminte de un singur nume care probabil multora dintre voi nu vă spune nimic. Numele este Ilie Gâzea, un român, un frate de-al nostru, de-al tuturor, care a murit în urma protestelor de pe 10 august. Acest Ilie Gâzea poate pentru unii dintre voi este un anonim, dar un om a decedat la o săptămână după protestele din 10 august. Pe 10 august acest om a suferit o hemoragie nazală și bucală gravă...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule deputat, purcedeți la citirea textului moțiunii simple, vă rog frumos, așa cum ați anunțat.

 
   

Domnul Pavel Popescu:

Da, doamnă președinte.

V-aș ruga un singur lucru...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog.

 
   

Domnul Pavel Popescu:

Așa cum se practică în acest Parlament, v-aș ruga pe toți să ținem un moment de reculegere pentru Ilie Gâzea, înainte de a citi acest text al moțiunii.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Procedură, domnul Suciu.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

 
   

Domnul Pavel Popescu:

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Procedură.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, stimați colegi.

Cred că acea afirmație celebră, că te folosești de decesul cuiva sau de moartea cuiva ca să ai foloase politice, este mai actuală decât niciodată.

Stimați colegi,

Nu s-a dovedit nici până în ziua de astăzi că acest domn, a cărui moarte o regretăm cu toții, a decedat din cauza a ceea ce s-a întâmplat pe 10 august. Și vă rog, din suflet, nu mai politizați moartea nimănui.

Vă mulțumesc.

 
Prezentarea și dezbaterea moțiunii simple intitulate Bastoanele PSD peste obrazul democrației românești, inițiate de deputați membri ai Grupului parlamentar al PNL.  

Domnul Pavel Popescu:

Am s-o aștept pe doamna ministru.

   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule deputat,

Vă rog să citiți textul moțiunii simple.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Pavel Popescu:

Vă mulțumesc.

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am putea rezuma prestația subordonaților ministrului afacerilor interne, doamna Carmen Dan, în data de 10 august, cu următoarele patru afirmații incontestabile.

  1. Pe 10 august au intervenit jandarmi cu indicativul ascuns, împotriva tuturor regulamentelor.
  2. Jandarmii au uzat de practici interzise de intervenție - lovituri în cap.
  3. Jandarmeria a acționat împotriva unei majorități pașnice a protestatarilor.
  4. Jandarmeria a acționat în baza unui ordin care nu exista legal în momentul intervenției.

Să repetăm, pentru a înțelege toți cumulul de ilegalități:

  1. Indicativ ascuns;
  2. Lovituri ilegale;
  3. Abuzul asupra unor protestatari nevinovați;
  4. Un ordin care nu a existat.

Într-o țară normală, în care funcționează răspunderea politică și morală, această moțiune se încheia aici, acum, iar ministrul de interne, fără să mai aștepte un vot de blam din partea fiecărui parlamentar din această sală, ar fi plecat acasă, în intimitatea propriilor prize. Pentru că ar fi imposibil să avem un asemenea lanț de erori, care denotă deja premeditare, fără să avem și o răspundere managerială.

Cum să lovești în cap cetățeni nevinovați, fără ca nimeni să te poată recunoaște, pentru că ai avut grijă să îți acoperi numărul de identificare de pe cască cu binecuvântarea șefilor?

Cum să folosești gaze iritante la câțiva centimetri de fața unor femei căzute?

Cum să ataci fără discernământ turiști care nu aveau nicio legătură cu protestul din Piața Victoriei?

Pentru toate aceste întrebări avem un singur răspuns: din răzbunare împotriva contestatarilor și opozanților. La ordin politic. Cu speranța că românii "se vor învăța minte", vor fi speriați, pentru că așa se practică în toate regimurile totalitare.

Să nu ne mire, așadar, că nu vedem nicio urmă de remușcare, de vinovăție și nicio intenție de a demisiona de la vârful Ministerului Afacerilor Interne. Demisia e o noțiune care a dispărut din PSD odată cu ultima condamnare a domnului Liviu Dragnea. Dacă el nu a demisionat atunci, pentru o faptă care viza totuși drepturile unor copii săraci, de ce ar demisiona oricine altcineva, indiferent de culpă?!

Domnul Daea a făcut o comparație catastrofală cu Holocaustul și a refuzat să plece.

Doamna Dăncilă a generat o harababură în diplomația românească și ne-a făcut de râs pe oriunde a ajuns, dar a refuzat să plece.

Ministrul apărării a făcut un serviciu Rusiei, printr-o gafă monumentală, istorică. A refuzat și el să plece.

Doamna Carmen Dan a angajat o echipă de turiști ecumenici care să-i asigure protecția informativă, dar care i-a pus microfoane în priză ca să o salveze de statul paralel, și a refuzat să demisioneze.

Cum să mai sperăm, așadar, la o demisie, pentru 10 august, de la un Cabinet care a anulat noțiunea de responsabilitate morală?

În al doilea rând, cum să mai sperăm la o demisie, când miza evidentă a celor din PSD este mușamalizarea oricărei discuții despre protestul din 10 august și este, de fapt, promovarea tuturor celor implicați în această represiune?

Și amintesc doar trei aspecte în acest sens.

Numirile de la conducerea Jandarmeriei. Este primul aspect.

Nu doar că șefii Jandarmeriei nu au făcut un pas în spate după acțiunea din 10 august, ci unii chiar au fost avansați.

Sebastian Cucoș, fostul șef căruia i-a expirat mandatul, a fost numit, prin decizie a ministrului de interne, adjunct al actualului șef al Jandarmeriei, în așteptarea unei decizii CSAT.

Laurențiu Cazan, cel care a coordonat acțiunile jandarmilor care au intervenit în Piața Victoriei, a fost împuternicit să preia șefia Jandarmeriei București.

Fuga de Parlament, în general, și de Comisia pentru apărare, în special de Comisia pentru apărare. Este al doilea aspect.

PSD a refuzat convocarea unei sesiuni extraordinare pentru dezbaterea evenimentelor din 10 august, a refuzat convocarea premierului pe același subiect, a lăsat fără cvorum Comisia pentru apărare de la Senat, când trebuia audiată Speranța Cliseru și, inițial, au lăsat Comisia pentru apărare de la Camera Deputaților fără cvorum.

Peste o săptămână, doamna Carmen Dan s-a prezentat fără să fie anunțată, pretinzând că nu a fost invitată, deși fusese invitată, și cerând ca discuțiile să fie secretizate în baza unui raport clasificat, deși întrebările parlamentarilor vizau exclusiv elemente de interes public, nu informații clasificate.

Și al treilea aspect îl reprezintă raportul asupra evenimentelor din 10 august, care a fost ascuns timp de două săptămâni. Deși doamna Carmen Dan a afirmat pe data de 21 august că a venit în fața comisiei ca să aducă raportul secret, parlamentarii nu au avut acces la acesta timp de două săptămâni, de 14 zile.

În al treilea rând, cum să așteptăm o demisie, când intimidarea protestatarilor pare să fi fost obiectivul PSD încă din primul moment, când îi vezi pe unii mândri de reprimare, când toți se grăbesc să laude acțiunea jandarmilor prin televiziuni?

"Nu am nimic să îmi reproșez", a spus Carmen Dan după intervenția jandarmilor. "Am făcut tot ceea ce trebuia să facă un ministru de interne responsabil", a mai adăugat ea.

Prin vocea lui Călin Popescu-Tăriceanu, cei de la ALDE s-au poziționat tot de partea forțelor represive: "Vreau să transmit un mesaj de suport pentru Jandarmerie și Poliție. Îmi exprim dezamăgirea față de reacția unor lideri politici care au criticat public aceste instituții ale statului pentru intervenția lor". Este domnul Călin Popescu-Tăriceanu.

Protectorul lui Carmen Dan și cel care a pus-o în funcția de ministru, Liviu Dragnea, care lipsește astăzi de aici, a declarat și el fără echivoc: "Jandarmeria a acționat corect pe 10 august".

Dar ce o să faceți, dragi iubitori de gaze și de pumni, când protestele din România vor fi condamnate în discursul președintelui Comisiei Europene, așa cum a declarat chiar un lider din mijlocul vostru, un lider PSD, Gabriela Firea? Veți continua și atunci să serviți structurile militare mai mult decât pe cetățeni? Veți rămâne în admirația bastoanelor de cauciuc și în negarea libertăților cetățenești?

Și pentru că tot vă luptați zilnic cu statul paralel, indicii cu privire la încălcarea drepturilor și libertăților, atât în data de 10 august, cât și după aceea, continuă să apară și astăzi.

Din declarațiile făcute tot de Gabriela Firea rezultă că ministrul Carmen Dan a acționat în cel mai discreționar mod cu putință, prin prezentarea unor conversații private dintre prefectul Capitalei și un secretar de stat, pe o anumită rețea socială, invocând numele unui senator de București. Tot primarul Capitalei a spus că a fost avertizată de doamna ministru, în urmă cu un an, cu privire la ușurința cu care pot fi interceptate conversațiile private pe o anumită rețea socială, pe care fiecare om din această sală o folosește. Dacă se dovedesc a fi reale, aceste acuzații de spionaj, făcute la adresa unui ministru de interne, sunt specifice unui stat polițienesc, în care amenințarea și șantajul iau locul pârghiilor instituționale legale.

Poate că tot pe linie informativă, sau mai degrabă dezinformativă, se înscriu și acțiunile stânjenitoare de manipulare a opiniei publice. Aceste acțiuni au fost făcute cu intenția de a influența desfășurarea protestului și percepția despre acesta: "Au fost aruncate pungi cu excremente, cu urină, pietre, bucăți rupte din carosabil, au lovit nu doar jandarmi, ci și persoane prezente la adunarea publică", a spus chiar purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei pe data de 10 august.

Ce să mai spunem despre glasul tremurat cu care același purtător de cuvânt anunța, a doua zi după proteste, că o tânără de la Jandarmerie se află în risc major, deși la acel moment starea ei era stabilă și cunoscută de toți?!

România este un stat care a revenit, după o dictatură lungă și sângeroasă, în rândul țărilor democratice și liberale. Avem experiențe triste ale reprimării manifestărilor publice atât înainte de 1989, dar, din păcate, am trăit momente grave - mineriadele - și după Revoluția din decembrie.

În aceste condiții, având în vedere proximitatea istorică a unor astfel de traume, este esențial pentru structurile de ordine publică să facă din dreptul la opinie și protest al fiecărui cetățean principii indiscutabile într-un stat de drept, principii ce sunt garantate de Constituție, dar și de tratatele internaționale privind drepturile omului, la care România este parte.

Niciun român nu poate deveni victimă sau victimă colaterală a unor represiuni violente, indiferent de justificarea pe care dumneavoastră o aduceți.

Din păcate, nu asta s-a întâmplat la protestul Diasporei din 10 august. Dimpotrivă.

Sunt, de altfel, câteva lucruri care trădează lipsa de logică, de legalitate și poate chiar o premeditare a violențelor din 10 august.

Primul mare mister este de ce nu a convocat ministrul Carmen Dan Centrul Național de Conducere a Acțiunilor de Ordine Publică, deși acest organism există tocmai pentru situații speciale și de criză?

Având în vedere faptul că existau dinainte informații cu privire la posibile violențe, întrunirea acestui centru de decizie era necesară cu atât mai mult cu cât asta implică și colaborarea cu președintele, prim-ministrul și cu CSAT.

Al doilea mare mister este în ce condiții legale a avut loc intervenția în piață, în contextul în care explicațiile celor implicați se bat cap în cap și se exclud reciproc.

De exemplu, din raportul prezentat de doamna Carmen Dan am aflat că prefectul Capitalei, Speranța Cliseru, a fost în Piața Victoriei de la ora 16,00 chiar.

Am aflat apoi de la Speranța Cliseru că ea nu a fost în niciun moment prezentă în piață, în aceeași dată, pe 10 august.

Aceleași bâlbe instituționale și când vine vorba de ora emiterii ordinului de evacuare. Avem varianta lui Carmen Dan, varianta Speranței Cliseru și varianta Jandarmeriei. Care dintre ele este cea corectă?

Au apărut, practic, două grupuri care își pasează responsabilitatea pentru evenimentele din 10 august, și nu le puteți nega. Avem, pe de o parte, grupul Dan-Dragnea-Jandarmerie, iar pe de altă parte avem primarul și prefectul Capitalei, care dezmint afirmațiile acestora.

Din nou, vedem cum Liviu Dragnea o sprijină pe Carmen Dan, în ciuda unor acuze destul de grave care vin chiar din interiorul partidului, din interiorul dumneavoastră, prin intermediul Gabrielei Firea, dar și din partea multora care au avut un rol instituțional legat de evenimentele din 10 august.

Avem de-a face cu un monopol asupra structurilor subordonate Ministerului Afacerilor Interne și cu un monopol asupra adevărului. Acest monopol este exercitat de dumneavoastră, doamnă Carmen Dan, și de Liviu Dragnea. (Vociferări.)

Al treilea mare mister este lipsa oricărei măsuri preventive împotriva grupurilor violente care se apropiau de piață. În loc să fie identificați, izolați și evacuați cei care făceau parte din aceste grupuri, forțele de ordine au recurs la folosirea generalizată a violenței, împotriva tuturor protestatarilor pașnici.

Dacă este să dăm crezare afirmațiilor făcute de viceprimarul Capitalei, Aurelian Bădulescu, aflăm că nu a existat un centru efectiv de comandă pentru coordonarea operațiunilor. Tot el a declarat, implauzibil, că în ziua protestelor cei chemați să gestioneze situația primeau informații de pe Facebook, ceea ce contrazice, din nou, informațiile prezentate de dumneavoastră, doamnă ministru.

Stimați colegi,

Vă rugăm să sprijiniți această moțiune simplă, prin care cerem demiterea de urgență a ministrului Carmen Dan.

Încă din primele zile de mandat, actuala guvernare PSD-ALDE a afectat imaginea României în rândul partenerilor externi, iar ministrul Carmen Dan s-a asigurat că nu se abate de la această politică. Inclusiv cetățeni străini au fost agresați de către forțele de ordine. Vă aduc aminte că patru turiști israelieni au fost scoși din taxi și bătuți de jandarmi, chiar dacă aceștia au explicat că nu participă și nu au participat la protestele din Piața Victoriei. Aceștia s-au legitimat, insistând că nu participă la aceste proteste.

Pe cale de consecință, Ambasada Israelului în România a anunțat că va depune plângeri penale pe numele agresorilor.

Chiar așa, doamnă ministru, dumneavoastră ați putea să vă asumați răspunderea... (Vociferări.)

Vă spun mai tare, pentru că vor să asculte și colegii.

Doamnă ministru, dumneavoastră ați putea să vă asumați răspunderea pentru faptul că ați stricat imaginea României în plan internațional, prin toate aceste acțiuni? Imagini și filmări de la suprimarea protestelor de pe 10 august au fost prezentate în toată presa internațională.

Și am să vă dau câteva exemple. "Poliția a tras cu gaze lacrimogene, în timp ce românii se mobilizează împotriva Guvernului", a scris Agenția Reuters.

"Revoltă în România. Haos pe străzile din București, unde poliția a folosit gaze lacrimogene și un tun cu apă"- "Daily Express".

"România - gaze lacrimogene și tun cu apă pentru dispersarea demonstrației expatriaților" - "Liberation".

"Mii pe străzile Bucureștiului, diaspora românească împotriva corupției" - "La Repubblica".

"Înregistrări video, postate pe rețelele de socializare, arată poliția bătând protestatari nonviolenți care țineau mâinile sus" - "The Guardian".

Mai mult, poliția americană nu a acționat niciodată așa în cazul unor proteste pașnice.

Și haideți să vă spun ce spune "Washington Post", o publicație americană. "Forțele poliției au organizat atacuri cu tunuri de apă, gaze lacrimogene și bastoane, lovind violent pe protestatarii pașnici, pe jurnaliști și chiar pe mai mulți cetățeni israelieni". Aceasta este declarația de la un ziar de circulație internațională, unul dintre cele mai importante ziare a unui partener strategic al României.

Reiterez, vă asumați răspunderea pentru imaginea creată în plan internațional?

Acțiunile Jandarmeriei aflate în subordinea ministrului Carmen Dan au fost condamnate ferm și de cancelarul austriac, care a spus că așteaptă clarificarea totală a acestor fapte, după ce inclusiv un cameraman din Austria a fost bătut de jandarmi cu bastoanele.

"Violența nu poate fi niciodată o soluție în politică", a afirmat și Comisia Europeană.

Ca să nu mai spunem că doamna Carmen Dan a comis nenumărate gafe, nedemne de un ministru care are în subordine instituții precum Poliția Română, Jandarmeria, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, structuri esențiale pentru asigurarea ordinii publice, care în prezent sunt afectate de prestația ei.

Merită punctat, din nou, episodul stânjenitor "microfonul", în care Carmen Dan a compromis imaginea ministerului. Ministrul a generat atunci o isterie generală în presă și în minister, pe fondul unor bănuieli personale legate de acțiuni de spionaj asupra sa. În loc să anunțe Direcția Generală de Protecție Internă, instituție abilitată să se ocupe de astfel de cazuri, doamna ministru a ales să se plângă presei și a compromis astfel o anchetă care ar fi trebuit demarată. În joc nu erau nici atunci și nu sunt nici astăzi mizele personale ale doamnei Dan, ci interese de siguranță națională, de securitate și de prestigiu ale instituției pe care ea o reprezintă.

Din perspectiva Partidului Național Liberal, demisia ministrului Carmen Dan, care a coordonat de facto intervenția de pe 10 august și a întregii conduceri a Jandarmeriei, este o prioritate de siguranță națională. Acești oameni au dovedit că nu vor și nu sunt capabili să asigure ordinea și să respecte legea, inclusiv o serie de documente esențiale, cum ar fi Strategia Națională de Apărare a Țării, în care se subliniază că garantarea siguranței cetățenilor reprezintă un interes național de securitate.

Reiterez, garantarea siguranței cetățenilor reprezintă un interes național de securitate.

Și atunci ne întoarcem la 10 august, unde zeci de mii de protestatari pașnici au fost loviți și atacați cu gaze lacrimogene din cauza unui grup provocator care nu a putut fi identificat și izolat ore în șir. Și nu ne putem gândi la premeditare, amintindu-ne că, recent, Liviu Dragnea și Carmen Dan voiau să ofere Jandarmeriei atribuții de cercetare penală, dar și pază și protecție pentru demnitari?

Ba da, ne putem gândi la premeditare.

Stimați colegi,

Nu este permis și generației noastre să accepte încă o mineriadă fără ca vinovații responsabili pentru ea să plătească.

Nu trebuie să mai tolerăm niciodată imaginea cetățenilor români nevinovați, pașnici, loviți peste cap cu bastoane de cauciuc.

Nu aceasta este țara pe care am ales să o construim la Revoluția din 1989. Fiecare lovitură ilegală din 10 august a fost una peste obrazul democrației românești, iar cei vinovați trebuie să plătească.

Carmen Dan trebuie să plece astăzi din fruntea Ministerului Afacerilor Interne.

Doamnă Carmen Dan, trebuie să plecați astăzi din fruntea acestui minister! (Aplauze.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

În continuare, o invit la tribună pe doamna ministru Carmen Dan. Doamnă ministru, aveți cuvântul, vă rog.

 
   

Doamna Carmen Daniela Dan (ministrul afacerilor interne):

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor parlamentari din opoziție,

Am citit cu mare atenție compunerea dumneavoastră. Nici citită cu intonația de care a dat dovadă colegul deputat...

Voci din sală:

Demisia! Demisia!

 
   

Doamna Carmen Daniela Dan:

... nu transmite ceea ce ar trebui să transmită o moțiune simplă. (Vociferări. Rumoare.)

Am tratat întotdeauna Parlamentul României, dar și pe colegii parlamentari, cu decență și responsabilitate. (Vociferări. Rumoare.)

Am rugămintea să aveți și dumneavoastră decență și responsabilitate și să mă ascultați, așa cum am făcut și eu. (Vociferări.)

Voci din sală:

Demisia!

 
   

Doamna Carmen Daniela Dan:

Înțeleg rolul opoziției în politică și în Parlament, acela de a critica puterea și acțiunile puterii, acesta fiind unul din mecanismele esențiale ale democrației, însă mă așteptam ca parlamentarii opoziției să aibă mai multă responsabilitate și seriozitate.

Am citit, așa cum spuneam, cu atenție, textul moțiunii depuse de dumneavoastră și am remarcat o lipsă totală de argumente raționale, de efort intelectual, care să susțină real cererile regăsite în acest document.

Absența unor fapte și situații concrete este pueril acoperită de un joc pueril, superficial, susținut de abordări mediatice și păreri nefundamentate legal.

Criticile sunt constructive. Criticile sunt constructive în orice democrație consolidată, dar criticile bazate pe acțiuni și fapte reale, și nu pe interese politice meschine, de moment, oarbe în fața unei realități evidente.

Mă așteptam, recunosc, la întrebări punctuale, întrebări care să ceară clarificări ale acțiunilor acelei zile, nu la acuzații fără temei, bazate pe surse și pe opinii mediatice.

Nu pot să închid ochii în fața unui text care trădează o aroganță incredibilă și o indiferență evidentă în fața realității.

Mai remarc încă un fapt. Cred că parlamentarii opoziției uită la un moment dat că de fapt aceasta este o moțiune simplă.

Spun asta pentru că, săturându-se să-mi ceară demisia, ajung să transforme documentul într-o moțiune de cenzură, acuzând și incriminând, pentru cu totul alte fapte și evenimente, pe mai mulți colegi din Guvern.

Un amalgam de afirmații nefondate, scenarii și ipoteze, această compunere, denumită moțiune, nu conține fapte, realități, evenimente care să fie explicate, ci doar pasaje regăsite în presă.

Potrivit art. 112 din Constituție - și mă refer în special la alin. (2) al acestui articol - Camera Deputaților sau Senatul poate adopta o moțiune simplă prin care să-și exprime poziția cu privire la o problemă de politică internă sau externă, ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări.

Constat că problemele dumneavoastră nu fac referire expresă la corectarea unor fapte sau politici ale ministerului, ci la demiterea sau demisia mea din fruntea instituției.

Curtea Constituțională, de asemenea, a hotărât, prin Decizia nr. 148, din ianuarie 2007, că, în general, controlul parlamentar este fără sancțiune, însă unica excepție când controlul parlamentar are și sancțiune este cea în care acest control se exercită prin moțiunea de cenzură.

Însă trecând deja 11 ani de când dumneavoastră v-ați apărat ministrul de justiție de la acea vreme, Monica Macovei, ați uitat, probabil, să scoateți din textul acestei moțiuni simple, paragrafele legate de demitere sau demisie.

Sunt acuzată de mușamalizarea oricărei discuții despre 10 august și de fugă de Parlament.

Țin să vă reamintesc câteva momente în care am prezentat public explicații cu privire la ceea ce s-a întâmplat pe 10 august.

Pe 11 august, în cadrul unei conferințe de presă, am prezentat datele preliminare referitoare la acțiunile din 10 august 2018.

În 19 august, de asemenea, în cadrul unei declarații de presă, am prezentat raportul întocmit pe baza datelor puse la dispoziție de structurile implicate în organizarea și desfășurarea măsurilor de ordine publică la acest protest.

Ați reclamat că raportul a fost ascuns timp de două săptămâni. Însă, pentru ca Ministerul Afacerilor Interne să poată pune la dispoziția parlamentarilor un raport cu caracter clasificat, trebuie îndeplinită o procedură prevăzută chiar de Regulamentul Camerei Deputaților.

În data de 21 august, când am fost prezentă la Comisia pentru apărare din Camera Deputaților, această procedură nu era îndeplinită.

Iar pe data de 22 august, Parchetul ne-a solicitat acest raport. Și l-am pus imediat la dispoziția organelor de anchetă.

Prin urmare, ca să nu fiu acuzată că am diseminat documente care ar putea constitui probe într-un dosar penal, am solicitat Parchetului opinia referitoare la punerea la dispoziție a raportului către Comisiile pentru apărare din Camera Deputaților și din Senat.

Iar în urma răspunsului primit, la data de 30 august, am făcut demersurile pentru a transmite acest document, în cel mai scurt timp, celor două comisii.

Așadar, este falsă teza că acest raport a fost ascuns.

Doamnelor și domnilor,

În fața unei singure realități, interesele politice ne fac să vedem doar ceea ce ne convine, uitând că pentru aflarea adevărului trebuie să cunoaștem atât efectele, dar și cauzele unui asemenea eveniment.

Și tot aceste viziuni diferite ne fac să ignorăm cel mai important aspect și anume, legalitatea acțiunii forțelor de ordine.

Fiecare poate avea propria reprezentare a acțiunilor din acea seară. Unii au văzut o violență excesivă împotriva jandarmeriei și un atac asupra unei instituții fundamentale a statului; alții au văzut doar un miting pașnic și o acțiune violentă a jandarmilor.

Nu, pe 10 august 2018, nu a fost un miting pașnic. Dacă ar fi fost așa, lucrurile ar fi decurs ca la toate celelalte mitinguri și proteste pe care tot Jandarmeria Capitalei le-a gestionat în ultimii ani.

Și aici vreau să fac o precizare. În anii 2017 și 2018, Jandarmeria Capitalei a gestionat 35 de misiuni de ordine publică cu risc ridicat, iar dintre acestea 25 au fost conduse de domnul maior Cazan Laurențiu, același comandant din seara de 10 august.

Chiar dacă inițial s-a dorit ca adunarea publică din data de 10 august să fie una legală, protestul nu a fost asumat de niciuna dintre numeroasele organizații și platforme civice care au inițiat, au susținut și au promovat acest eveniment. Nu a existat vreun organizator care să-și asume răspunderea, legal.

Revenind la seara de 10 august, este adevărat că în Piață au fost și persoane care nu au făcut violențe, iar unele dintre acestea au avut de suferit în urma intervenției forțelor de ordine.

Pentru tot ce înseamnă abuzuri și încălcări ale legii, cei vinovați vor răspunde, așa cum este firesc să se întâmple și cu cei care au lovit jandarmii sau au instigat la violență.

De aceea, chiar dacă moțiunea de astăzi este parte a unui demers politic, voi răspunde la multe întrebări la care și dumneavoastră, dar mai ales oamenii așteaptă răspuns.

Unele aspecte nu pot fi prezentate în acest cadru, pentru a nu interfera cu ancheta procurorilor, dar altele pot fi explicate.

Despre ordinul de intervenție. A trecut o lună de la manifestația din 10 august și constat în textul moțiunii aceeași superficialitate în abordarea legalității intervenției.

Doamnelor și domnilor colegi,

În Legea nr. 60 din 1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice nu se vorbește nicăieri de semnarea ordinului de intervenție. Se vorbește însă despre aprobarea prefectului pentru intervenția în forță.

Ce înseamnă "aprobarea"? Înseamnă acordul asupra unei acțiuni.

Iată ce spune art. 19 alin. (1) din legea indicată: "Intervenția în forță va fi aprobată de prefect sau de înlocuitorul acestuia, la solicitarea comandantului forțelor de jandarmi, care asigură măsurile de ordine publică la locul adunării publice".

Vă reamintesc ce am declarat pe 19 august, aspect care poate fi confirmat de înregistrarea difuzată de toate televiziunile.

"Ora 20. Comandantul acțiunii prezintă prefectului situația, informându-l cu privire la necesitatea unei intervenții pentru restabilirea ordinii publice. În acest context, prefectul își exprimă acordul cu privire la o astfel de acțiune".

Așadar, "își exprimă acordul". Nu am declarat că semnează. Și știți de ce? Pentru că aprobarea este cea care generează efecte și nu momentul materializării acestei aprobări prin documentul intitulat "Ordin de intervenție".

Raționamentul este simplu. Să nu vă imaginați că în toate situațiile în care apar forme de violență, autoritățile cu atribuții - Jandarmeria și prefectul - au timpul necesar pentru a sta să redacteze ordinul de intervenție, respectând toate condițiile de formă și conținut. Apoi îl semnează comandantul Jandarmeriei, îl aprobă prefectul, în tot acest timp sperând ca violențele să se oprească, până termină ei de redactat documentul. Nu, în realitate, astfel de decizii se iau în mod operativ.

Dar dacă prefectul nu este prezent la fața locului, credeți că Jandarmeria așteaptă să vină prefectul de acasă, să redacteze acest document pe care apoi să-l semneze? Sau credeți că prefectul este prezent la fiecare manifestație publică? Dar dacă este una spontană?

Poate că în București prefectul are posibilitatea să se prezinte rapid la fața locului, dar într-un județ unde apare o situație violentă la o distanță de zeci de kilometri de reședința de județ, cum credeți că se poate gestiona o atare situație? Se oprește timpul în loc, în așteptarea ordinului de intervenție semnat? (Vociferări.)

Toate acestea sunt prevăzute în lege. Nu trebuie decât s-o citiți.

În sensul acestui raționament și în aplicarea Legii nr. 60/1991, de-a lungul timpului, cel puțin din anul 2010 până în prezent, au fost emise acte subsecvente, la nivel de ordin de ministru, care menționează că ordinul de intervenție poate fi și verbal, iar materializarea sa în scris se face ulterior, în cel mai scurt timp.

Aceste norme interne sunt aplicabile tuturor structurilor implicate în gestionarea unor astfel de evenimente, inclusiv prefecților.

Spre exemplu, cea mai actuală normă subsecventă Legii nr. 60/1991, și care reglementează acest lucru, s-a comunicat instituțiilor prefectului la data de 5 iulie 2018. Prevederea apare într-un articol care spune astfel: "Acțiunea de restabilire a ordinii publice se execută în baza ordinului de intervenție, transmis verbal sau emis în scris de către comandantul acțiunii. Dacă ordinul este transmis verbal, se asigură în mod obligatoriu materializarea acestuia, ulterior, în cel mai scurt timp, într-un document semnat și datat".

Așadar, raportul menționează momentul acelei discuții în jurul orei 20,00. Cum a decurs această discuție, care a fost reprezentarea fiecăruia dintre cei doi, numai cei implicați o pot clarifica.

De asemenea, va fi relevant dacă la această discuție au existat sau nu și alți martori.

Însă, chiar dacă aceste lucruri se cunosc, ele se pot clarifica în cadrul anchetei procurorilor.

Cert este că acela care a condus acțiunea jandarmilor a avut reprezentarea că a primit acel acord.

În acest sens, în intervalul 21,00-22,00, sunt efectuate în mod repetat avertizări și somații pentru încetarea manifestărilor violente. Pentru a permite persoanelor prezente să poate părăsi Piața, în jurul orelor 21,00-21,15 se redeschide circulația metroului în Piața Victoriei.

În tot acest timp, agresiunile asupra cordonului de jandarmi continuă, iar în jurul orei 22,00 se face o ultimă somație, însă nu se inițiază o intervenție pentru restabilire, apreciindu-se în continuare că lucrurile se vor calma în cele din urmă și nu va fi nevoie de o astfel de intervenție în forță.

Însă pentru a clarifica momentul intervenției în forță, haideți să vedem ce prevede alin. (2) al aceluiași art. 19 din Legea nr. 60/1991.

Alineatul (2), art. 19: "Aprobarea intervenției în forță nu este necesară în cazul în care asupra forțelor de ordine se exercită violențe care pun în pericol iminent viața, integritatea corporală sau sănătatea acestora ori a altor persoane, sau când există indicii temeinice că participanții pregătesc sau au comis o faptă ilegală".

Asta înseamnă că, în momentul în care cei doi jandarmi au fost practic călcați în picioare, existând un pericol iminent asupra integrității lor corporale, declanșarea intervenției în forță era legală, chiar și fără aprobarea prefectului.

Așadar, dacă în jurul orei 20,00 comandantul acțiunii începe procedura prevăzută de art. 19 alin. (1), adică cea care prevede acordul prefectului, decizia de intervenție o ia după momentul agresiunii asupra celor doi jandarmi, având și acoperirea legală conferită de art. 19 alin. (2).

De aceea, raportat la momentul intervenției, nu are importanță, din punct de vedere juridic, când a semnat prefectul acel ordin, singurul aspect relevant fiind doar acela că semnarea sa certifică existența acelui acord inițial, în jurul orei 20,00.

În aceste condiții, intervenția pentru restabilirea ordinii publice are o dublă acoperire juridică - aprobarea prefectului și reacția la actele de violență ce au pus în pericol iminent viața sau integritatea corporală a unor jandarmi.

Despre CNCAOP - Centrul Național de Conducere a Acțiunilor de Ordine Publică. S-a încercat insistent să se responsabilizeze ministrul, fie că a condus CNCAOP, fie că nu a condus CNCAOP. Și aici lucrurile sunt foarte simple. Iar răspunsul se regăsește tot în lege.

Actul normativ care reglementează cadrul juridic este Hotărârea de Guvern nr. 1152 din 2014 privind organizarea, funcționarea și compunerea Centrului Național de Conducere a Acțiunilor de Ordine Publică. Acest Centru ar fi putut fi convocat fie anterior evenimentelor, în faza de organizare a misiunii, fie în timpul manifestației.

De ce nu a fost convocat CNCAOP anterior manifestației publice? Pentru că informațiile oficiale care au existat anterior acestei manifestații nu indicau un pericol deosebit la ordinea constituțională sau la stabilitatea socială, economică sau politică, așa cum este prevăzut în lege.

Analiza acestor informații a fost realizată de secretarul de stat care coordonează Ordinea Publică, și care în acele zile se afla la comanda ministerului.

Tot acesta a solicitat informații și de la serviciile partenere.

Informațiile din surse deschise și cele de la serviciile partenere indicau riscul unor violențe punctuale, dar nu vă imaginați că menționau posibilitatea apariției unor situații cu adevărat grave, care ar fi putut fi, spre exemplu: prezența unor grupuri sau facțiuni cu pregătire paramilitară; existența unor planuri bine definite, de pătrundere în Guvern sau preluării prin forță a unor obiective prioritare ale statului; ori alte asemenea elemente care ar fi putut reprezenta un nivel deosebit de risc.

Acest fapt a conturat decizia de a trata acest miting ca unul cu risc asupra ordinii publice și nu asupra ordinii constituționale.

De aceea nu s-a impus convocarea CNCAOP anterior mitingului, ci numai a organismelor care în general se ocupă de gestionarea unor mitinguri, proteste, adică Ministerul Afacerilor Interne și autoritățile locale.

În acest context, se pune întrebarea: de ce a fost nevoie de aducerea unor forțe suplimentare din alte județe? Se realizează acest lucru, pentru că, din surse deschise, se contura o manifestație cu un număr foarte mare de participanți și erau semnale de radicalizare a mesajelor, în sensul promovării violenței.

De ce nu a fost convocat CNCAOP în timpul manifestației publice? Chiar dacă evenimentele au reliefat aspecte de violență gravă, violența nu s-a generalizat la nivelul întregului oraș sau și în alte județe.

Pe de altă parte, convocarea acestui organism, dacă situația o impunea, ar fi generat măsuri de instituire a stării de alertă sau a stării de urgență, după caz.

Acest tip de măsuri ar fi impus reducerea drepturilor cetățenești și creșterea autorității forțelor de ordine. S-ar fi putut impune inclusiv restrângerea drepturilor de manifestare sau liberă exprimare.

Vă informez că starea de alertă într-un singur județ sau în municipiul București se decide de prefect, ministrul afacerilor interne putând lua astfel de decizii numai dacă situația s-ar fi întâmplat în mai multe județe.

În ceea ce privește starea de urgență. Aceasta se decide de președintele țării, la propunerea ministrului afacerilor interne.

Așadar, nu avem o astfel de situație, fapt pentru care convocarea CNCAOP în acea noapte nu se justifica.

Din datele pe care colegii din minister mi le-au prezentat, CNCAOP nu a fost activat niciodată în timpul desfășurării unei anumite situații de risc asupra ordinii publice.

Despre punctul de comandă din Piața Victoriei. Acel punct de comandă avea două zone - cea operativă, unde se dădeau ordinele privind acțiunile jandarmilor, situată în acel autobuz, în curtea Guvernului, și cea în care stăteau reprezentanții instituțiilor cu rol colateral misiunii, adică cei la care se putea apela pentru situații punctuale, conform competențelor acestora. Acolo erau reprezentanții Primăriei, Prefecturii, Poliției.

În acel autobuz sunt prevăzute doar patru locuri, pentru zona celor cu rol colateral în astfel de misiuni, așa că această componentă a fost amenajată special, într-o cameră, în sediul subunității de jandarmerie care asigură paza Guvernului. Această locație este situată în spatele clădirii Guvernului.

Decizia privind această locație s-a luat cu o zi înainte de manifestație, de comun acord cu reprezentanții instituțiilor care participau acolo.

Pe de altă parte, nici nu era necesară prezența acestor decidenți în zona operativă, unde se transmiteau ordinele militare către diversele elemente din dispozitiv, pentru că nici prefectul, nici viceprimarul și nici ceilalți nu puteau interveni peste decizia comandantului acțiunii.

Spre exemplu, prefectul avea un rol doar dacă se ajungea la nevoia unei intervenții de restabilire a ordinii publice, nu în vreun alt moment, pentru că așa prevede legea.

Din datele oferite de Jandarmerie, în acea locație situată în spatele clădirii Guvernului s-a asigurat un flux informațional, constând în legături radio prin TETRA, acces la imaginile din Piața Victoriei, de la camera video gestionată de Poliția Locală a Municipiului București și acces TV.

S-a vehiculat că acești oameni au fost izolați acolo. Nimic mai fals. În acea locație se prezenta periodic comandantul misiunii, se discutau aspecte ale desfășurării misiunii sau elemente privind dinamica din Piață.

Pe de altă parte, nimic nu-i putea împiedica pe cei prezenți acolo, dacă simțeau nevoia, să meargă în zona din fața Guvernului, să aibă propria proiecție asupra situației reale din teren.

Despre utilizarea gazelor lacrimogene. Substanțele iritant lacrimogene sunt prevăzute în dotarea Jandarmeriei. Utilizarea lor pentru respingerea unor atacuri sau îndepărtarea unor persoane violente este o alternativă mai puțin dură, față de folosirea bastoanelor sau tonfelor, aflate, de asemenea, în dotarea jandarmilor.

Singurele metode care nu implică contact fizic sunt substanțele iritant lacrimogene și tunurile cu apă. Acestea se utilizează peste tot în lume, de forțele de ordine.

I-am auzit pe mulți spunând că trebuiau adoptate măsuri mai blânde și nu acele gaze lacrimogene.

Care ar fi fost acele măsuri mai blânde ale jandarmilor? Să stea fără reacție la agresiunile constante exercitate asupra lor sau să se dea la o parte?

Eu vă asigur că Jandarmeria nu s-ar fi dat la o parte nici dacă în spatele lor era Palatul Cotroceni sau Palatul Parlamentului.

Și mai este un element important. Substanțele iritant lacrimogene au fost folosite doar după momentul când se forțează efectiv intrarea în clădirea Guvernului, pentru a respinge acel atac.

Despre imposibilitatea izolării persoanelor violente. S-a vehiculat, în mod constant, în opinia publică, că jandarmii nu au oprit persoanele cunoscute ca făcând parte din galeriile de fotbal să intre în piață. Cum se face însă că nicio filmare, fie a televiziunilor prezente în Piață, fie a vreunuia dintre participanți, nu surprinde vreun grup de suporteri venind spre Piața Victoriei?

Răspunsul este simplu, iar eu l-am prezentat încă din data de 19 august. Venirea în Piață a acestor persoane nu s-a făcut grupat, așa cum vedem acele galerii când se deplasează spre stadioanele de fotbal. Venirea lor s-a făcut individual, iar raportul întocmit de minister menționează acest lucru, dar și dinamica pe care aceste grupuri de persoane o au în mulțime.

S-a spus apoi, de ce nu au fost izolați acești huligani de restul manifestanților și extrași de acolo?

Ușor de spus din fața televizorului sau dintr-un platou de televiziune. Greu de făcut în fața unei mase de oameni care, în mare parte, s-a lăsat antrenată în acele acte de violență.

Iar cei care au avut grijă să încurajeze, să instige la violențe sau să manipuleze, fie și prin acele proiecții laser cu îndemnuri la revoluție, ar trebui să dea și ei explicații asupra acțiunilor lor.

A fost evident că, față de protestul din februarie 2017, participanții pașnici din Piață nu s-au delimitat de elementele care se manifestau violent.

Într-o intervenție publică, comandantul acțiunii declara că, inclusiv la momentul când a decis trimiterea acelui dispozitiv de jandarmi pentru a ajuta colegii din poliție, a ales un traseu situat prin mijlocul Pieței, acolo unde nu existau violențe din partea manifestanților. Însă inclusiv pe acolo, imediat ce jandarmii își fac un traseu prin mulțime, sunt agresați de participanții la manifestație.

Despre intervenția pentru restabilirea ordinii publice. Este regretabil că acțiunea în forță a Jandarmeriei a afectat și oamenii pașnici din Piață.

Am spus-o și o repet. Îmi prezint scuze față de cei care au avut de suferit în acea seară. (Vociferări.)

Am convingerea că mulți dintre cei prezenți în Piață s-au dus acolo pentru a participa la un miting pașnic. Și admit inclusiv faptul că nu știau că acest miting nu era autorizat.

Alții însă au fost acolo cu intenția clară de a forța în mod violent schimbarea acestui Guvern.

Particularitatea acestui protest, așa cum am mai precizat, constă în nedelimitarea celor violenți de manifestanții pașnici, cum s-a întâmplat, spre exemplu, în februarie 2017.

Am văzut în textul moțiunii afirmația că violența nu poate fi niciodată o soluție în politică. Total de acord. Și chiar mai mult, aș putea spune. Nu doar în politică, ci în orice societate democratică, violența nu este o soluție.

Însă legea trebuie respectată chiar și atunci când prevede utilizarea forței pentru a apăra ordinea publică și instituțiile fundamentale ale oricărui stat de drept.

Iar acțiunile de intervenție în forță le vedem mult mai frecvent în statele europene din care dumneavoastră ați ales să ne prezentați diverse titluri de ziare.

Nu cred că în vreun stat democratic intervențiile forțelor de ordine, atunci când protestele își pierd caracterul pașnic, sunt ilegale și au ca rezultat schimbarea miniștrilor de interne sau a celor care aplică și apără legea.

Cred că mulți au văzut acele secvențe de zilele trecute, cu atitudinea poliției spaniole în fața unui grup de protestatari care intenționau să picheteze întâlnirea primului-ministru cu omologul său spaniol.

Nu cred că are cineva vreo suspiciune că în Spania nu există libertate de exprimare, însă asta nu înseamnă că acest drept nu se exercită și el în baza unor legi.

Drepturi constituționale există și în România. Legi există și în România. Iar dacă vrem să ne raportăm la legalitate, trebuie să le cunoaștem în integralitatea lor și nu doar pe acelea care ne convin.

În această lună am văzut imagini cu câțiva protestatari loviți de jandarmi, am văzut un festival al plângerilor la Parchetul Militar, dar nu am auzit ca cineva să-și pună întrebarea - dacă acolo a fost un miting pașnic, cum de am avut 33 de jandarmi care au necesitat asistență medicală la fața locului, din care 14 au trebuit să fie duși la spital? (Vociferări.)

Dacă au existat acte de violență numai față de protestatari, cum de Jandarmeria a avut zeci de scuturi sparte și zeci de căști de intervenție distruse? (Vociferări.)

Protestatarii au avut de înfruntat substanțele lacrimogene, dar jandarmii au stat ore în șir sub tirul pietrelor, balizelor și gardurilor.

I s-a reproșat Jandarmeriei că protestatarii nu au știut că urmează o intervenție în forță.

Pot să înțeleg că, fiind la un miting, nu este obligatoriu să te intereseze ce se întâmplă în jurul tău, deși în preajmă erau adevărate lupte de stradă.

Pot să înțeleg că nu ai auzit somațiile jandarmilor, pentru că în jur e mult zgomot.

Pot să înțeleg că nu cunoști Legea adunărilor publice și nu știi ce înseamnă acele semnale luminoase de culoare roșie.

Dar când vezi că spre tine se îndreaptă un cordon de jandarmi cu echipamentul acela de intervenție pe ei, nu te gândești oare că cel mai bine ar fi să te îndepărtezi din acel loc?

S-a mai afirmat în această perioadă că Jandarmeria și-a depășit standardele pe care singură și le-a impus, în sensul că de mai bine de un an și jumătate Jandarmeria a tolerat orice manifestație publică, iar acum a reacționat foarte dur.

Da, este adevărat că jandarmii au fost prezenți la orice adunare publică, indiferent de caracterul acesteia - legal sau nu. Au însoțit protestatarii prin tot orașul, pe acolo pe unde doreau aceștia să se plimbe. Au protejat dreptul la liberă exprimare și au menținut un dialog constant cu participanții. Iar acest mod de acțiune a avut în vedere tocmai evitarea unor situații tensionate care ar fi putut escalada în violențe.

Dacă cineva și-a schimbat modul de acțiune, nu Jandarmeria este aceea, ci acei protestatari, care, de data aceasta, au recurs la violență. Jandarmeria a trebuit să răspundă prin mijloace legale, prin mijloacele legale pe care le are la dispoziție atunci când o manifestație își pierde caracterul pașnic.

Dacă ar fi fost vorba de o schimbare de atitudine a Jandarmeriei, atunci, de ce pe data de 11 august, a doua zi după intervenția de pe 10, totul a fost pașnic și tolerant? Ați văzut cumva pe 11 august ca Jandarmeria să someze pe cineva sau să încerce să împiedice acel protest? Exclus așa ceva.

Referitor la acele căști nemarcate cu indicativele de identificare sau cu indicativele acoperite. Personal am fost interesată să știu de ce nu toți jandarmii care au acționat în Piața Victoriei nu au avut acele marcaje pe căștile de intervenții.

Explicațiile pe care comandantul Jandarmeriei le-a dat, inclusiv în fața Comisiei pentru apărare, se bazează pe dinamica mare de personal și pe faptul că mulți angajați au plecat la pensie în ultimul an.

Tot din explicațiile Jandarmeriei, rezultă că în orice dispozitiv se cunoaște foarte bine cine și unde acționează, indiferent de marcajele de pe căști, pentru că vorbim despre aspecte care țin de organizarea și rigoarea militară.

Chiar și așa, în ultimele zile, am dispus o serie de măsuri și pot să vă informez că Jandarmeria Capitalei a achiziționat deja 1.600 de căști de protecție, toate noi, și care deja sunt inscripționate și predate angajaților.

Referitor la acoperirea acestor marcaje de identificare. Acest lucru constituie o abatere de la ordinele militare și este sancționată disciplinar. Cele câteva cazuri care au fost deja identificate fac obiectul cercetării Parchetului Militar.

Conform datelor Jandarmeriei Capitalei, au fost identificate patru astfel de cazuri. Patru. Se mai susține oare insistența cu care se încearcă acreditarea ideii că în mod deliberat, premeditat, jandarmii și-au ascuns indicativele, când Parchetul Militar a identificat, dintre toți cei care au participat și au acționat, în misiune, în Piață, numai patru cazuri?

Doamnelor și domnilor deputați,

În spațiul public s-au vehiculat frânturi de informații care constat că se regăsesc și în textul moțiunii de astăzi. Mă refer la acele scenarii de spionită care mi-au fost atribuite, fără niciun fel de temei. Un episod este cel petrecut în CEx-ul Partidului Social Democrat, când am avut la mine un schimb de mesaje dintre secretarul de stat care coordonează prefecții și prefectul Capitalei, în legătură cu momentul din 10 august.

Aceste mesaje mi-au fost puse la dispoziție, în mod asumat, de către secretarul de stat pentru relația cu instituțiile prefectului, din telefonul lui, în contextul declarațiilor publice confuze pe care prefectul Capitalei le făcuse atunci, referitor la prezența sau nu a acesteia în Piață sau a prezenței sau nu în punctul de comandă înaintat, precum și a discuțiilor asupra responsabilității fiecăruia dintre cei care au avut un rol în gestionarea evenimentului din 10 august.

Acele mesaje nu cuprind aspecte personale, ci doar un mod de comunicare instituțională.

Subiectul principal era acela că aprobasem anterior deplasarea doamnei prefect, împreună cu primarul general al Capitalei, la Tokio, în perioada 7-12 august. Însă, cum deplasarea nu s-a mai putut efectua, prefectul a solicitat, în seara zilei de 8 august, undeva în jurul orelor 18,00, aprobarea pentru altă deplasare, în Tallinn, pentru perioada 9-11 august.

În aceste condiții, secretarul de stat îi explică că este imposibil să fie finalizată procedura de aprobare a unei asemenea deplasări, de pe o zi pe alta.

Mesajele au avut un conținut pur tehnic și prezentau în principal procedura prevăzută de Hotărârea de Guvern nr. 189 din 2001, conform căreia deplasarea în străinătate a unui prefect se aprobă prin Memorandum semnat de ministrul afacerilor interne și de ministrul de externe.

De altfel, în data de 9 august, doamna prefect a primit și un răspuns oficial cu motivele pentru care cererea dânsei, neînregistrată, nedatată și fără ștampila instituției, nu putea fi soluționată favorabil.

Deci doamnei prefect nu i s-a refuzat deplasarea de către mine, așa cum s-a spus, ci pentru că nu se putea, într-un timp atât de scurt, să fie parcursă această procedură clară, cu atât mai mult cu cât însăși propria solicitare a dânsei nu îndeplinea condițiile necesare pentru acea schimbare de destinație.

Acestea sunt comunicările despre care s-a făcut atâta vâlvă, iar domnul secretar de stat mi le-a pus la dispoziție, pentru că în acea perioadă eu eram în concediu.

Nu am ținut în mod special ca prefectul Capitalei să fie prezent pe 10 august în București, dovadă fiind aprobarea Memorandumului pentru plecarea la Tokio.

Nu pot fi eu de vină pentru că taifunul a lovit Japonia și a împiedicat deplasarea prefectului.

Dacă pe aceste argumente se construiește o poveste de premeditare, eu văd că cineva vrea doar să manipuleze.

În acea întâlnire politică din 1 septembrie, nu vă imaginați că am făcut copii ale acestor comunicări instituționale, pentru membrii CEx. Am invocat însă aceste aspecte, tocmai pentru a lămuri cum au stat lucrurile și pentru a stabili adevărul față de un subiect atât de intens dezbătut în spațiul public.

În aceeași logică a filmelor cu spioni, este și afirmația că am pus un activist #Rezist să o hărțuiască pe doamna prefect.

Vă imaginați că dau eu ordine celor de la #Rezist sau cum?

Restul teoriilor conspiraționiste au fost infirmate de către Direcția Generală de Protecție Internă a Ministerului.

Așa stând lucrurile, afirm cu tărie că nimeni nu a premeditat ceva și nu a stabilit dinainte vreo responsabilitate a prefectului. De aceea, nici în ziua de astăzi nu pot să înțeleg supărarea doamnei primar general. (Vociferări.)

Doamnelor și domnilor parlamentari ai opoziției,

Cel mai grav lucru pe care îl putem face în aceste dispute politice este să timorăm o instituție fundamentală a statului. A început asta domnul Președinte, încă din noaptea protestului; a continuat-o, cerând Parchetului General diverse anchete, ca și când domnul procuror general Lazăr avea nevoie de vreun ordin; și o continuați dumneavoastră, de câteva săptămâni.

Eu credeam că domnul Președinte este comandantul suprem al Armatei, nu și al procurorilor.

În mod firesc, procurorul general se putea sesiza. Dar probabil că aștepta ordinul de zi pe unitate.

Respect dreptul fiecăruia dintre cei care se consideră afectați de intervenția forțelor de ordine de a se adresa organelor de anchetă. Respect dreptul dumneavoastră de a-i reprezenta. Dar haideți să lăsăm ipocrizia deoparte!

Dragi colegi,

Fiecare dintre dumneavoastră aveți la dispoziție instrumentele necesare pentru a vă forma o opinie. Unii o aveți probabil conturată. Pentru alții, oricâte argumente s-ar putea aduce la acest moment, ele nu vor conta.

Cu toții însă va trebui să respectăm adevărul judiciar.

Nimeni nu vă cere să stabiliți vinovați. Nici nu ar fi normal. Aici nu facem justiție și nici nu ne putem substitui Parchetului sau instanțelor de judecată.

Dar cred că putem fi obiectivi, acceptând și greșelile unora dintre jandarmi, care vor răspunde pentru asta, dar și atitudinea deloc pașnică a unora dintre manifestanți.

Separat de răspunderea juridică, ar fi bine să nu uităm că manifestația din 10 august rămâne una neasumată, neautorizată și fără un organizator, așa cum legea prevede.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

Înainte de a începe dezbaterile, dați-mi voie să vă reamintesc prevederile art. 191 din Regulament, potrivit cărora la moțiunile simple prezentate nu pot fi propuse amendamente.

Începem dezbaterile.

Doamna deputat Raluca Turcan.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Doamnă ministru de interne,

Dragi colegi,

Am urmărit cu maximă atenție intervenția doamnei ministru Carmen Dan și trebuie să recunosc că îmi pare rău - deopotrivă pentru că de la acest microfon s-au spus minciuni și doi - pentru că, din nefericire... (Vociferări.)... un ministru de interne, doamnă, după ce sute de oameni au fost bătuți - femei, copii, vârstnici -, după ce milioane de români au fost dezamăgiți, după ce sute de români încă mai sunt sub tratament, o doamnă ministru de interne oferă, de la tribuna Parlamentului, mult tupeu, aroganță, pizmă, afundându-se în minciună. (Vociferări.)

Și vreau să vă spun un lucru, doamnă ministru de interne. Și v-o spun cu maximă responsabilitate.

În urma discursului de astăzi v-ați afundat. V-ați afundat tot mai mult în minciună. Și veți fi trasă la fund, deopotrivă, de colegii dumneavoastră de partid, pentru că puneți întreaga responsabilitate pe umerii prefectului și, în același timp, de angajați din instituția pe care o conduceți, cu toate că ați încercat să-i cumpărați prin promovare, prin funcții în plus, fără să sancționați adevărații responsabili.

Aveți pe mâini sângele oamenilor gazați și loviți în data de 10 august, în Piața Victoriei.

Un om a murit.

De la acest microfon, m-aș fi așteptat să văd o minimă compasiune, o minimă înțelegere și o minimă asumare a răspunderii. Și să spuneți deschis și sincer de ce, doamnă ministru de interne, protestatarii pașnici care au fost bătuți trebuiau să se retragă atunci când vedeau că vin spre ei jandarmi înarmați. De ce?

Este o întrebare atât de simplă. Doar pentru că doreați să dispersați mulțimea din Piața Victoriei, care a primit gaze lacrimogene în față, începând cu ora 16.30? Sunt sute de mărturii care vorbesc despre lucrul acesta. Niciun răspuns convingător!

Și nu puteți convinge, pentru că pe 10 august, doamnă ministru, v-ați aflat la pupitrul de comandă al celei mai grave forme de reprimare a drepturilor cetățenești de după mineriadele din 1990.

Și pentru acest lucru, și pentru acțiunile ulterioare prin care încercați să îngreunați ancheta, dumneavoastră, doamnă ministru, veți plăti.

Există toate argumentele să afirmăm că pe 10 august a fost o acțiune premeditată, atent planificată, comandată de dumneavoastră și de șeful de partid, domnul Liviu Dragnea, coordonată chiar de dumneavoastră, din instituția Ministerului Afacerilor Interne, și pusă în aplicare prin fideli ai dumneavoastră, din Ministerul Afacerilor Interne.

În plan european, prejudiciile sunt greu de cuantificat. Pentru că, pentru orice om rațional din țară sau din străinătate, 16,30 nu este 20,00 și 20,00 nu este 24,00. Și gazele în ochii oamenilor nevinovați sunt o realitate. Și bastoanele pe spatele oamenilor cu mâinile ridicate sunt o realitate.

Și pentru asta chiar nimeni nu plătește în această țară?

Ați preluat discursul șefului dumneavoastră de partid, cu facțiunile paramilitare care voiau să dea jos Guvernul.

Nu vă dați seama că ați ajuns să aveți halucinații de la tribuna Parlamentului? Și rostogoliți mesaje prin televiziunile care vă multiplică toate obsesiile bolnăvicioase ale șefului de partid.

Toată instituția Ministerului Afacerilor Interne cunoaște "rețeaua infracțională de la Teleorman".

Și mă refer la un citat dintr-un raport al Ministerului de Interne, din anul 2011. Problema este că rețeaua infracțională de la Teleorman a ajuns acum să căpușeze Ministerul Afacerilor Interne, alături de tot clanul din Teleorman.

Sunt deja enorm de multe semnale de încălcări ale legii. Sunt semnalate de colegii dumneavoastră de partid, cât și de personal din Ministerul Afacerilor Interne. Și ați cauzat prejudicii de imagine uriașe.

S-a ajuns ca o instituție care este pentru onoare și legalitate să funcționeze în favoarea unei agende a infractorilor interesați de albirea dosarelor, de ștergerea urmelor și de reprimarea drepturilor cetățenești.

Aceasta este țara pe care ați ajuns să o aveți la doi ani de la guvernare!

Aceste dovezi, doamnă ministru, nu vor putea fi ascunse, pentru că nu veți putea clasifica la nesfârșit informații care nu pot fi clasificate.

Tot omul merită să știe cine sunt cei care au generat violențe împotriva jandarmilor. Or fi oare cei din clanurile interlope, care erau cu Liviu Dragnea la Parchet?

Poate de aceea acestea sunt informații clasificate. Dar nu-i nimic, vor ieși la iveală.

Adresez invitația tuturor colegilor din Parlament, inclusiv din majoritatea parlamentară - dacă aveți o minimă îndoială că s-a greșit, dacă aveți o minimă suspiciune că prin această instituție au fost abuzați oameni nevinovați, atunci votați această moțiune, care este de fapt un semnal, un semnal politic pentru un ministru care s-a pus în subordinea unui șef de partid care urmărește agenda infractorilor.

Și sutele de răniți din Piața Victoriei, milioanele de români din țară și din străinătate așteaptă un răspuns și o acțiune fermă din partea Parlamentului României, că doriți ca prin această instituție adevărul să fie spus și cei vinovați să plătească. (Aplauze.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul deputat Eugen Bejinariu are cuvântul, în continuare.

Vă rog. (Vociferări. Rumoare.)

 
   

Domnul Eugen Bejinariu:

Mulțumesc.

Doamnă ministru,

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor colegi deputați,

Stimați invitați,

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat a analizat cu atenție textul moțiunii și își exprimă dezaprobarea cu privire la conținutul acesteia, conținut care abundă de afirmații inexacte, de neadevăruri, de exprimări ofensatoare și de speculații.

Totodată, ceea ce constatăm împreună este faptul că prin conținutul său moțiunea invită parlamentarii la a se substitui instanțelor de judecată și a stabili aici, în cadrul Parlamentului, responsabilități și vinovății cu privire la eventualele abateri săvârșite în cursul evenimentelor din 10 august 2018.

În timp ce opoziția are libertatea și rolul de a semnala și a amenda politic activitatea Guvernului, inclusiv prin depunerea de moțiuni, respingem cu tărie speculațiile transformate în certitudini și acuzațiile formulate în necunoștință de cauză.

Este absolut regretabil faptul că cetățeni pașnici au fost afectați de acțiuni îndreptate împotriva unor participanți violenți la proteste.

Dar reafirmăm în mod categoric că instituțiile implicate în asigurarea ordinii și liniștii publice au acționat, în ansamblu, corect și legal.

Eventualele acțiuni abuzive sau abateri de la norme și lege vor fi identificate în cadrul cercetării penale pe care o efectuează Parchetul General și vor fi sancționate.

Acestea însă nu pot aparține ministrului afacerilor interne sau prefectului Capitalei.

În textul moțiunii se invocă, dincolo de numele ministrului afacerilor interne și al prefectului Capitalei, numele unor alți lideri politici ai coaliției de guvernare.

Neîndoielnic că președintele Camerei Deputaților, președintele Senatului și primarul Capitalei au rol important în arhitectura politică a statului român, dar nu au niciun fel de implicare și responsabilități cu privire la aceste evenimente. Iar numele acestora nu își au rostul în pledoaria dumneavoastră.

Așteptăm și noi, cu același interes, la fel ca opinia publică, să fie identificați vinovații incidentelor violente din 10 august, de orice parte s-ar afla aceștia.

Așteptăm ca la finalizarea dosarului aflat acum în cercetare să aflăm cine au fost cei care au instigat la ură și violență, înaintea manifestării; cine a premeditat desfășurătorul violent al serii de 10 august; cine au fost agitatorii, cine au fost manifestanții agresivi care au aruncat cu pietre în forțele de ordine; cine erau cei care au aruncat cocktail-uri Molotov în jandarmi; cine au fost cei care au escaladat gardul de la clădirea Guvernului României, încă de la ora 16,00, dând astfel tonul unui comportament diferit față de cel al protestelor precedente; cine i-a chemat pe huligani; cine i-a plătit; cine erau aceștia; cine erau cei care au incendiat străzile Bucureștiului; și, desigur, cine dintre reprezentanții autorităților a acționat abuziv; cine dintre reprezentanții statului au încălcat legea și în ce fel.

Până când nu vom avea răspunsul la toate aceste întrebări, nu putem vorbi despre vinovății.

Parlamentul României nu poate fi instanță judecătorească și nu poate da sentințe de responsabilitate sau vinovăție. Nu are nimeni dreptul să facă acest lucru, cu atât mai puțin Parlamentul României.

Opinia publică are dreptul la păreri de orice fel, liber exprimate; are dreptul la judecăți emoționale, la convingeri bazate pe propriile observații sau experiențe.

Oamenii din Piață sau cei din fața televizoarelor au dreptul la propriile concluzii, indiferent de caracterul subiectiv, speculativ, al acestora; de faptul că ele coincid sau nu cu cele oficiale.

Dar noi, ca reprezentanți ai forului legiuitor, nu avem dreptul la evaluări trunchiate.

Nu, noi nu avem dreptul de a eluda concluziile care derivă din lege, respectiv din cercetarea legală, completă și complexă a evenimentelor.

Textul moțiunii discutate astăzi este o nuvelă lipsită de inspirație, în care sunt înseilate interpretări ale faptelor, indignări deplasate, selecție de titluri din unele publicații și întrebări la care autoritățile au oferit deja răspuns public.

Totodată, conținutul moțiunii reprezintă o extensie a campaniei de cultivare a discursului urii, pe care partidele din opoziție l-au inițiat și l-au stimulat până la cote nepermise.

În privința celor patru puncte concrete, tehnice, pe care le invocă opoziția, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat reiterează răspunsurile așa cum au fost deja formulate de autorități, și chiar astăzi doamna ministru v-a răspuns aici, și transmise opiniei publice, așa cum au fost oferite prin participarea ministrului de interne la audieri, în cadrul Comisiei pentru apărare a Camerei Deputaților.

Parlamentarii opoziției care sunt membri ai acestei comisii își puteau informa colegii cu privire la faptul că ministrul de interne a răspuns tuturor acestor întrebări și, mai mult decât atât, toate amănuntele au fost puse la dispoziție prin raportul transmis la comisie, aproximativ acum două săptămâni.

1. Cu privire la indicativul căștilor de protecție, pe care le-au purtat jandarmii aflați în dispozitiv la data de 10 august.

Ministrul de interne a precizat și astăzi, și în cadrul audierilor desfășurate în cadrul Comisiei pentru apărare, și alți reprezentanți ai autorităților responsabile au confirmat public faptul că nu s-a încălcat Regulamentul, iar lipsa indicativului sau un indicativ diferit pe casca de protecție nu împietează cu nimic asupra identificării precise a fiecărui jandarm.

Așteptăm ca rezultatele anchetei aflate în desfășurare să indice neechivoc dacă în această privință există vreun fel de încălcare a legii, a regulamentului sau dacă a existat vreun fel de premeditare.

2. Cu privire la acuzația privind utilizarea de către jandarmi a unor practici de intervenție interzise.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat reiterează că deciziile autorităților responsabile și ordinele trasate în dispozitiv au fost conforme cu legea și practicile europene și internaționale.

Dacă au existat abateri punctuale sau acolo unde, prin acțiune individuală, vreun reprezentant al autorității statului a încălcat legea, instanța va decide și cei responsabili vor plăti pentru propriile fapte.

Ancheta aflată în desfășurare la Parchet va lămuri toate aceste aspecte care includ atât deciziile și intervenția autorităților, cât și responsabilitatea manifestanților agresivi care au comis acte de violență, a celor care au premeditat acțiunile din piață, a celor care au instigat și atacat forțele de ordine, a celor care au instaurat haos pe străzile Bucureștiului.

Este regretabil că protestatari pașnici, obișnuiți ai manifestărilor din Piața Victoriei în ultimii ani, au fost afectați de consecințe ale intervenției jandarmilor.

Este totodată regretabil că manifestanții pașnici nu au sesizat la timp faptul că sunt folosiți ca scuturi de către huliganii provocatori, tocmai pentru ca aceștia să nu fie izolați și ușor de extras.

Au existat manifestanți pașnici atinși de efectul gazelor lacrimogene.

Au existat manifestanți pașnici care au încercat să prevină escaladarea violențelor, transformându-se ei înșiși în scuturi umane, pentru a-i proteja pe jandarmii loviți, și din această cauză au fost atinși de lovituri barbare ale protestatarilor violenți.

Evident că nu împotriva celor ce manifestau pașnic a fost îndreptată intervenția jandarmilor, dar huliganii erau amestecați abil, profesionist, printre manifestanții pașnici.

Poate că aceștia s-ar fi putut delimita mai devreme, mai decis, și poate că jandarmii ar fi putut fi mai eficienți, dar de la lipsa de precauție sau ezitări în cadrul unor confruntări violente și până la vinovății infracționale este cale lungă și nu este menirea Parlamentului să o parcurgă.

Jandarmeria a acționat conform atribuțiilor sale ce prevăd apărarea instituțiilor statului și restabilirea ordinii publice, folosind mijloace și metode legale.

În privința acuzaților și vinovățiilor concrete așteptăm să fie identificați atât agresorii din rândul protestatarilor, cât și orice reprezentant al autorității statului care a încălcat legea, astfel încât fiecare greșeală individuală să fie sancționată.

3. În privința acuzațiilor privind abuzul asupra unor protestatari nevinovați.

Protestatari agresivi au atacat jandarmii trasând, astfel, un teren de luptă între huligani și forțele de ordine, în timp ce, din păcate, au fost protestatari pașnici care nu s-au delimitat, nu s-au îndepărtat. Au hotărât să rămână în perimetrul acelui spațiu violent de confruntare, o parte dintre ei poate cu cele mai bune intenții, sperând că-i domolesc pe cei agresivi, o parte dintre ei poate preluând furia manifestanților violenți. Poate nu și-au dat seama, poate au dorit să-i apere pe jandarmi. Nu știm de ce nu s-au îndepărtat la primele semne de violență ale unor participanți care atacau autoritățile statului, mai ales pentru manifestanții nonviolenți, dar și pentru agresori, Jandarmeria a procedat legal, prin somații, semnale regulamentare și avertizări repetate, înainte de intervenție.

Grupul parlamentar al PSD reiterează faptul că este alături de toți cei afectați pe nedrept de evenimentele din acea seară, fie protestatari pașnici sau reprezentanți ai forțelor de ordine.

Respectăm libertatea de exprimare, dreptul oamenilor de a se manifesta pașnic și menționăm că în timpul mandatului nostru autoritățile au fost cu mult mai permisive decât în mandatul unor partide aflate acum în opoziție.

Suntem mai deschiși la dialog, explicații și justificări publice, decât sunt reprezentanții autorităților din orice stat european în care s-au înregistrat violențe împotriva jandarmilor la un miting neautorizat.

Opoziția decupează dintr-un context complex doar excese ale unor jandarmi. Le condamnăm și noi, dacă au existat. Contextul, însă, trebuie evaluat complet, începând cu cei care s-au organizat pentru agresiuni, cu cei care au instigat și amenințat pe Internet, cu protestatarii care au atacat forțele de ordine, cu cei care au premeditat un miting violent.

Toate aceste fapte sunt pedepsite de lege, iar forțele de ordine din orice țară civilizată intervin în aceleași condiții, cu fermitate, în a restabili ordinea publică.

Este regretabil că opoziția nu vede deloc agresorii antrenați și premeditarea violențelor.

4. În privința acuzațiilor referitoare la ordinul de intervenție care spune opoziția că nu ar exista, a dat și doamna ministru toate explicațiile, vă spunem și noi sau vă reamintim, dragi colegi, că pentru intervenția forțelor de ordine, la protestul din 10 august, a existat o dublă acoperire legală.

Pe de o parte, există aprobarea autorităților responsabile la informarea comandantului acțiunii din teren.

Pe de altă parte, acesta avea oricum, fără nicio altă aprobare, baza legală să intervină pentru restabilirea ordinii publice, în momentul în care se exercitau violențe asupra forțelor de ordine cărora le era pusă în pericol integritatea fizică. A citat doamna ministru cu ghilimele articolul și legea, Legea nr. 60/1991, art. 19 alin. (2), căruia nu-i mai dau citire, că l-a citit doamna ministru, vi l-a prezentat.

Ceea ce știm astăzi este că intervenția forțelor de ordine a respectat legea, că nu impută nimeni protestatarilor pașnici faptul că n-au respectat legea, participând la o manifestare neautorizată. Dar cei care au încălcat legea, atât în privința modului de a interveni punctual sau prin agresiuni asupra forțelor de ordine, vor fi identificați în cursul anchetei penale și vor fi sancționați.

În ceea ce privește restul alegațiilor din textul moțiunii, ne exprimăm regretul cu privire la faptul că partidele din opoziție își însoțesc neputința de a prezenta românilor o alternativă viabilă la Programul de guvernare, cu un arsenal manipulatoriu pe care-l propagă atât la nivel local, cât și internațional. Admirăm, de altfel, abilitatea lor de a extrage jumătăți de adevăr, pe care le îmbracă în exprimări bine ticluite, pentru a genera emoție și a-și consolida sprijinul. Dar credem că această abilitate ar putea fi folosită în scopuri mai bune. Ar servi mai bine cauza românilor și a României, dacă ar fi utilizate constructiv.

Moțiunea invocă unele titluri din presa locală sau internațională, dar omite să prezinte faptul că titluri similare despre intervenția eventual brutală în situații punctuale au apărut și în cazul unor manifestații ce se desfășurau în Statele Unite ale Americii, Germania, Anglia, Franța, Spania sau, mai recent, Grecia. Și acolo, ca și în cazul României, participanții pașnici au fost afectați de fermitatea intervențiilor forțelor de ordine și acolo s-au demarat anchete care să identifice vinovații, de o parte și de cealaltă a baricadei. Diferențele nu constau în titlurile articolelor, ci în faptul că în aceste țări autoritățile sunt mult mai puțin tolerante, intervin mai ferm și mai extins.

Autoritățile din toate aceste țări și din orice altă țară democratică nu permit ocuparea unei intersecții-cheie dintr-un oraș, prin mitinguri neautorizate, fie acestea și pașnice, nu permit plasarea unor autovehicule sau corturi, în mod neautorizat, în mijlocul unor intersecții și nu permit proferarea de amenințări, injurii sau agresiuni, la adresa autorității statului.

În România, democrația este mai tânără și, sigur, savurează o libertate de exprimare mai extinsă, iar Partidul Social Democrat este cel care luptă în toate felurile și cu toate armele permise, în toate privințele, pentru respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor.

Tot pentru a înțelege felul în care acționează autoritățile unor state cu zeci de ani de experiență în gestionarea unor proteste, vă reamintim evaluarea cu privire la acțiunea forțelor de ordine din data de 10 august, exprimată public de către generalul Bertrand Cavallier, fost șef al Jandarmeriei franceze. "Autoritățile statului trebuie să protejeze instituțiile statului, altfel se va isca haos. Acțiunea jandarmeriei a fost una corectă".

Modelele și metodele din alte țări nu vă ajută pledoaria, stimați colegi din opoziție, nici punctele de vedere ale unor oficiali care știu doar o parte a realității din stradă.

Nu vă ajută nici adevărul complet.

Este regretabil că cetățeni români sau străini, oameni pașnici aflați la proteste sau în proximitatea acestora, jandarmi aflați la datorie sau alți participanți la manifestări au avut de suferit într-un context agresiv, complex și confuz. Compasionăm și noi cu oamenii nevinovați care au fost afectați de manifestări agresive, de o parte și de alta, dar haideți să așteptăm cu toții identificarea celor vinovați și să-i sancționăm doar pe aceștia cu legea și blamul. Să nu condamnăm în mod nedrept România la un alt stigmat.

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al PSD reiterează faptul că suntem în toate situațiile cei mai activi susținători ai respectării drepturilor omului, suntem susținători activi ai libertății de exprimare. Poate și de aceea la adresa noastră sunt îndreptate cele mai stridente forme de manifestare a libertății de a te adresa public, de a contesta și dezaproba.

Chiar și așa, continuăm să apărăm dreptul oamenilor de a protesta și de a-și exprima nemulțumirile. Este dreptul opiniei publice să ne judece cu asprime și să ne evalueze la toate momentele, în raport cu așteptările pe care le au de la partidul de guvernământ.

Este dreptul partidelor de opoziție să vegheze la felul în care ne îndeplinim promisiunile și să amendeze orice deviere.

Este dreptul partidelor parlamentare de opoziție să depună moțiuni îndreptate împotriva celor care s-au abătut de la mandatul încredințat de popor, dar nu aveți libertatea de a formula acuzații mincinoase sub cupola Parlamentului și nu aveți dreptul de a "decupa" din realitatea pe care o trăim cauzele unor eventuale disfuncții, după cum Grupul parlamentar al PSD consideră a fi lipsit de responsabilitate felul în care reprezentanții opoziției încurajează și practică discursuri care instigă la ură în societate. Ura creează monștri, modifică atitudini și comportamente, otrăvește climatul social și transformă în timp mentalitatea.

În multe din țările europene, în Germania, Danemarca, Franța, Olanda, precum și în alte țări dezvoltate, există legi care pedepsesc discursul urii. Aceste legi sunt menite a proteja atât demnitatea umană, cât și ordinea publică. Societățile democratice, democrațiile liberale, așa cum este și își dorește să rămână România, în timp ce păstrează cu grijă libertatea de exprimare, limitează discursul care instigă la ură, tocmai pentru a se proteja de promovarea unor forme de exprimare, idei sau comportamente care îi pot afecta buna funcționare.

Vă invit, dragi colegi din opoziție, să dați dovadă de mai multă responsabilitate în felul în care purtați bătălia de idei cu adversarii politici.

Un studiu cu privire la discursul care instigă la ură în societate a fost realizat în România de către Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.

În anul 2014, încă de acum patru ani, conținutul acestui studiu ne avertiza cu privire la faptul că: "Discursul care instigă la ură creează un teren ostil, dezbaterii critice și nuanțate a unor politici publici. Toți membrii societății au de suferit".

"Nu în ultimul rând - precizează același studiu - discursul care instigă la ură crește șansele violenței politice și ale violenței împotriva unor membri ai săi".

Așa s-a întâmplat și pe 10 august, așa se întâmplă și în Parlamentul României. Societatea este scindată din cauza urii, și nu pentru apartenența la valori sau demersuri constructive, astfel încât violența, nu numai cea de limbaj...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiați, domnule deputat.

 
   

Domnul Eugen Bejinariu:

...escaladează în toate formele, de toate părțile.

Stimați colegi,

Nu vom putea evita sau vindeca traumele societății dacă nu dăm dovadă de responsabilitate în felul în care ne adresăm și ne comportăm în public și în raport cu publicul.

Legea este reperul minim obligatoriu pe care trebuie să-l respectăm cu toții. La lege se adaugă norme de comportament, reguli de conduită socială și valori aspiraționale...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiați, domnule deputat. Timpul a expirat.

 
   

Domnul Eugen Bejinariu:

... pe care le clamăm toți, dar pe care le respectă foarte puțini.

Reprezentanții politici ai coaliției nu vor vota această moțiune, această nuvelă prezentată în față Parlamentului. (Aplauze.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc frumos.

Domnul deputat Tudor Rareș Pop.

Vă rog.

 
   

Domnul Tudor Rareș Pop:

Apropo de responsabilitate...

Stimați colegi,

Doamnă Carmen Dan,

Astăzi se împlinește o lună și o zi de la represiunea din data de 10 august și, deși degetul a rămas blocat pe sonerie, ușa rămâne închisă.

Ai zice că nu este nimeni la Ministerul de Interne, că doamna Carmen Dan se află aici dintr-o eroare pur materială.

Ai zice că 10 august mai degrabă n-a fost. Și, totuși, a fost. A fost, dragi colegi, a fost o represiune pe care acum încercați cu disperare să o ascundeți, să vă ascundeți, doamnă Carmen Dan.

Încercați să vă ascundeți după butaforiile domnului Dragnea, după minciunile și bâlbâielile Jandarmeriei, după chemările la violență ale unor oameni politici din PSD, precum Lia Olguța Vasilescu, Paul Stănescu și Cătălin Rădulescu.

Încercați să vă ascundeți sub mângâierea părintească a domnului Tăriceanu, sub lecțiile de semantică pe care ni le ține aici, în plen, cu generozitate perfidă, domnul Vosganian, sub vânătăile Ștefaniei, fata pe care ați folosit-o pe post de momeală, diversiune și justificare a violențelor.

Vă mai ascundeți și în spatele unei majorități care nu permite Parlamentului României să o audieze pe doamna prim-ministru, în timp ce aceasta este chemată în Parlamentul European să dea explicații pentru data de 10 august.

La final, mai încercați să vă ascundeți în spatele unui raport secretizat tot de dumneavoastră.

Stimați colegi,

Dacă în februarie 2017 aveam un elefant în Cameră, ei bine, acum avem un elefant în cireș. Un elefant fricos, laș, complice, iresponsabil și, în același timp, un elefant abuziv, cu aere totalitare, disprețuitor și răzbunător pe proprii cetățeni.

Peste toate, însă, un elefant al naibii de vizibil, unul care se vede de pe lună, de la nivelul unui simplu cetățean, până la nivelul procurorilor militari.

Doamnă ministru,

Ați secretizat tot ce ați prins, tot ce s-a putut! OK! Dar, știți ceva? Nu puteți secretiza miile de înregistrări video, sutele de plângeri penale, sutele de oameni care au suferit și încă suferă de pe urma intervențiilor brutale din Piața Victoriei.

Nu puteți secretiza, de exemplu, dosarul medical al domnului Doru Oprea, un cetățean ca oricare altul, care în seara zilei de 10 august a fost împușcat cu o grenadă acustică, la câțiva centimetri de artera femurală. A fost împușcat în coapsă, ca să fiu mai exact.

Chiar așa, dragi colegi, știți cum arată o plagă produsă de o grenadă acustică trasă de la mică distanță?

Aș vrea să vă arăt, doamnă ministru, și am și acordul domnului Oprea. Așa arată rezultatul intervențiilor dumneavoastră din piață. (Arată fotografia.) Vă rog să vă uitați, să nu țineți privirea în pământ! Așa arată.

Apropo, domnule Vosganian, că mă întorc și la dumneavoastră.

Acum o săptămână ne-ați certat că supralicităm sensul verbului "a gaza", că zecile de cartușe lacrimogene trase asupra copiilor, femeilor, vârstnicilor și celor din piață nu justifică termenul de gazare, așa cum este folosit pentru a descrie situația.

Vă întreb acum, în cazul domnului Oprea și al altor cetățeni împușcați, putem folosi verbul a împușca? Ne permiteți? Se justifică el din punct de vedere semantic, istoric și material, căci medical să știți că se justifică!

Revenind la dumneavoastră, doamnă ministru.

Există nenumărate indicii, nenumărate, că instituția pe care o reprezentanți și pe care o coordonați, că instituțiile din subordine, că factorii politici, printre care și dumneavoastră, ați orchestrat cu mare atenție un act masiv de represiune împotriva românilor.

Doar răspunsul extrem de rațional al celor prezenți în piață a împiedicat o nouă mineriadă, aceasta în timp ce forțele aflate în subordinea dumneavoastră au făcut tot ce au putut să sperie, să gonească, să provoace și să rănească.

Nu știu exact, că nu mă pricep, nu sunt procuror, la ce anume se încadrează acest modus operandi împotriva populației și este treaba procurorilor militari să decidă, dar știu sigur că mai devreme sau mai târziu vor exista responsabili pentru ce s-a întâmplat pe data de 10 august, responsabili care nu vor plăti doar cu o demisie tardivă, din postul de ministru sau de șef al Jandarmeriei, responsabili care vor plăti mult mai scump.

Dacă mai aveți un dram de decență, doamnă Carmen Dan, ridicați privirea din pământ și plecați astăzi din funcția de ministru.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Norbert Apjok.

 
   

Domnul Apjok Norbert:

Stimată doamnă președinte,

Stimată doamnă ministru,

Stimați colegi,

Privind evenimentele din 10 august 2018 și moțiunea prezentată astăzi, fiecare parte își prezintă propria realitate, aceea prin care urmărește câștigarea capitalului politic. Dar un protest al cărui consecințe divizează atât de mult societatea ar trebui să fie un apropo pentru clasa politică, să îndemne la dialog și la cumpătare, să intermedieze situația tensionată existentă între diferitele grupuri ale societății.

Statul de drept garantează pentru libera exprimare, dar trebuie să garanteze și pentru siguranța cetățenilor, de aceea considerăm că întotdeauna trebuie respectate legile, indiferent că vorbim de o instituție sau de o manifestație.

De aceea, este important pentru instituțiile statului și pentru cetățeni să se distingă protestatarii pașnici de manifestanții provocatori.

Ceea ce s-a întâmplat pe 10 august pe străzile din București a fost de o violență inacceptabilă.

UDMR condamnă orice formă de manifestare extremistă și orice tip de agresiune fizică sau verbală.

Protestul este un drept democratic, fundamental, recunoscut. Poziția noastră clară este că nimeni nu-i poate pune în pericol pe cetățenii care doresc să-și exercite acest drept, nici forțele de ordine și nici grupurile care au ajuns pe străzile Bucureștiului cu intenția de a incita la violență.

Ne așteptăm ca autoritățile să acționeze cu celeritate, să investigheze corect și cu atenție fiecare caz de abuz, ne așteptăm ca partidele politice să nu manipuleze și să nu exploateze în scopuri politice cauza susținută de zeci de mii de oameni și ne așteptăm ca cei care doresc să protesteze să-și poată exercita acest drept fără violență, într-un cadru legal.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Constantin Avram.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Constantin Avram:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnă ministru,

Dragi colegi,

Am să încerc, în puținele minute de care beneficiază Grupul ALDE, să fiu cât mai concis, pentru a nu depăși timpul regulamentar.

Dragi colegi,

Moțiunea simplă, inițiată și depusă de Partidul Național Liberal, ilustrează încă o dată că acest partid are încă serioase lacune, inclusiv în opoziție, atunci când se raportează la drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor.

Am regăsit printre semnatarii moțiunii pe unii dintre cei care au cauționat politic ciuntirea drepturilor cetățenilor de a avea un salariu integral, nu unul redus cu 25%. Iar asta înseamnă că, după ce i-au penalizat pe români la nivelul veniturilor, reprezentanții actualului PNL vor să le confiște acum, politic, și libertatea de manifestare.

Dreptul la liberă exprimare, dreptul la o altă opinie, dreptul de a manifesta, de a protesta trebuie garantate în orice stat de drept. Iar în România, în acest moment, la data depunerii moțiunii, aceste drepturi sunt garantate prin lege.

Ce nu se înțelege este faptul că provocarea de violențe nu există și nu apare decât într-un sistem totalitar. Iar asta spune totul despre anchilozarea unora în practici de care nu dorim să ne mai reamintim.

România anului 2018 este alta, dragi colegi.

Am constatat, de asemenea, prin textul moțiunii, că PNL aduce în spațiul public o listă de mistere pe care dacă le-ar fi învățat pe parcursul celor 25 de ani de democrație, adică principiile statului de drept, aceste mistere nu le-ar fi avut. Iar asta, în opinia noastră, este cel mai grav și preocupant lucru pentru formațiunea care se declară drept forță principală a opoziției. Pentru că, dacă ar fi învățat, ar fi respectat acum dreptul instituțiilor abilitate, de a desfășura propriile anchete cu privire la evenimentele din 10 august și de a prezenta concluzii și măsuri, după caz. Asta ar fi însemnat o responsabilitate asumată.

Din păcate, noul PNL și semnatarii moțiunii nu se pot dezobișnui de momentele în care, printr-un sistem parazitat, infiltrat, decapa oameni și instituții, în disprețul legii.

Aceasta este explicația pentru care, prin această moțiune, Partidul Național Liberal și semnatarii moțiunii...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiați.

 
   

Domnul Constantin Avram:

... își arogă statutul de procuror și judecător, în același timp. Pentru că în opinia acestei formațiuni, instituțiile statului nu trebuie să-și facă treaba, ci trebuie utilizate într-un anume scop.

Dacă textul moțiunii acuză că unele persoane dețin monopolul adevărului, PNL trebuie să știe că monopolul minciunii este un atribut aproape exclusiv al său și al partenerilor săi.

Și pentru că din textul moțiunii am reținut o întrebare, am să vă rog, doamnă președinte, să-mi mai dați un minut pentru a încerca o lămurire a acestei situații.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Dar un minut nu pot, vă rog frumos, ați depășit de mult timpul alocat grupului dumneavoastră.

 
     

Domnul Constantin Avram:

Da.

Este o întrebare...

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog frumos.

 
   

Domnul Constantin Avram:

Ce-o să faceți, dragi iubitori de gaze și de pumni, când protestele vor fi condamnate la Comisia Europeană?

Eu am încercat un răspuns, tot printr-o întrebare. Ce o să facă românii atunci când se va instala haosul?

Și pentru că tot suntem la capitolul întrebări, când se aruncă cu pietre, când se sparg vitrine, când se incendiază mobilierul stradal, când jandarmii sunt atacați cu piciorul la gât, acela nu este un protest pașnic, este o mare provocare la violență.

Dragi colegi,

Ca un trăitor al Revoluției Române...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc frumos.

 
     

Domnul Constantin Avram:

... momente în care... (Vociferări.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiați.

 
   

Domnul Constantin Avram:

... momente în care, deși manifestam pașnic, s-a tras în noi cu gloanțe de război, vă spun cu mâna pe inimă că România are mare nevoie de ordine. De o ordine liber consimțită. Dacă nu, vin jandarmii!

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Constantin Avram:

Grupul parlamentar ALDE nu va vota textul moțiunii prezentate.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Eugen Tomac, vă rog.

Două minute, domnule Tomac.

 
   

Domnul Eugen Tomac:

(Expune un afiș pe care era scris: "Demisia!")

Doamnă ministru,

Eu nu am mari așteptări de la dumneavoastră.

Și cred că... (Vociferări.)... asta, cu Regulamentul, o puteți aplica după intervenția mea de astăzi.

Dar dumneavoastră trebuie să răspundeți la niște întrebări foarte clare.

Convingerea mea este că după mineriada din 10 august, tot Guvernul trebuie să plece acasă, nu doar dumneavoastră. Dumneavoastră, dacă erați un ministru responsabil, vă prezentați demisia a doua zi, după ce ați mințit.

Și aș vrea să ne răspundeți la următoarea întrebare.

De ce ați mințit... (Vociferări.)... când ați spus că la ora 20,00 prefectul a semnat ordinul, în condițiile în care un maior de la Jandarmerie ne-a informat că ordinul a fost semnat de prefect după ora 23,00, iar, pe 22 august, doamna prefect Cliseru ne-a informat că semnaseră ordinul a doua zi, după ora 24,00?

Doamnă ministru,

Vreau să ne explicați aici de ce ați secretizat raportul din 10 august? Este foarte important să știm motivele pentru care ați făcut acest lucru.

Știu că de români nu vă pasă, dar aș vrea să ne răspundeți. Ce le explicați cetățenilor străini care au fost agresați de forțele de ordine, pe 10 august?

De asemenea, vreau să ne explicați, doamnă ministru, ce ați avut cu jurnaliștii? De la mineriada din 1991, jurnaliștii români și străini n-au mai fost agresați pe străzile Bucureștiului.

Vrem un răspuns la această întrebare.

Și, în mod clar, vreau să ne spuneți, doamnă ministru, de ce nu ați acționat cum se acționează în cazuri similare și nu ați extras provocatorii din mulțime, având zeci de jandarmi și polițiști îmbrăcați în civil printre protestatari?

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiați, domnule deputat.

 
   

Domnul Eugen Tomac:

Vrem să ne răspundeți la toate aceste întrebări.

Și, de asemenea, vreau, doamnă ministru, să mai explicați o chestiune clară.

Știu că mulți dintre vorbitorii de aici, din sală, au spus că nu este o problemă să inhaleze populația gaze.

Doamnă ministru,

Am aici niște gaze. (Vociferări.) Îmi spuneți care este distanța între cei care inhalează gaze și cei care le emit? Că eu asta o să fac acum. (Pulverizează cu un spray.) (Aplauze.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnule deputat, vă rog frumos... (Vociferări. Rumoare.)

PNL mai are 3,45 minute.

Domnul deputat Răzvan Prișcă.

 
   

Domnul Răzvan Sorin Prișcă:

Vă mulțumesc.

Doamnă ministru,

Să știți că sunteți foarte tare. Eu am văzut și văd aici cel mai exemplar comportament civic, social.

Când v-au văzut pe dumneavoastră și pe domnul Sindile, văd că aceia de la PSD-ALDE și minorități au evacuat perimetrul de bună-voie, fără somație, fără semnal luminos. Nu mai e nimeni în sală. (Aplauze.) Ați evacuat sala, doamnă ministru. (Aplauze. Vociferări.)

Doamnă ministru,

Îndrăznește să crezi că protestezi tu în România! Acesta e capitolul de guvernare în care am intrat din 10 august.

Acum câteva săptămâni ați confundat CEx-ul PSD-ului cu Parlamentul și ați venit cu câțiva colegi din minister, foarte dragi și cunoscuți protestatarilor, să ne explicați cât de pătimașă, cât de pătrunsă sunteți dumneavoastră de mandatul de ministru, cum conduceți ministerul. Colegii din Jandarmerie ne-au explicat câtă bunăvoință au avut să lase protestatarii să se manifeste pașnic după ora 16,00, cum i-au lăsat până la ora 23,00, să-i frăgezească un pic cu gaze și cu bastoane.

Din ce ne-ați povestit, clasificat, la comisie, mai mult credeam că Jandarmeria a organizat o gală a diasporei. Și că niște elemente capitaliste au distrus bucuria revederii. (Vociferări.)

Ne-ați prezentat, cu un dramatism hollywoodian, eroii Jandarmeriei, cu cele două degete rupte, o unghie zgâriată, un tricou șifonat, și proletar mânios miile de români care au îndrăznit să respire aerul emanat de această guvernare, mă rog, gazele Jandarmeriei.

Îndrăznește să protestezi în România!

După două săptămâni, în care ne-ați fluturat raportul ultrasecret pe care inițial l-am evaluat în centimetri, că nu l-am putut studia, ați trimis în Parlament un raport clasificat, ziceți dumneavoastră - un album de poze de pe Facebook și o cronologie de evenimente preluată de pe Hot News -, dar incomplet. 50 de pagini de poze de pe Facebook, cu Bin Ladeni care voiau să răstoarne ordinea mondială de la ei din garsonieră.

A, vă înțeleg, doamnă ministru.

Și vă spun așa, că nu ne vede nimeni. Vă înțeleg că nu vreți să declasificați raportul, pentru că ar vedea toată lumea cu ce se ocupă Ministerul de Interne, care minister a ajuns să stea pe Facebook mai mult decât o adolescentă de 14 ani. (Vociferări.)

Ce nu înțeleg, totuși, e ce vorbiți dumneavoastră cu domnul Dragnea, când vorbiți.

De ce-l lăsați, în pustiu, pe săracul om să tot vorbească de lovitură de stat paralel, perpendicular, în condițiile în care dumneavoastră susțineți că ideea aceasta e o aberație și aveți și documente care demonstrează asta?

Nu vă e milă de săracul om care se face de râs în fiecare seară, la televizor? După ce a trecut printr-un asasinat, în loc să-l menajați, să-l consiliați psihologic, îl lăsați să creadă că o huntă militară vrea să-i ia prazul, mă rog, puterea?

Doamnă ministru,

Că de comisie v-ați bătut joc, nu miră pe nimeni. Nici măcar pe colegii care vă cer demisia, de la dumneavoastră, din PSD.

Că după 10 august ați făcut tot felul de schimbări prin Jandarmerie, nici atât. Vorba aceea, ne-am luat Jandarmeria înapoi, ar putea să spună unii.

Dar eu vă spun, colegial, să nu vă jucați cu procurorii. Să nu încercați să-i reprimați și pe aceia, că au încercat și alții, și acum scriu cărți.

Iar în final atât vă mai spun.

Dragi colegi din PSD... (Vociferări.)

Îndrăznește să crezi când românii nu vă mai vor!

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiați.

Vă mulțumesc și eu.

În încheiere, are cuvântul doamna ministru Carmen Dan.

Vă rog frumos.

 
   

Doamna Carmen Daniela Dan:

Mulțumesc.

Mă gândeam că pe partea de final o să am ocazia să răspund la mai multe întrebări.

Am să încerc să dau răspunsuri la ce am identificat ca posibile întrebări și n-a fost lămurit.

Recunosc că n-am înțeles nimic concret din discursul patetic al doamnei deputat Turcan. Doar să-mi dau demisia, pentru că sunt din Teleorman. (Vociferări.)

Așa cum am afirmat anterior, cine nu vrea să accepte argumente și realitatea, nu va accepta, oricât de insistent încercăm noi să le expunem. Oricât de concret încercăm noi să le prezentăm. (Vociferări.)

Am explicat acuzațiile conform cărora am pus totul pe seama prefectului. Nu am ieșit niciodată public să spun că este cineva responsabil pentru evenimentele din data de 10 august, cu atât mai puțin prefectul.

Am explicat totul, referitor la comanda acelei misiuni. Am demontat argumentele legale referitoare la acțiunea premeditată.

Aceasta este realitatea.

Din păcate, uneori discursul politic orbește claritatea gândirii.

Domnul deputat de la USR. Același discurs politic, poate o temă care ar trebui dezvoltată, tema clasificării, dar și motivele referitoare la clasificarea raportului le-am prezentat în declarația din 19 august.

Dar reiau. Și dacă aveți amabilitatea să mă ascultați, promit că voi fi cât se poate de succintă.

În raport sunt prezentate informații care rezultă din documente clasificate. Inclusiv informațiile primite de la partenerii instituționali.

Nu știu dacă poate să spună cineva vreodată că în mod public se poate prezenta o notă de informare.

Regula este așa. Dacă o informație din raport are un caracter clasificat, atunci întreg materialul trebuie să fie clasificat.

La acest moment, avem o solicitare de declasificare din partea Parchetului. Așa că Ministerul Afacerilor Interne va urma procedurile legale în astfel de situații, iar rezultatul va fi fie declasificarea, fie declasificarea parțială, fie menținerea caracterului clasificat, actual, al documentului.

Analiza aceasta se face după consultarea tuturor structurilor care au contribuit cu informații la acest raport.

Suntem, așadar, la începutul acestui proces.

Am primit, de curând, și o solicitare de declasificare a raportului, din partea Comisiei pentru apărare din Senat, fundamentată pe nevoia parlamentarilor de a avea acces la acest document.

Am răspuns că toți parlamentarii au acces la informații-secret de serviciu și că există o lege în acest sens care prevede că odată ce au depus jurământul, au acces la acest nivel de secretizare.

În concluzie. Nu mă aștept ca domnul deputat de la USR să cunoască prevederile legale, dar sunt convinsă că majoritatea dintre dumneavoastră cunoașteți care este regimul informațiilor clasificate, cine poate declasifica și cine nu poate declasifica documente.

Domnul deputat de la PMP - cred că a venit cu întrebările de acasă și a stat în sală degeaba. (Aplauze. Vociferări. Rumoare.)

În final. Vreau să mulțumesc pentru ocazia oferită, de a aduce clarificările necesare... (Vociferări.)

Mai aveți un pic de răbdare. (Vociferări.)

Mai aveți un pic de răbdare, că termin. Un pic de răbdare, vă rog frumos. Dați dovadă că sunteți domni. (Vociferări.)

În același timp, îmi doresc să fac apel la rațiunea și corectitudinea dumneavoastră, pe care o clamăm și pe care o datorăm, în a privi și a analiza situația în ansamblul ei.

Nu avem de-a face cu un protest organizat, asumat. Au fost remarcate modalități atipice de acțiuni, față de alte proteste cu care ne-am confruntat până acum.

În cele mai multe situații, protestatarii nu s-au delimitat de persoanele violente, fapt care a îngreunat acțiunea jandarmilor.

Toată lumea a putut vedea încercarea de pătrundere în clădirea Guvernului, agresiunile exercitate asupra forțelor de ordine și actele de vandalism. Eventualele reacții individuale, agresive sau excesive ale jandarmilor vor fi, cu siguranță, sancționate conform legii.

Vă rog să acceptați că în niciun stat civilizat violențele nu sunt acceptate și tolerate de forțele de ordine. (Aplauze.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Dezbaterile fiind finalizate, exprimarea votului asupra moțiunii va avea loc în ședința de vot final, de miercuri, 12 septembrie 2018.

Încheiem ședința noastră de astăzi.

Vă doresc o seară bună!

Pentru colegii care vor să prezinte interpelările, o să vă rog o pauză de trei minute, după care mă reîntorc la acest microfon.

Mulțumesc.

 
  Prezentarea pe scurt a interpelărilor ce urmează a fi adresate membrilor Guvernului.  

După o scurtă pauză

   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Continuăm cu ultima parte a ședinței noastre de astăzi, dedicată prezentării interpelărilor.

Și începem cu doamna Bîzgan. Nu este. Are trei interpelări depuse.

Domnul Daniel Olteanu? O interpelare depusă, și în scris.

Domnul Pavel Popescu? Nu este.

Domnul Gigel Știrbu?

Doamna Cristina Prună?

Doamna Cristina Iurișniți?

Domnul Năsui?

Domnul Benga?

Domnul Raețchi?

Domnul Dohotaru?

 
  Emil-Marius Pașcan

Domnul Marius Pașcan, vă rog.

Aveți cinci interpelări depuse, din care veți prezenta doar una.

   

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Bună seara!

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Distinși colegi,

Interpelarea mea este adresată Ministerului Transporturilor, domnului ministru Lucian Șova, și se referă la autostrăzile care trebuie să reprezinte o prioritate a României.

La jumătatea lunii decembrie a anului trecut i-am adresat o interpelare prim-ministrului de la acea vreme, Mihai Tudose, arătând întârzieri nepermise și deficiențe în realizarea lucrărilor la autostrada Transilvania, pe secțiunea Târgu Mureș - Câmpia Turzii.

Inadmisibil, nu am primit niciun răspuns, până în prezent, fiind evident disprețul cu care este tratat un demers parlamentar și obligația legală de a i se răspunde.

Corelativ, este vădită și preocuparea cu care guvernanții abordează investițiile mari privind infrastructura rutieră din România, dar și incapacitatea managerială a acestora.

Revin și vă solicit, domnule ministru, să mă informați care este stadiul actual al execuției lucrărilor pe tronsoanele Ogra - Iernut; Iernut - Chețani; Chețani - Câmpia Turzii, precum și termenele prevăzute contractual pentru finalizarea acestora?

De asemenea, vă solicit să mă informați care este stadiul actual al proiectului privind autostrada Târgu Mureș - Iași, pentru care am înregistrat și un proiect legislativ, la Parlamentul României?

Totodată, reiterez o solicitare similară și în privința autostrăzii pe relația Brașov - Târgu Mureș, adică o informare concretă în privința stadiului acestui proiect inclus în Masterplanul General de Transport al României.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns oral și în scris.

Deputat al PMP de Mureș, Marius Pașcan.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
  Sergiu Cosmin Vlad

Domnul Cătălin Rădulescu?

Domnul Laurențiu Nistor?

Domnul Neculai Iftimie?

Domnul Andrei Pop?

Domnul Ilie Toma?

Domnul Cornel Itu?

Domnul Sorin Bumb?

Domnul Florin Roman?

Domnul Florinel Stancu?

Doamna Oana Vlăducă?

Domnul Ionuț Moșteanu?

Domnul Sergiu Cosmin Vlad?

Vă rog.

Ceilalți au depus și în scris.

   

Domnul Sergiu Cosmin Vlad:

Bună seara!

Interpelare adresată Ministerului Mediului, doamnei ministru Grațiela Leocadia Gavrilescu.

Obiectul interpelării - "Poluare cauzată de disfuncționalități ale canalizării din cartierul Gai al municipiului Arad".

Stimată doamnă ministru,

Doresc să vă aduc la cunoștință o situație care mi-a fost semnalată prin intermediul unei petiții semnate de 154 de cetățeni, în municipiul Arad, locuitori ai cartierului Gai.

Rețeaua de canalizare menajeră prezintă disfuncționalități pe numeroase străzi, în sensul că apa menajeră nu se scurge din canalizare, căminele colectoare de vizitare fiind pline. În caz de precipitații, apa menajeră se revarsă pe stradă și în gospodării. Atunci când canalizarea menajeră este plină, în Laguna 1 Gai, folosită pentru deversarea apei pluviale într-un fost canal de irigații din vecinătate, ajunge apa menajeră, ceea ce conduce la eliberarea în aer a unor mirosuri deranjante pentru cei care locuiesc în apropiere, precum și la poluarea cu dejecții a fostului canal de irigații.

Stația de pompare aferentă Lagunei 1 Gai produce zgomot foarte puternic și disconfort fonic pentru cetățenii din apropiere. Apa din fântânile celor care locuiesc în apropierea Lagunei 1 Gai este murdară și emană miros urât.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog să procedați la o evaluare a situației, la fața locului, precum și la identificarea unor măsuri care să stopeze poluarea și să elimine riscul de îmbolnăvire pentru populație și pentru animale.

Vă mulțumesc.

 
  Vlad-Emanuel Duruș

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Vlad Duruș?

Vă rog.

   

Domnul Vlad-Emanuel Duruș:

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru al mediului, Grațiela Leocadia Gavrilescu, și se referă la depozitul ecologic de la Sârbi (Fărcașa).

Stimată doamnă ministru,

La depozitul ecologic de la Sârbi (Fărcașa), anul acesta, nu s-a lucrat nimic, constructorul invocând faptul că nu i s-a pus la dispoziție soluția tehnică de stabilizare a alunecărilor de teren apărute în zonă.

Această problemă a fost ignorată sistematic de beneficiar, Consiliul Județean Maramureș, până în toamna anului trecut, când drumul de acces abia modernizat s-a surpat.

Mai mult, versanții care înconjoară depozitul o iau la vale într-un ritm alert. Puțurile construite au fost acoperite de pământ, iar platforma betonată, pe care au fost ridicate câteva construcții, s-a fisurat.

Ca urmare, proiectul nu pare posibil a fi finalizat nici până la finele anului 2019.

În presă a apărut informația, confirmată ulterior de consiliul județean, că a fost reziliat contractul cu antreprenorul, ceea ce duce la parcurgerea unei noi proceduri de licitație.

Apare în acest moment problema depozitării deșeurilor menajere. Pe raza județului Maramureș funcționează doar două depozite temporare, la Baia Mare și la Sighetu Marmației. Autorizarea acestora s-a făcut pe un an, perioadă care expiră în octombrie, respectiv februarie, anul următor.

Având în vedere că situația angajează internațional România, care riscă deschiderea procedurii de infringement, vă rog să-mi oferiți răspunsuri pe următoarele aspecte:

1. Cine răspunde de dezastrul implementării Proiectului de management integrat al deșeurilor în Maramureș?

2. În ce condiții poate fi prelungit termenul de finalizare a SMID și dacă s-au început procedurile în acest sens?

3. În cazul unei prelungiri, finanțarea se va face tot din bani europeni sau vor fi puse la dispoziție alte sume? În imposibilitatea continuării finanțării din bani europeni, vor trebui returnate sumele cheltuite?

4. Se poate prelungi autorizația pentru depozitele temporare, având în vedere că ele au atins nu doar limita de timp de funcționare, ci și cea de depozitare?

Și 5. Vă rog să-mi puneți la dispoziție sumele cheltuite/achiziție/proveniența fondurilor, până în acest moment, în proiectul SMID al județului Maramureș, inclusiv pentru lucrările nerecepționate.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
  Constantin Codreanu

Domnul Matei Dobrovie?

Domnul Constantin Codreanu, vă rog.

   

Domnul Constantin Codreanu:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată doamnei Natalia-Elena Intotero, ministrul pentru românii de pretutindeni.

Obiectul interpelării este următorul: "Inițierea de către Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a unei Ordonanțe de urgență a Guvernului de modificare și completare a Legii nr. 299/2007, în vederea acordării burselor de studii copiilor instruiți în limba română, în școlile publice din Ucraina, Republica Serbia, Ungaria, Albania, Bulgaria și alte state".

Mult stimată doamnă ministru,

Potrivit modificărilor operate la Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, prin adoptarea de către Parlament a Legii nr. 122/2018 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2017 pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 299/2007, elevii etnici români cu domiciliul în Ucraina, înscriși în clasa I a anului școlar 2017-2018, care studiază în școlile cu predare în limba română sau cu studiul unor materii în limba română, ca limbă maternă, din sistemul de învățământ preuniversitar din Ucraina, vor beneficia de burse pentru perioada ianuarie-iunie 2018. Astfel, elevii etnici români cu domiciliul în Ucraina urmează să beneficieze de burse de studii în valoare de 1.000 de lei fiecare, 200 de lei pe o perioadă de 5 luni, din a doua jumătate a anului școlar 2017-2018, ceea ce constituie un precedent pozitiv în crearea de bune practici privind sprijinirea românilor de pretutindeni.

În fond, interpelarea mea vine și ca o propunere și, în același timp, o sugestie pentru a extinde aceste bune practici de acordare a burselor de studii și stimulentelor financiare pentru elevii etnici români cu domiciliul în Republica Serbia, în Ungaria, în Albania, în Bulgaria și în alte state în care este studiată limba română sau în care există materii cu predare în limba română.

Interpelarea conține și o enumerare a câtorva unități de învățământ din Republica Serbia, din Ungaria și din Bulgaria.

Rezumând, aș vrea, în final, să închei adresând cele două întrebări.

1. Dacă Ministerul pentru Românii de Pretutindeni consideră sau nu necesar să inițieze în timp util adoptarea unei ordonanțe de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea art. 5 a Legii nr. 299/2007, în sensul extinderii bunei practici de acordare a burselor de studii elevilor români din Ucraina, Ungaria, Republica Serbia, Albania și alte state?

2. În eventualitatea unui răspuns pozitiv, care este limita maximă de timp în care Ministerul pentru Românii de pretutindeni poate iniția adoptarea unei asemenea ordonanțe de urgență a Guvernului?

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Dumitru Lovin

Domnul Barna, domnul Cristian Buican, domnul Eugen Tomac, domnul Adrian Todoran, domnul Cătălin Cristache, domnul Corneliu Bichineț, domnul Roman, domnul Cornel Zainea și domnul Lovin Dumitru? Am epuizat lista.

Domnul Toma Ilie și domnul Lovin. OK.

Domnul Lovin Dumitru. Vă rog.

Apoi domnul Toma Ilie.

   

Domnul Dumitru Lovin:

Bună ziua!

Doamnă președinte,

Această interpelare este adresată domnului ministru Lucian Șova, ministrul transporturilor.

Deputat Dumitru Lovin, ALDE, Vâlcea.

Domnule ministru,

Întârzierea proiectului privind construcția autostrăzii Pitești-Sibiu, așteptat de foarte mult timp, continuă să afecteze nu doar județul Vâlcea, ci întreaga țară.

Din informațiile vehiculate în spațiul public, în ultima vreme, reiese că acordul de mediu nu a fost dat nici până acum și n-ar fi exclus să fie obținut abia anul viitor.

De asemenea, licitațiile avansează foarte greu.

Stimate domnule ministru,

Vă rog să vă precizați punctul de vedere cu privire la situația prezentată mai sus și, cu autoritatea de care dispuneți, să găsiți cele mai bune soluții de rezolvare.

De asemenea, vă rog să îmi comunicați o situație detaliată a proiectului, pe fiecare secțiune în parte, și să îmi precizați când estimați că va fi finalizat acest obiectiv.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

Cu deosebită considerație, deputat Dumitru Lovin.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

 
  Ilie Toma

Și domnul deputat Toma Ilie.

   

Domnul Ilie Toma:

Doamnă președinte de ședință,

Stimați colegi,

Am făcut o interpelare și o întrebare, în același timp, la Ministerul Muncii și Justiției Sociale și la Casa Națională de Pensii Publice, referitor la Legea nr. 221, votată în Parlamentul României, în iunie 2018, acea lege care îndreaptă inechitățile între categoriile sociale de pensionari de până acum, și anume acele drepturi neacordate în decursul timpului, referitor la grupele de muncă, grupa I, respectiv grupa specială, grupa a II-a, grupă deosebită, 50% sporul lucrat în grupa I de muncă, grupă specială, spor care nu a fost acordat în decursul timpului.

Iacătă legea votată, Legea nr. 221, în iunie 2018, vine să îndrepte aceste inechități, dar are o perioadă de grație de trei luni de zile. Intră de la 1 octombrie 2018 și se desfășoară 12 luni, până la 1 octombrie 2019, ceea ce face să fie funcțional softul, cât mai repede posibil.

Interpelarea mea exact pe această temă se adresează și rog Ministerul Muncii și Justiției Sociale, rog președintele Casei Naționale de Pensii Publice să răspundă cât mai urgent posibil în ce stadiu se află procedura de achiziție a acestui soft, când preconizează că se poate implementa acest soft și de când este funcțional? Pentru că noi, cei care am inițiat această lege și am votat-o, nu putem rămâne inerți, deoarece este vorba de 100.000 de pensionari și în județul Hunedoara este vorba despre 20.000 de cazuri, cu aproximație. Deci le-am promis și încercăm să le ducem mai departe.

Sper că softul să fie achiziționat în timp, sper că calculele și recalcularea dosarelor să înceapă la 1 octombrie 2018.

Vom face ori de câte ori va fi nevoie orice demers pentru a încerca să respectăm graficele cât mai cu strictețe posibil.

Vă mulțumesc foarte mult.

Deputat al PSD de Hunedoara, Ilie Toma.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

Lista a fost epuizată.

Declar închisă ședința noastră de astăzi.

La revedere!

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 18,47.

 
       

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie jeudi, 15 avril 2021, 3:02
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro