Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of September 25, 2018
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.137/04-10-2018

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
21-04-2021
20-04-2021
19-04-2021
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2018 > 25-09-2018 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 25, 2018

  Prezentarea și dezbaterea moțiunii simple intitulate După ciuma lui Caragea, România lovită de pesta lui Daea, inițiate de deputați membri ai Grupului parlamentar al PNL.

Ședința a început la ora 16,03.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Georgian Pop și de domnul deputat Iulian Bulai, secretari ai Camerei Deputaților.

 

Domnul Florin Iordache:

Stimați colegi,

Vă rog să luați loc, să putem începe ședința noastră de astăzi.

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 329 deputați, și-au înregistrat prezența, până în acest moment, 169 de deputați.

Ordinea de zi pentru zilele de marți, 25 și miercuri, 26 septembrie, precum și programul de lucru au fost distribuite.

Începem dezbaterea moțiunii simple inițiate de 63 deputați, înscrisă la punctul 2 al ordinii de zi.

Întreb, în temeiul art. 190 din Regulament, dacă vreunul dintre semnatari își retrage adeziunea? Nu.

Vă propun următoarea...

(Domnul deputat Nechita-Adrian Oros vine la tribună.)

Imediat, domnul coleg.

Moțiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari; Guvernului i se rezervă 50 de minute, pe care le utilizează la începutul și la încheierea dezbaterilor; luându-se în calcul câte 10 minute pentru fiecare grup parlamentar: Grupul parlamentar al PSD - 25 de minute;

Grupul parlamentar al PNL - 11 minute; Grupul parlamentar al USR - 5 minute; Grupul parlamentar al UDMR - 4 minute; Grupul parlamentar ALDE - 3 minute; Grupul parlamentar al PMP - două minute; Minoritățile naționale - 3 minute, iar deputații neafiliați - 3 minute.

Dacă sunt obiecții?

Vă rog să pregătiți cartelele, stimați colegi. Și voi supune votului, stimați colegi, aceste propuneri. Să înceapă votul.

 
 

113 voturi pentru, două voturi împotrivă, 6 colegi nu și-au exprimat votul. Au fost adoptate, cu majoritatea voturilor colegilor prezenți.

Rog liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de ședință lista vorbitorilor.

Pentru început...

Da, mulțumesc.

Îl invit pe domnul deputat Nechita-Adrian Oros, pentru citirea... (Discuții în sală.)

Am primit, doamnă Turcan.

Îl invit pe domnul Oros.

Să citiți moțiunea simplă, dumneavoastră. (Discuții în sală.)

Numai puțin...

Doamnă...

Imediat...

Nu începem până nu...

Vă rog, domnule ministru, luați loc.

Deci îl invit pe colegul nostru, domnul deputat Adrian Oros, să citească moțiunea simplă.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Nechita-Adrian Oros:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru,

Subsemnații, membri ai Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, vă înaintăm prezenta moțiune simplă intitulată "După ciuma lui Caragea, România lovită de pesta lui Daea", ca urmare a modului dezastruos în care ministrul Petre Daea și echipa au gestionat prevenția, combaterea și eradicarea pestei porcine africane în România.

Așa-zisele acțiuni întreprinse de ministrul Petre Daea, de la apariția primului focar de pestă porcină africană în România - iulie 2017 - și până în prezent, au demonstrat că acesta nu dispune de calitățile, cunoștințele și responsabilitatea necesare unui ministru în funcție.

De fapt, dacă analizăm declarațiile publice ale domnului ministru, în toată această perioadă, făcute în stilul personal, în care deja ne-a obișnuit, rod al unui sindrom de diaree verbală nemaiîntâlnită în politica românească, se observă că nu știe ce și cum să facă pentru a stopa extinderea bolii, dar își dă mereu cu părerea. (Vociferări.)

Domnule ministru, de Planul de contingență al României pentru pesta porcină africană ați auzit? Pentru că acest plan vă spunea exact ce aveați de făcut. Trebuia doar curaj, responsabilitate, asumare și să abandonați populismul care aici nu-și are locul.

Stimați colegi, harta evoluției pestei porcine africane în Europa ne arată că România este țara cea mai afectată de această epidemie - peste 70% din focare fiind înregistrate în România.

Dezinteresul, ignoranța, lipsa asumării de responsabilitate, bâlbâiala, tardivitatea aplicării unor măsuri, blocarea luării unor măsuri, ascunderea probelor, dezinformările publice, neimplicarea unor factori instituționali, care aveau obligații legale în gestionarea crizei, au generat haos și au condus la neîncrederea populației, a crescătorilor, a fermierilor și a tuturor celor afectați în autorități și în măsurile luate de acestea.

Era obligatoriu, domnule ministru, ca, încă de la apariția virusului, în vara lui 2017, să demarați, în regim de urgență, o acțiune de informare corectă a proprietarilor de porcine, a celor din industria de profil, a întregii populații, cu privire la măsurile ce se impun a fi luate, la obligațiile ce le revin, precum și despre gravitatea consecințelor nerespectării acestor măsuri.

Lipsa de acțiune și de viziune a dumneavoastră a contribuit semnificativ la răspândirea fulgerătoare a epidemiei - cea mai rapidă difuzibilitate a virusului din Uniunea Europeană. În alte țări, în care pesta porcină africană și-a făcut apariția cu ani de zile înainte, autoritățile au reușit să țină sub control focarele. În țara noastră, în doar 3 luni, s-a ajuns la peste 900 de focare în 13 județe, fiind afectate 200 de localități, iar în flecare zi mai apare un focar.

În toate aceste zone, pentru prevenirea răspândirii virusului, singura măsură luată a fost aceea de ucidere a porcilor - peste 300.000 de suine au fost ucise. Nu s-a recurs la măsuri de biosecurizare a fermelor comerciale prin organizarea de cordoane epidemiologice, nici la securizarea traseelor rutiere către centrele de abatorizare pentru valorificarea animalelor sacrificate voluntar, de necesitate.

Nici până astăzi nu a fost stabilită și comunicată public lista unităților de abatorizare pentru sacrificarea animalelor și procesarea cărnii provenite din zonele de protecție și supraveghere. Acestea erau prevederi și obligații ale autorităților. Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România a făcut solicitări disperate în acest sens încă din luna august 2018.

Dar fermierii au fost lăsați singuri cu situațiile de criză și am asistat la situații aberante de sechestru în depozite și ferme, animalele ajungând să se canibalizeze!

De ce, domnule ministru, nu s-au procurat, încă din 2017, mijloace de incinerare, utilaje de dezinsecție, dezinfecție si decontaminare, și nu s-au stabilit locuri de îngropare pentru eliminarea alternativă a cadavrelor care nu pot fi incinerate, pentru a preveni contaminarea postepidemică, contaminarea pânzei freatice și dezgroparea cadavrelor?

Din cauza pericolului afectării exploatațiilor industriale, fapt confirmat ulterior, Comisia Europeană a introdus toate județele afectate direct în zona roșie de restricție și carantină. România este singura țară care se găsește în această situație. Știți de ce? Pentru că autoritățile române nu au putut prezenta garanții privind măsurile luate.

Răspunderea pentru această situație gravă este și a Domniei Voastre, domnule ministru, care ați scăpat din mână situația și ați neglijat avertismentele timpurii. Ne referim aici la informările venite de la Comisia Europeană, DG-Agri, DG-Sante și EFSA, precum și la cele făcute de SRI și adresate factorilor de decizie, cu privire la iminența apariției pestei porcine africane.

Știați încă din 2016 despre aceste lucruri, ați fost membru al Comisiei pentru agricultură a Camerei Deputaților, și ați fost informat oficial, încă de la începutul mandatului, domnule Petre Daea.

Acum, dacă lucrurile evoluează în același mod, există pericolul ca Uniunea Europeană să introducă în zonă de restricție și carantină întreaga țară, cu repercusiuni economice devastatoare, situație de care sunteți responsabil în mare măsură.

Cum este posibil, domnule ministru Petre Daea, ca Centrul Național pentru Combaterea Bolilor să fie convocat abia în data de 28 iunie, anul acesta, la un interval de 3 săptămâni de la reapariția focarelor de pestă porcină africană? În calitate de membru al Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență și al Comitetului Național pentru Combaterea Bolilor, aveați responsabilități clare în acest sens!

Cum este posibil, domnule ministru, să nu solicitați în mod expres restricționarea circulației animalelor, inclusiv a porcilor, încă de la jumătatea anului 2017?

Este inacceptabil, domnule ministru, să nu solicitați, de asemenea, activarea în regim permanent a măsurilor de control la frontiere, încă din anul 2017, mai ales pe frontiera de nord și de est a României, acolo pe unde s-a și demonstrat că a pătruns virusul pe teritoriul țării noastre.

Au fost emise ordine comune ale Ministerului Agriculturii și Autorității Naționale Sanitare Veterinare, ordine care au modificat legislația în vigoare și au făcut derogări nepermise, coborându-se gradul de biosecuritate în fermele de suine și facilitând astfel difuzia virusului pestei porcine africane.

Este inexplicabil, domnule Petre Daea, că după apariția pestei porcine africane, în calitate de ministru al agriculturii, nu ați solicitat ANSVSA reluarea, în regim de urgență, a programului de inspecții în exploatațiile cu animale, așa cum prevăd normele sanitare veterinare, în condițiile în care aceste inspecții erau vitale și nu trebuiau stopate. Cunoașteți, domnule ministru, că în celelalte state membre ale Uniunii Europene aceste inspecții se fac de către medicii veterinari de două ori pe an, chiar dacă nu sunt semnalate cazuri de evoluții ale unor epidemii?

Ați avut cunoștință, domnule Petre Daea, că medicii veterinari, "Dumnezeii bolii" - ca să vă cităm, au făcut solicitări repetate pentru reluarea inspecțiilor, inclusiv la mitingul de protest din primăvara aceasta, din fața sediului ANSVSA? Acest lucru ar fi permis identificarea din timp a bolii și ar fi condus la diminuarea pierderilor. În acest fel, domnule ministru, s-a reușit performanța ca în România pesta porcină africană să evolueze necontrolat, evoluție nemaiîntâlnită în alte state UE afectate, cu un efect devastator asupra crescătorilor de porci și industriei de profil.

După ciuma lui Caragea, pesta porcină africană, marca Daea, este cea mai gravă epidemie care lovește România!

Ne așteptam, domnule ministru, în calitatea pe care o aveți, de membru al Guvernului, cu responsabilități clare privind strategia de creștere a suinelor, și dată fiind evoluția pestei porcine africane în România, având ca factor de diseminare mistrețul, să solicitați, în regim de urgență, celor responsabili de politicile în domeniul cinegetic, pe de o parte, creșterea numărului de acțiuni vânătorești care să aibă ca scop diminuarea numărului de mistreți și, pe de altă parte, modificarea legislației în domeniu cu privire la reluarea acțiunilor vânătorești pe o perioadă limitată în arealele interzise.

Cum a fost posibil, domnule ministru, să nu solicitați ANSVSA deblocarea sistemului național de identificare și înregistrare a animalelor, știut fiind faptul că în momentul de față baza de date nu poate fi utilizată pentru punerea în aplicare a măsurilor de circulație, de restricție și de verificare a restricției circulației animalelor? Era o condiție obligatorie, domnule ministru, la fel este și acum, ca despăgubirile, pe care le acordați de la bugetul statului, să aibă la bază date certe, corecte, rezultate în urma acțiunilor de identificare și înregistrare a porcilor din exploatații.

Nici până azi, domnule ministru, nu se cunoaște cuantumul exact al despăgubirilor pentru pagubele cauzate de pesta porcină africană. Ați emis cu întârziere o hotărâre de Guvern care modifică metodologia pentru stabilirea și plata despăgubirilor care se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate, în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile și care intră în contradicție cu legislația privind identificarea și înregistrarea animalelor, fiind astfel imposibil de pus în aplicare.

Observăm, domnule ministru, că în ultima perioadă anunțați triumfalist că au început plățile pentru despăgubirea celor afectați de pesta porcină. Nu informați însă beneficiarii despăgubirilor și despre măsurile pe care le gândiți pentru a fi reluată activitatea de creștere a suinelor. Auzim că una dintre măsuri este aceea a interzicerii creșterii porcilor pe o rază de 10 km distanță de orice fermă de suine afectată. Asta înseamnă, domnule ministru, că va fi interzisă creșterea porcilor în gospodăriile țărănești de subzistență, în acea zonă, dar oamenii au dreptul să știe din timp acest lucru.

Fermierii și toți cei care voiau să taie un porc pentru masa de Crăciun sunt prea puțin preocupați că "pesta vă deșteaptă și grija vă adoarme" - ca să vă citez, domnule ministru -, în schimb, așteaptă de la dumneavoastră răspunsuri și decizii! Veți rămâne în istoria României ca fiind artizanul principal al distrugerii creșterii porcului și a industriei de profil din România și, cu siguranță, cel mai cunoscut vector de difuzie al virusului pestei porcine africane.

Doamnelor și domnilor deputați,

Încă de la începutul mandatului, domnul ministru ne-a demonstrat că are o aplecare specială asupra metafizicii oii, iar declarațiile sale sunt celebre - "Oaia este o statuie vie", "Oaia a descoperit înălțimile și le-a înnobilat", "Lângă oaie găsești o frunză, dar lângă frunză nu găsești o oaie". În același spirit, în această perioadă, se pare că Domnia Sa a identificat și modul de pătrundere a virusului pestei porcine africane în România, care "nu intră în țară călare pe bicicletă sau cu pașaport", ne spune domnul Daea, precum și vinovatul principal în această criză fiind știința.

Ați identificat și motivul pentru care pesta porcină africană evoluează atât de rapid în România. Ați afirmat, domnule ministru, că nu există facultăți care să pregătească specialiști în pesta porcină africană.

Vă informez, domnule ministru, în calitate de medic veterinar, că nicăieri în lume facultățile nu pregătesc medici veterinari pentru o singură boală. Medicii veterinari, care termină facultățile, sunt medici veterinari generaliști. Unii dintre ei pot deveni specialiști virusologi, iar dacă au avut șansa sau neșansa ca în țara lor să evolueze pesta porcină africană, se specializează.

Vă amintesc, domnule ministru, că diagnosticul clinic, recoltarea probelor, prelucrarea lor și diagnosticul de certitudine în laborator a fost pus de medicii veterinari din România.

De asemenea, vă spun că în focarele de boală, acolo unde au fost solicitați colegii mei, lucrează pro bono medici veterinari de liberă practică, doar din responsabilitate și respect pentru profesia lor.

Domnule ministru, cu tot respectul, dumneavoastră nu sunteți în măsură să apreciați profesionalismul și buna-credință a medicilor veterinari din România. Dumneavoastră ne vorbiți de 3 luni că pesta porcină africană nu are antidot. Orice elev de la Liceul Agricol știe că antidotul nu are nicio treabă cu virozele.

Stimați colegi, nu mai putem asista la acest dezastru care se agravează pe zi ce trece! Haosul, incoerența deciziilor, uneori chiar lipsa acestora, precum și solicitările dubioase către diferite instituții și autorități cu rol în gestionarea și combaterea pestei porcine africane riscă să arunce în faliment industria creșterii porcului în România.

Declarația nefericită a domnului Petre Daea întregește acest tablou - "Nu există antidot, nu există vaccin, nu există medicamente, singura metodă este sacrificarea". "Porcii se incinerează, este o muncă extraordinară". "Acolo este ca la Auschwitz". Aceste cuvinte trădează un mod de gândire rudimentară, domnule ministru, și o lipsă totală de discernământ, incompatibile cu funcția pe care o dețineți.

Concluzionând, dragi colegi, avem dovada faptului că ne aflăm în fața unor acțiuni ilegale, abuzive și neglijente, concertate la un nivel social și instituțional înalt, care au determinat, după părerea noastră, un atentat la siguranța națională, subminarea economiei naționale și insecuritatea alimentară, cu pagube incomensurabile la bugetul de stat.

Prin votarea acestei moțiuni aveți posibilitatea de a mai da o șansă agriculturii, dar și să le arătați românilor că vă pasă cu adevărat de soarta lor și de securitatea alimentară a României!

Mulțumesc frumos. (Aplauze.)

 
 

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit, în continuare, la cuvânt, pe domnul ministru Petre Daea.

Aveți cuvântul, domnule ministru, vă rog.

 
 

Domnul Petre Daea (ministrul agriculturii și dezvoltării rurale):

Domnule președinte de ședință,

Domnilor secretari,

Doamnelor și domnilor deputați,

Din respect pentru dialogul instituțional, din respect pentru Parlamentul României, din respect pentru actul de guvernare, permiteți-mi, stimați membri ai Parlamentului României, doamnelor și domnilor deputați, să prezint astăzi, în fața dumneavoastră, în spiritul obiectivității care trebuie să ne caracterizeze, interpretarea noastră a temei ce face obiectul acestei moțiuni.

Cunoscând practicile parlamentare, ca senator și deputat, mă voi folosi de argumentul faptelor. Voi asculta cu răbdare și luare-aminte toate observațiile, cântărindu-le în balanța interesului pe care îl avem cu toții față de situația dificilă în care ne aflăm, într-un sector important - al agriculturii țării noastre -, mereu încercat de-a lungul vremii, atât de pesta porcină clasică, dar și de lipsa acordării la timp a unor mijloace de sprijin cu susținere bugetară sau prin programe europene. Conștientizăm împreună și deopotrivă ce înseamnă importanța acestui sector, atât în preluarea, prelucrarea produselor din sectorul vegetal, ca furaj, dar și asigurării consumului comercial, cu realizarea în ferme a unor câștiguri pentru fermieri.

Este cunoscut efortul meritoriu pe care l-am depus și pe care îl cunoaștem, privind elaborarea, dezbaterea și aprobarea Legii privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție. Lege care s-a prezentat și la calibrarea constituțională, ca urmare a solicitării Președintelui.

Trecând de toate acestea, legea a văzut botezul Monitorului Oficial, în data de 27 iulie 2018, deschizându-se astfel drumul îmbunătățirii activității în domeniu - aceasta fiind susținută și de Decizia din anul 2017 a Oficiului Internațional de Epizootii, ca țară liberă de pestă porcină clasică - care a început în 2006 și s-a încheiat în anul 2017. Pentru că s-a depus mult efort din partea statului, pentru a deschide fereastra de a privi în viitor cu șanse solide la dezvoltarea sectorului.

Din nefericire, în jurul României, din anul 2012, în Ucraina și apoi în Moldova, era prezentă pe întreg teritoriul acestor state cea mai perfidă și mai periculoasă boală care s-a manifestat vreodată în lume - pesta porcină africană. Amenințarea virusului era iminentă, iar gradul de abordare la nivel european s-a ridicat la cotele cele mai înalte.

Așa se face că Uniunea Europeană a elaborat Decizia nr. 709 din 9 octombrie 2014 privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre.

România s-a văzut înconjurată de cele mai grave boli existente - în partea de sud, dermatoza nodulară, pesta micilor rumegătoare; în partea de vest, dermatoza nodulară, iar în partea de est și nord, pe o lungime de 1.400 km, apărând astfel granița țării, cât și a Uniunii Europene, de pesta porcină africană.

Instituțiile abilitate ale statului, cele care apără de boli animalele, și nu numai, au intrat obligatoriu în angrenajul de apărare europeană ce s-a declanșat și s-a urmărit cu atenție de Comisia Europeană și Oficiul Internațional de Epizootii.

Așa se face că în 2016 a fost elaborat Planul de contingență, pentru a îndeplini cerințele stipulate de Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 99 din 2006, modificat prin Ordinul ANSVSA nr. 7 din 2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la măsurile pentru controlul pestei porcine africane, ce transpune Directiva Consiliului nr. 2002.

A urmat apoi o perioadă mai dificilă pentru instituția statului cu atribuții directe în acest domeniu - Autoritatea Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor -, care s-a văzut condusă, în 2016, într-un interval de 5 luni, de 5 președinți, creându-se astfel o instabilitate instituțională.

Eforturile depuse de ANSVSA și de Comisia pentru agricultură din Camera Deputaților - care a sesizat pe prim-ministrul de atunci despre situația în care ne aflam - au determinat elaborarea la sfârșitul anului a Hotărârii de Guvern nr. 830 din 2016 pentru aprobarea Programului național de supraveghere, prevenire și control al pestei porcine africane.

Pentru o prezentare cât mai fidelă a situației, pentru a se cunoaște cât mai mult cu putință și a se înțelege, în același timp, vă rog să-mi îngăduiți să prezint prin rularea pe ecran a etapelor parcurse și a acțiunilor desfășurate.

În 1957, virusul a apărut în Portugalia; boala a putut fi eradicată după 13 ani.

În 1958, virusul a apărut în Spania; eradicarea bolii a durat 31 de ani.

În 1977, în Sardinia; boala se menține și acum.

În 2007, virusul a apărut în Georgia; răspândire rapidă în Rusia, Belarus.

În 2012, apariție în Ucraina; se menține și în prezent.

2014 - răspândire în Polonia, Estonia, Lituania, Letonia; se menține și în prezent.

În 2016 - în Moldova; se menține și în prezent.

În 2017 - apariție în România și Ungaria.

Iar în 31 august 2018 - primele focare de PPA, în Bulgaria.

În septembrie - țară izolată, înțelegându-se faptul că aceasta se învecinează cu Luxemburg, Franța, Germania și Olanda, care nu au focare cu pestă porcină - au apărut 9 focare în Belgia, la mistreț. Aici, procedându-se la o sacrificare preventivă pentru toți porcii domestici din zona de restricție.

Iată, în Europa, țările care sunt acum contaminate cu acest virus, în număr de 9.

Aș vrea să vă prezint, pentru claritate și rigoare, în interes pentru țară și în interes pentru crescătorii de suine, cărora le dau salutul de respect. Și anume. În această perioadă, în România, sunt două zone bine delimitate. E zona de vest, nord-vest a țării, cu punctele respective, unde acestea determină în mod grafic focarele respective, și în partea de est, unde incidența bolii este mai puternică, iar zona cu focar este mai bine reliefată pe acest grafic.

Am socotit necesar să prezint lanțul de comandă privind funcționarea organismelor cu atribuții în combaterea pestei porcine africane pentru a se cunoaște și a se înțelege mecanismul care trebuie activat în asemenea condiții și care a funcționat și a fost în pasul procedurilor legale și în conduita necesară pentru fiecare zonă în parte, în așa fel încât lucrurile să se mențină sub control.

Planul de contingență al României e aprobat prin ordinele date de președinții ANSVSA care transpun Directiva Consiliului nr. 2002. Nu este doar un Plan de contingență al României, ci un plan care stabilește măsurile comunitare minime de combatere a pestei porcine africane.

Directiva cuprinde măsuri de acțiune în cazul notificării, suspiciunii, confirmării, anchete epidemiologice, stabilirea unor zone de protecție și de supraveghere. Sunt practic prezentate în acest slide, pe care dumneavoastră îl vedeți, și interesul vă îndeamnă să-l observați, pentru a cunoaște și a înțelege situația și instrumentele cu care lucrăm în acest domeniu.

De-a lungul vremii - înțelegându-se din 2013 până în 2018 -, s-au luat o serie întreagă de măsuri care au în dinamica lor un suport juridic, pe care îl puteți vedea pe ecran, prin trei ordonanțe de urgență, patru hotărâri de Guvern, patru ordine ale ministrului și președintelui ANSVSA.

Situația actuală privind evoluția pestei porcine africane în România.

În România, virusul este prezent în 13 județe.

Aș vrea să fac o remarcă necesară pentru cunoaștere. Nu teritoriul județului respectiv sau toate teritoriile județelor respective sunt ocupate, așa cum se interpretează în mod exagerat, pentru a da imaginea aceasta de situație pierdută de sub control.

Din 13 județe, care totalizează 3.804 de unități administrative - înțelegând aici sate, comune, municipii și orașe -, în 238 sunt focare, ceea ce reprezintă un procent de 6,3%.

Dacă luăm pe județe - Bihorul -, din 531, în 8 localități există acest virus, sau a existat, pentru că sunt focare care s-au stins până la această dată și ele au dispărut din evidența statistică.

Dar pentru o prezentare fidelă a situației, raportând acele 8 localități la numărul total, aceasta înseamnă 1,5%; în Bihor, Satu Mare - 1,0%; Brăila - 28%; Constanța - 14%; Galați - 2% și cea mai mare suprafață sau numărul cel mai mare de unități administrative se află în Tulcea - 42%.

Dacă, însă, luăm în considerare gospodăriile populației, pe cele 13 județe, rezultă că, din 883.333, virusul este prezent în 946 de gospodării, ceea ce înseamnă 0,1% din gospodăriile populației.

Dacă prezentăm situația privind efectul acestui virus, putem constata două lucruri distincte: virusul a pătruns, din nefericire, a afectat, din nefericire, unități, ferme comerciale, care, deși au luat măsuri de biosecuritate la cel mai înalt nivel, deși în jurul lor, cum este cazul la Brăila, s-au făcut baraje de siguranță, înțelegând uciderea preventivă pe o rază de 20 de kilometri, în jurul complexului care a avut 140.000 de capete, totuși aici virusul a pătruns, iar ancheta epidemiologică este în derulare, pentru a constata cauzele și modul în care a putut fi posibil un asemenea lucru.

Situația actuală privind despăgubirea celor care au fost afectați.

Din cele 7.401 de gospodării, la 6.731 s-au întocmit dosare, au fost verificate 6.136 și au fost plătite până la această dată 4.338, iar celelalte sunt în lucru și în curs de plată.

Așa cum am afirmat la începutul intervenției mele, voi prezenta în nota de respect pentru Parlamentul României principalele acțiuni întreprinse ca răspunsuri la întrebările ce pot fi conturate din conținutul moțiunii.

Înainte de abordarea răspunsului propriu-zis la cele prezentate în moțiune, îngăduiți-mi să aduc salutul de respect acordat tuturor producătorilor agricoli, în special celor greu încercați, în sectorul de creștere a suinelor.

Cu privire la gravele derapaje din domeniul securității alimentare și a combaterii epizootiilor, afirmate în moțiune, vă pot spune că, de la numirea în funcție și până prezent, nu m-am derobat de atribuțiile conferite de lege, de obligațiile pe care le am ca sarcini de serviciu și niciodată n-am intrat în conflict cu prevederile legii.

Scuzele și motivațiile nu fac parte din vocabularul atribuțiilor pe care încerc să le duc la îndeplinire, astfel încât să servesc interesele sectorului agricol românesc, în special pe cele ale producătorilor, indiferent de sectorul din care fac parte.

Cooperarea cu ANSVSA a fost și rămâne punctul forte, deoarece apariția legislației privind dimensionarea și stabilirea tipului de exploatații de animale acceptate în România nu este decât rodul acestei colaborări.

În respectarea prevederilor legale în vigoare, referitoare la prevenirea, combaterea și eradicarea virusului de pestă porcină africană s-a acționat în limitele Planului de contingență al României care are în vedere transpunerea Directivei 2.002/60 referitoare la stabilirea dispozițiilor specifice de combatere a pestei porcine africane transpuse în legislația națională prin ordinele președintelui ANSVSA.

S-a acționat strict în cazul legislație în vigoare, unde fiecare instituție are rol foarte bine determinat, iar coordonarea se face în context foarte strict și punctual.

Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, din care ministrul agriculturii face parte, fiind membru, asigură coordonarea gestionării situațiilor determinate de apariția unor situații de risc, așa cum este și această boală.

Comitetul Local de Combatere a Bolilor, convocat prin ordin al prefectului, se compune din trei unități - decizie, operațională și de sprijin -, fiind elocvent că în acest caz, cei care sunt mandatați de lege cu luarea deciziilor, realizează atribuțiile fără alte ingerințe.

Planul de contingență a fost pus în aplicare, așa cum este reglementat la nivel european, fără echivoc, lucru confirmat de controalele ulterioare realizate de către reprezentanții Comisiei Europene.

Măsurile și acțiunile întreprinse de toate instituțiile statului cu atribuții în domeniu au fost în conformitate cu legislația, realizate la timp și alimentate corespunzător cu resurse financiare și de personal necesare.

Pentru a vă da un exemplu: într-un singur focar acționează circa 40 de persoane, cu atribuții foarte bine precizate, fără limită de timp acordat acțiunilor.

Vă aduc la cunoștință faptul că în România există, conform datelor Eurostat, peste 3,4 milioane de gospodării ale populației, ceea ce reprezintă 33,5% din totalul gospodăriilor existente la nivel european.

Este semnificativ faptul - să vă spun - că pe locul doi se situează Polonia, cu un număr de 1,4 milioane de gospodării.

Comisarul Phil Hogan a spus, în vizita recentă pe care a întreprins-o în România, că 75% din porcii crescuți în gospodării, în UE, se află în România.

Legat de lipsa de acțiune și de viziune, v-aș ruga să urmăriți toate - pe zile, practic pe date, într-o odine firească, cronologică - măsurile care au fost întreprinse până în momentul în care a avut loc prima contaminare în județul Satu Mare, la 6 km distanță de granița care ne desparte de Ucraina.

Pentru o prezentare cât mai rapidă, v-aș ruga să urmăriți acțiunile numeroase, pe zile.

Fiecare acțiune care s-a luat, fiecare acțiune care s-a desfășurat, fiecare etapă cum s-a prelucrat, pentru a demonstra faptul că n-a fost vorba de lipsă de viziune sau de acțiune, ci, dimpotrivă, România a demonstrat, prin depistarea focarelor la graniță, că Autoritatea Sanitară Veterinară a procedat corect, că Autoritatea Sanitară Veterinară a depistat la timp, că Autoritatea Sanitară Veterinară a acționat rapid, dovadă că în data de 31 iulie, de la primul focar, până în data de 15 octombrie nu a recidivat, iar decizia Comisiei Europene care a autorizat, practic, zona liberă, în focarul respectiv, confirmă modul corect în care a acționat Autoritatea Sanitară Veterinară.

De asemenea, puteți observa, în prezentarea faptelor, că toate instituțiile statului au acționat la timp și fără echivoc. Au acționat atunci și acționează și acum, dat fiind faptul că în România există, din nefericire, și la această dată, focare care trebuie gestionate, pe baza Planului de contingență de care am vorbit și care este manualul de lucru, în situația dată, privind prezența acestui virus.

ANSVSA a emis 47 de note de serviciu privind implementarea Programelor de monitorizare, control și eradicare a pestei porcine africate pe teritoriul României. Acestea s-au concretizat în organizarea de întâlniri și instruiri cu crescătorii de suine din sectorul comercial și necomercial, medicii veterinari de liberă practică, responsabilii fondurilor de vânătoare ai asociațiilor de vânători și ai direcțiilor silvice; 39 de informări de presă, conținând informații despre pesta porcină africană; măsurile care trebuie respectate pentru limitarea răspândirii virusului și actualizări ale evoluției focarelor de pestă porcină.

Interesul, asumarea responsabilității, aplicarea măsurilor la timp au dus la acțiuni ferme cu privire la punerea în aplicare a Planului de contingență, așa cum a fost aprobat.

Poate pentru unii măsurile enunțate mai sus nu sunt suficiente, poate nu le satisfac gradul de informare, dar toate acestea au fost realizate cu respect profund față de lege, după consultări cu partenerii sociali și după o colaborare corectă cu celelalte entități ale statului cu atribuții în domeniu.

Printr-o simplă accesare a site-ului ANSVSA se putea informa privind lista abatoarelor autorizate.

Vă informez că art. 10 pct. 2 alin. b) și art. 11 alin. b) din Directiva nr. 2002/60 se referă la unitățile de neutralizare și nicidecum la abatoarele autorizate pentru sacrificarea porcilor din zonele de protecție și supraveghere.

Procurarea, încă din 2017, de mijloace necesare combaterii pestei porcine

Având în vedere legislația cu privire la organizarea și funcționarea ANSVSA, încă de la începutul anului 2017 s-au alocat sume suficiente către direcțiile sanitar-veterinare județene pentru achiziția utilajelor de dezinsecție, dezinfecție și decontaminare, precum și pentru realizarea stocurilor-tampon de dezinfectanți necesari în situații de criză.

După apariția primului focar, din 2017, s-a continuat în teritoriu efectuarea exercițiilor de simulare pentru pestă, cu scopul implementării măsurilor de prevenție și combatere. S-au activat centrele locale de combatere a bolilor și au avut loc întâlniri în cadrul cărora s-a decis de către autoritățile locale modul de intervenție, inclusiv stabilirea locurilor de îngropare, așa cum este prevăzut în legislația în materie.

Ca atare, răspunsul la această întrebare este dat de simpla citire a procedurilor privind prevenirea, combaterea și eradicarea bolilor.

Au scăpat din mână situația și au neglijat avertismentul - pentru a nu mai exista confuzii referitoare la decizia Comisiei Europene nr. 709/2014, nu din 2016, cum spun semnatarii moțiunii.

Trebuie spus că această decizie a fost completată permanent de alte decizii ale Comisiei Europene, ori de câte ori au apărut focare noi în statele membre.

Subliniez faptul că România a fost introdusă în zona roșie abia în anul 2018, prin Decizia 883 din 18 iunie, cu toate că primul focar a apărut în iulie 2017. Acest aspect se datorează tocmai aplicării măsurilor ferme de combatere a bolii, precum și măsurilor de prevenție și eradicare, autoritățile române reușind să limiteze evoluția bolii doar la nivelul UAT-urilor din județul Satu Mare.

Comisarul pentru sănătate publică, Vytenis Andriukaitis, prezent fiind în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în data de 19 octombrie 2017, la întâlnirea cu ministrul agriculturii și președintele ANSVSA, a felicitat autoritățile române și a apreciat modul de intervenție împotriva virusului PPA.

Comisarul Phil Hogan a confirmat, cu ocazia vizitei de lucru în România, faptul că sistemul de detecție funcționează bine, iar pentru a eradica în timp util și pentru a menține sub control situația s-au discutat măsuri financiare și sanitar-veterinare.

De ce s-a convocat CNCB abia în 28 iunie?

Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență a convocat membrii în data de 22 iunie 2018, pentru a lua decizii suplimentare, ținând cont de riscul major înregistrat la acea dată. De la reapariția focarelor și până la data convocării Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență erau aplicabile măsurile deja stabilite prin hotărârile anterioare ale acestuia.

Precizez faptul că în anul 2017 au fost activate, prin Hotărârea CNSSU, toate structurile cu atribuții în domeniul combaterii bolilor, conform legislației.

Pentru o documentare suplimentară și de cunoaștere a adevărului era necesar a se consulta Departamentul Situațiilor de Urgență din cadrul Ministerului de Interne, care are obligația legală de a ține evidența activării comitetului și de a monitoriza implementarea măsurilor stabilite, aceasta fiind structura abilitată de lege.

Odată cu apariția focarului, la Satu Mare, au fost declanșate toate măsurile prevăzute în Planul de contingență, una dintre ele fiind și aceea referitoare la restricționarea circulației animalelor, mărturie stând notele de serviciu ale ANSVSA.

Restricționarea circulației animalelor

Conform protocoalelor încheiate între ANSVSA și Inspectoratul General de Poliție au fost organizate acțiuni care să descurajeze mișcarea necontrolată a animalelor.

În cazul vânzării animalelor în târguri, au fost emise note de serviciu de către ANSVSA, care au fost comunicate în paralel DSV-urilor, cât și prefecturilor, ca o măsură suplimentară de prevenire și de combatere a răspândirii virusului.

ANSVSA a interzis organizarea de târguri și evenimente cu vânzare de animale pe întreg teritoriul României.

Sunt stabilite proceduri foarte clare pentru derogările care se acordă, conform Deciziei 709 cu privire la stabilirea unor trasee clare, înainte de efectuarea transporturilor de animale, cu privire la dezinfecția mijloacelor de transport, atât la origine, cât și la destinație, precum și cu privire la avizele interjudețene care au fost date atât de către Direcția Sanitară Veterinară de unde pleacă transportul de porci, cât și cea din județul unde ajunge transportul.

De asemenea, sunt respectate cu strictețe măsurile referitoare la transportul porcilor din zonele de supraveghere și protecție prevăzute de directivă.

Măsurile de control la frontieră

Controalele la punctele de inspecție de la frontieră au fost realizate cu intensitate începând din anul 2014 de către personalul aflat în subordinea ANSVSA. În paralel, a fost solicitat sprijinul și al celorlalte structuri cu atribuții în domeniu, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Autoritatea Vamală, astfel încât să asigurăm o prevenție mai bună și să se descurajeze traficul cu produse alimentare din bagajul călătorilor, provenite din țările în care este prezent virusul pestei porcine africane.

Începând cu data de 4 august 2017 s-a dispus afișarea suplimentară, cu bannere la fiecare punct de trecere al frontierei - poate s-au văzut aceste bannere -, alături de afișajul existent cu privire la riscul pestei porcine și interzicerea introducerii de carne și produse din carne provenite din zonele unde evoluează această boală.

Au fost intensificate controalele la punctele de frontieră, realizate fie de cel care vă vorbește, fie de președintele sau stafful ANSVSA.

Totodată, în anul 2017, după apariția primului caz din Cehia, Autoritatea Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a dispus organizarea de controale la nivel național pentru verificarea modului de colectare, depozitare și neutralizare a deșeurilor din benzinării, gări, autogări, parcări, aerogări, porturi și altele.

Se precizează în moțiune că a fost o presiune pentru a se emite Ordinul nr. 300 și Ordinul nr. 20.

Stimați parlamentari,

Ordinul nr. 300/2017 pentru stabilirea tipurilor și dimensiunilor exploatațiilor de creștere a suinelor pe teritoriul României este un act normativ care trebuia elaborat și aprobat, fiind prevăzut ca obligație a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în aplicarea atribuțiilor de funcționare.

Acest ordin este primul de acest fel care stabilește categoriile clare de exploatații și le diferențiază, în funcție de numărul de capete de porci. Nu face referire la măsuri de biosecuritate și a fost dat în conformitate cu prevederile legale. Ordinul este emis de către minister, semnat și asumat de către ministrul agriculturii.

Nu pot înțelege cum Petre Daea, ministru, făcea presiuni la Petre Daea, tot ministru, să semneze acest ordin?!

Ordinul respectiv a fost elaborat în urma discutării cu toți factorii implicați, asociații profesionale și fermieri deopotrivă, și a ținut cont de prevederile legislației europene și naționale, dar și de modul de organizare al sectorului zootehnic.

Apariția acestui ordin a dus la clarificarea funcționării sectorului de creștere al suinelor, ulterior fiind elaborat în comun cu ANSVSA. Ordinul nr. 20/2018, care stabilește condițiile de biosecuritate pe trei niveluri, ce trebuie respectate de către toți crescătorii de porci din România, indiferent că sunt persoane fizice sau juridice.

În cazul creșterii porcilor în gospodăriile populației, ordinul comun impune cerințe suplimentare de biosecuritate, față de cele stipulate în Hotărârea de Guvern nr. 830.

Inspecții în exploatațiile de animale

Inspecțiile de stat se realizează fără întrerupere, încă din anul 2011, când România a redeschis comerțul cu carne de porc pe piața comunitară. Aceste inspecții se derulează și în prezent în România, conform Programului național de monitorizare, supraveghere și combatere a bolilor, aprobat conform legislației, sub conducerea directă și nemijlocită a Autorității Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.

Medicii veterinari fac astăzi, în România, acțiuni de inspecție, cu ocazia efectuării vaccinărilor, tuberculinărilor, prelevărilor de sânge și a celorlalte activități de diagnostic.

Pentru cunoaștere și bună înțelegere, vă fac precizarea că inspecțiile veterinare se realizează de către medicii veterinari oficiali, funcționari publici, angajați ai DSV-urilor, ele stând la baza derulării operațiunilor de export și comerț intracomunitar cu carne de porc în România.

Politici în domeniul cinegetic

Comisia Europeană a organizat evenimente la care au participat, în județul Brașov, reprezentanți ai fondurilor de vânătoare, precum și reprezentanții asociațiilor de vânători.

Au fost operate modificări ale legislației în domeniul vânătorii și al posibilității realizării acțiunilor de vânătoare, cu scopul prevenirii răspândirii virusului pestei porcine africane, acțiuni realizate încă din martie 2017.

În august 2017 s-a modificat Programul național de supraveghere, prevenire și control al pestei porcine africane, fiind introduse noi prevederi cu privire la acțiunile de monitorizare și colectare a cadavrelor de porci mistreți identificate în ariile naturale protejate.

Și mai devreme, dacă ați urmărit și dacă interesul v-a mânat spre cunoașterea și prelucrarea cum se cuvine a informațiilor pe care noi le-am transmis, puteați vedea data respectivă și luna în care au avut loc aceste acțiuni și cum s-au consemnat ele în acte normative în cadrul ministerului sau în cadrul Guvernului.

Prin intermediul autorității române Biosfera "Delta Dunării", Autoritatea Națională de Protecție a Mediului și administratorii Ariilor Naturale Protejate, se asigură sprijin logistic pentru acțiunile de prevenire a migrației porcilor mistreți în afara perimetrelor stabilite de comitetul local de combatere a bolilor.

În planul suplimentar de măsuri există nu mai puțin de 14 măsuri care se referă doar la acțiunile privind diminuarea numărului de mistreți și măsuri de prevenire a pestei porcine, pe această cale, măsuri definite și implementate de către ministerele cu atribuții în domeniu.

Sistemul național de identificare și înregistrare a animalelor

În prezent, aplicația privind identificarea animalelor este funcțională, mărturie stând misiunile de audit efectuate, care nu au semnalat deficiențe în funcționarea sistemului.

Fermierii și medicii veterinari au acces la SNIA și sunt asigurate condițiile care sunt prevăzute de legislația europeană cu privire la asigurarea trasabilității animalelor.

Referitor la despăgubiri

Prin ordinul prefectului se constituie comisia mixtă care evaluează, prin intermediul specialiștilor și a procedurii aprobate, cuantumul sumelor ce vor fi acordate pentru fiecare animal în parte.

Aceste ajutoare sunt gestionate de către ANSVSA, conform legislației în vigoare, și a prevederilor bugetare, cunoscându-se faptul că ANSVSA este ordonator principal de credite.

Măsuri pentru revitalizarea sectorului de suine: acordarea la timp a subvențiilor, astfel încât producătorii să poată achiziționa materii prime la prețul cel mai bun; adeverințe pentru acordarea de credit; investiții în sectorul de reproducție la suine; se elimină treptat importul de purcei pentru îngrășare.

Pentru prima dată în România - și repet, pentru cunoaștere și ținere minte - pentru prima dată în România s-a modificat Planul Național de Dezvoltare Rurală și a fost aprobată măsura de bunăstare a animalelor, extrem de apreciată de cei din sectorul creșterii animalelor. Cred că fermierii cunosc acest lucru.

A fost inițiată o măsură de sprijin suplimentară pentru crescătorii de porci care au fost afectați de acțiunile de combatere a pestei porcine, fiind inițiat un act normativ care acordă o compensație bănească celor cărora li s-au ucis porcii sub greutatea optimă de livrare, respectiv 100 de kilograme.

S-au dispus măsuri de susținere socială a forței de muncă afectate. Muncitorii concediați de la fermele de porci, ca urmare a efectelor pestei porcine, vor beneficia de compensație financiară neimpozabilă, în valoare de 500 de lei, timp de maximum 6 luni.

Se acordă sprijin pentru acciza redusă la motorină. Cuantumul sprijinului este de 1,7 lei pe litrul de motorină.

Se acordă sprijin financiar pentru scroafele de reproducție aflate în secțiunea principală a Registrului Genealogic, de 88 de euro pe cap.

S-a demarat un program național de sprijin al raselor aflate în conservare - Bazna și Mangalița - care urmărește creșterea numărului de porci din rasele locale, concomitent cu creșterea cantității de carne livrată.

A fost întocmit un program de repopulare a localităților afectate de pestă porcină africană, care se va urmări pentru punerea în aplicare, împreună cu ANSVSA, instituția statului cu atribuții în domeniu.

Beneficiarii măsurilor de susținere din sectorul de creștere a suinelor

Consider că toate politicile publice trebuie să aibă la bază informații relevante, venite de la oamenii de știință, de la specialiștii valoroși din domeniu, de la specialiștii din cercetare, de la cei care au ceva de spus în domeniul lor de activitate.

Nu întâmplător am prezentat structura legală care se ocupă de prevenirea, controlul și eradicarea bolilor, în competența grupului special de lucru, constituit din experți.

CNCB a invitat specialiștii în domeniu să expună, prin vocea ANSVA, măsurile suplimentare care trebuie luate în cazul creșterii suinelor.

Niciodată, dar absolut niciodată grupul național de experți nu a propus interzicerea creșterii porcilor în gospodăriile populației, ca atare nu puteau fi luate măsuri de către nicio entitate, care să contravină deciziilor specialiștilor.

Precizez că activitatea de creștere a porcilor din gospodăriile populației va continua și în viitor, cu respectarea condițiilor de biosecuritate. Evident că trebuie să avem în vedere exploatațiile neînregistrate care cresc porci în extravilanul localităților, în ocoale silvice, cantoane CFR.

În anii 2017-2018 s-au desfășurat cinci întruniri ale Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență pe subiectul acesta, din care una în 2017 și patru în 2018.

ANSVSA a comunicat permanent prin intermediul postului național de televiziune TVR 1, dar și prin alte canale mass-media, informând populația cu privire la importanța măsurilor de prevenire a apariției virusului.

În toate județele s-au transmis materiale de informare cu privire la prevenirea, combaterea și eradicarea virusului PPA.

Prin asociațiile profesionale au fost diseminate către fermieri informațiile legate de măsurile care trebuie luate pentru a combate efectele negative produse de virusul pestei porcine africane.

La Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în fiecare zi își desfășoară activitatea o celulă de criză care nu se substituie altor structuri prevăzute de lege; scopul acesteia fiind eficientizarea acțiunilor legate de combaterea virusului PPA.

Autoritățile locale, prin intermediul Comitetului Local de Combatere a Bolilor, sub conducerea prefecților, au întreprins măsuri și acțiuni concrete.

Toate instituțiile statului au fost prezente în derularea acțiunilor concrete legate de prevenirea, combaterea și eradicarea virusului PPA.

Organizațiile nonguvernamentale, prin reprezentanții lor, au fost prezente la luarea deciziilor în conformitate cu prevederile legale. Monitorizarea desfășurării acțiunilor se realizează de două ori pe zi, la Departamentul pentru Situații Speciale de Urgență din Ministerul de Interne.

Alături de aceste acțiuni au fost asigurate toate materialele și produsele necesare pentru dezinfecție, respectându-se hotărârile adoptate de Comitetul Local de Combatere a Bolilor.

Toate acțiunile de informare în masă au fost realizate înainte de apariția bolii, dar și în perioada în care aceasta își făcea simțită prezența.

Prefecturile au acționat în regim de urgență, activând Comitetele Locale de Combatere a Bolilor. La toate întâlnirile s-au prezentat modalitățile de acțiune în teren.

În permanență s-a ținut legătura cu Comisia Europeană, respectiv direcțiile de specialitate ale acesteia.

S-a modificat Hotărârea de Guvern nr. 1214/2009 pentru despăgubirea crescătorilor de porci afectați și Hotărârea de Guvern nr. 830/2016 privind aprobarea Programului de prevenire, combatere și control al pestei porcine africane, precum și Ordonanța de urgență nr. 20 din 8.03.2017 pentru completarea art. 44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, precum și pentru modificarea și completarea art. 26 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic, nr. 407/2006.

Toate structurile implicate în combaterea virusului PPA au acționat zilnic peste 8 ore de muncă pe teren, inclusiv sâmbăta și duminica și în sărbătorile legale, fără acordare de concedii de odihnă, urmărindu-se realizarea măsurilor stabilite prin structurile de comandă.

Toate aceste măsuri s-au circumscris Planului de contingență pentru prevenirea, combaterea și eradicarea virusului PPA în România, așa cum a fost aprobat de Comisia Europeană.

Toate structurile centrale, dar și cele locale au acționat pentru prevenirea, combaterea, eradicarea virusului PPA, inclusiv operatorii economici, care au luat măsuri suplimentare de biosecuritate.

Această boală, precum și altele, prin agresivitatea lor, au determinat decidenții la nivel european să întreprindă întâlniri pentru a analiza și a evalua efectele negative socio-economice produse statelor membre.

Efectele negative produse de boli și dăunători au determinat Comisia Europeană să aloce sume și să realizeze întâlniri la nivelul structurilor de specialitate, pentru a stabili măsuri și acțiuni care, indiferent de țară și zonă, să facă față amenințărilor la care lumea este supusă, prin afectarea efectivelor de animale și a sănătății oamenilor, indiferent de graniță.

Structurile statului stabilite prin lege - CNSSU, CNCB, CLCB, inclusiv cele locale - au fost activate în baza legii și au acționat în consecință.

Au fost antrenate în acțiunile de prevenire, combatere și eradicare a bolilor toate resursele umane existente în plan local, folosindu-se infrastructura statală și mijlocele de intervenție stabilite prin Planul de contingență, ele acționând în consecință.

Structurile europene de specialitate au fost informate la timp și li s-a cerut sprijin pentru menținerea unui status normal al efectivelor de animale, pentru a păstra astfel starea de normalitate.

În funcție de situația dată, măsurile luate s-au circumscris obiectivului de prevenire, combatere și eradicare a bolilor.

Comunicarea transfrontalieră și acțiunea comună generată de existența acestor boli au fost o preocupare permanentă a instituțiilor statale. A se revedea întâlnirile la care România a participat, contribuția realizată de instituțiile statului și fondurile alocate pentru desfășurarea acțiunilor stabilite de legislație.

ANSVSA a întreprins și demersuri la Comisia Europeană, pentru acordarea de fonduri suplimentare pentru supravegherea, controlul și combaterea pestei porcine, axate pe două direcții - suplimentarea fondurilor acordate deja României prin programele cofinanțate, sume care urmează a fi utilizate pentru plata despăgubirilor proprietarilor de animale afectați, și suplimentarea fondurilor europene alocate Programului de control, supraveghere și eradicare a bolii, consecutiv extinderea aplicării acestuia de la opt județe, inițial, la întregul teritoriu al țării.

Acțiunile autorităților sunt conjugate și întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid și pentru a împiedica răspândirea bolii și sunt în conformitate cu prevederile legale europene și naționale. Până la această dată au fost finalizate dosarele de evaluare aferentă despăgubirilor pentru un număr de 6.131 de exploatații, în valoare de 71 de milioane de lei.

Evoluția bolii este în permanență monitorizată prin examene clinice și de laborator, iar zilnic se analizează situația existentă, se aplică și se întreprind acțiuni, în funcție de circumstanțe.

Au fost stinse focarele de pestă porcină africană din localitățile Micula, Bercu Nou și Tășnad, toate din județul Satu Mare.

Am considerat și considerăm că acțiunea comună europeană, și nu numai, la nivel statal și instituțional, este calea pe care trebuie să o urmăm pentru a stopa evoluția bolii. Boală fără vaccin, fără tratament.

În spiritul bunei colaborări au acționat toate structurile cu responsabilități prevăzute de lege, pentru a opri o asemenea molimă, încercare la care este supus sectorul de creștere a suinelor din România.

Bugetul statului a fost rectificat pentru a putea acorda despăgubiri crescătorilor de porci afectați, astfel încât, pe baza unui program de eradicare a bolii, să se repopuleze spațiile destinate creșterii porcilor și să se reia activitățile economice, în urma aplicării măsurilor sanitare veterinare proiectate și obligatoriu aplicate, în așa fel încât activitatea de producție să ducă la creșterea efectivelor, la păstrarea normelor de biosecuritate, să se asigure continuarea desfășurării activității în domeniul creșterii suinelor, necesară din punct de vedere economic și social.

Acțiunea comună și interesul manifestat pentru acest domeniu sunt căi de urmat pentru toți.

Iar pentru mine și pentru instituția pe care o reprezint, colaborarea cu toate structurile statale constituie modul de operare pe care îl respect și îl promovez.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule ministru... pentru ampla expunere pe care ați făcut-o.

Începem dezbaterile.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Tinel Gheorghe.

Vă rog, domnule deputat.

Din partea Grupului PNL mai este și domnul deputat Nicolae Giugea.

Numai puțin, domnule deputat, să-și organizeze domnul ministru... (Discuții în sală.)

 
 

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Domnule ministru,

Am avut senzația că citați și ne prezentați planul de măsuri al Poloniei. Că numai ei au reușit într-un termen foarte scurt să izoleze focarele și să blocheze, să stopeze evoluția bolii.

Paradoxal este că deși ne-ați prezentat un plan extrem de minuțios, argumentat, culmea e că din 2017 până în 2018, boala a explodat. În decursul a trei luni de zile - iunie, iulie, august - am ajuns la 18 județe afectate, cu tot planul dumneavoastră de măsuri prezentat foarte frumos, pe slide-uri.

Din păcate însă, în 10 minute, nu putem dezbate și analiza, în plenul Camerei Deputaților, un subiect care ține de securitatea alimentară și care, prin efectele produse pe termen scurt, mediu și lung, domnule ministru, va genera sărăcirea spațiului rural, exact acolo unde acesta este cel mai sărac.

Uitați-vă că exact județele care sunt cele mai afectate de gradul de sărăcie, acolo parcă a lovit și această nenorocire care are ca și cauză, după părerea noastră, a semnatarilor acestei moțiuni simple, și lipsa de profesionalism și de fermitate a actualei conduceri a Ministerului Agriculturii.

Și, pentru claritate și rigoare, domnule ministru, așa cum vă place dumneavoastră să spuneți, am să prezint câteva chestiuni tehnice și am să punctez.

Hotărârea Guvernului nr. 830/2016 - la care dumneavoastră ați făcut referire - pentru aprobarea Programului național de supraveghere, prevenire și control al pestei porcine africane, precum și pentru completarea unor acte normative a fost modificată, în sensul că Ministerul Agriculturii a primit sarcină suplimentară să coopereze cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, la stabilirea criteriilor necesare pentru dimensionarea și stabilirea tipurilor de exploatații de animale acceptate în România, precum și să elaboreze legislația pentru stabilirea și dimensionarea tipurilor de exploatații de animale, astfel încât măsurile de control pentru pesta porcină africană în România să poată fi aplicate și controlate.

Concomitent, prin Planul național de contingență - lumea se întreabă, ce o fi planul acela național de contingență, fraților?. Acesta este Planul național de contingență, aprobat de România în 2016, și care ar fi trebuit să fie Biblia celui care ne-a vorbit astăzi și ne va vorbi și la sfârșitul acestor dezbateri, a ceea ce urma să se întâmple în România după identificarea primului focar de pestă porcină, în vara anului 2017, în România.

Deci prin Planul național de contingență, Centrul Național de Combatere a Bolilor, care funcționează ca unitate centrală în cadrul Comitetului Național pentru Situații de Urgență, are în structura sa, domnule ministru, printre altele, și o unitate centrală de decizii, care, la rândul ei, are următoarea structură de conducere - un președinte, un vicepreședinte și membri permanenți -, unde, la poziția 2 figurează Ministerul Agriculturii, alături de ANSVSA, de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și de șeful Departamentului pentru Situații de Urgență.

Deci, iată, această celulă de criză vă poziționează pe dumneavoastră cu drepturi extraordinare și cu obligații extraordinare, în cadrul Centrului Național de Combatere a Bolilor, domnule ministru.

Atribuțiile principale ale acestei Unități centrale de decizii sunt: definirea și stabilirea strategiei de control și de combatere a bolilor; coordonarea activităților de colaborare dintre instituțiile și autoritățile publice cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență; emiterea deciziilor și instrucțiunilor în condițiile legii; analizarea informațiilor primite din teritoriu și transmise prin intermediul unităților operaționale centrale.

De asemenea, tot conform Planului național de contingență, avizat de Comisia Europeană și transpus în legislația românească, responsabilitatea punerii în practică a măsurilor profilactice pentru apariția și combaterea pestei porcine africane revine ANSVSA, dar și dumneavoastră, direct, domnule ministru.

Conform art. 9 alin. (10) din Hotărârea de Guvern nr. 30 din 18 ianuarie 2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, primiți calitatea de coordonator direct al activității ANSVSA, prin intermediul structurilor de specialitate din cadrul ministerului.

Coordonare, conform DEX - Dicționarul Explicativ al Limbii Române - înseamnă acțiunea de a coordona, punere de acord a unui tot. Îndrumarea și coordonarea luării măsurilor de recoltare, însămânțare și ogorâre cad în sarcina Ministerului Agriculturii. Am citat din DEX.

Același act normativ precizează la art. 1 alin. (2) că Ministerul este autoritatea publică centrală responsabilă cu aplicarea strategiilor naționale sectoriale în domeniul agriculturii și producției alimentare, al resurselor genetice vegetale și animale.

Alineatul (3) al aceluiași articol prevede că Ministerul elaborează strategii și reglementări specifice în domeniile sale de activitate, în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, cu principiile politicii agricole comune.

Și, cu voia Domniei Voastre, dar nu în ultimul rând, domnule ministru, alin. (5) prevede că obiectivul principal al Ministerului pe care îl conduceți - cu onoare, ziceți dumneavoastră - este asigurarea securității alimentare naționale prin creșterea și diversificarea producției agricole, pentru a garanta populației alimente suficiente, sigure și nutritive.

Despre ce securitate alimentară puteți vorbi, domnule ministru, în condițiile exploziei și răspândirii bolii într-un termen atât de scurt, pe aproape o treime din teritoriul național? Poate putem vorbi, cu toată responsabilitatea, de insecuritate națională, pe care ați generat-o prin lipsa de fermitate și de indecizie.

La art. 3 din același act normativ invocat mai sus sunt prevăzute responsabilitățile dumneavoastră, domnule ministru, în ceea ce privește avizarea actelor normative ale Autorității Sanitare Veterinare, care au legătură cu domeniul de activitate al ministerului. Și ați recunoscut aici că Ordinele nr. 330 și nr. 200 le-ați avizat dumneavoastră.

Totodată sunt prevăzute și responsabilități clare cu privire la acțiunile de control și inspecții tehnice, cu respectarea legislației pe domeniile specifice de activitate, sens în care sunteți obligat să colaborați în acțiunile dumneavoastră și cu celelalte autorități publice abilitate.

Păi, despre ce acțiuni de control și inspecții vorbim, când în primăvară medicii veterinari erau în fața instituțiilor, acuzându-vă că blocați tocmai activitatea sau planul de control și inspecții care ar fi trebuit să monitorizeze apariția bolii, domnule ministru?

Iată cum, domnule ministru, conform reglementărilor legale pe care le-am expus aici, sunteți direct responsabil de haosul instituțional, economic și social, creat ca urmare a apariției acestei boli pe teritoriul țării noastre și a lipsei dumneavoastră de reacție, în conformitate cu reglementările legale ce vă reveneau.

Ce, cum și pe cine ați coordonat, domnule ministru? Este o întrebare firească, la care trebuie să răspundeți, pentru că, pe lângă pagubele produse crescătorilor de animale, ați îngropat în pământ și cele aproape 100 de milioane de euro, primite de la Uniunea Europeană pentru subvenția pe bunăstare, prin PNDR 2007-2014 - despre acest lucru ar trebui să discutăm, pe lângă despăgubirile de 71 de milioane, pe care ni le-ați prezentat, deci sunt pagube colaterale foarte importante, domnule ministru - de care fermierii români au beneficiat și de care nu se mai pot bucura în continuare.

Mai mult decât atât, ați compromis, domnule ministru, pentru o lungă perioadă de timp, în localitățile și județele afectate de apariția bolii, activitatea de creștere a suinelor în gospodăriile țărănești.

Sau poate acesta a fost și scopul urmărit de dumneavoastră prin lipsa totală de implicare de care ați dat dovadă.

Și fac o paranteză.

Domnule ministru, ați început prin a ne prezenta că, în Spania și Portugalia, apariția bolii, din 1957 și 1958, a generat, eu știu, măsuri profilactice timp de 13, respectiv 31 de ani.

Pregătiți, oare, populația României, țăranul român, că timp de 30 de ani nu va mai putea să crească porc în gospodăria țărănească? Spuneți-o public de la acest microfon, ca să știm la ce să ne așteptăm.

Cum veți putea, domnule ministru, să mai convingeți acum fermierii români să acceseze banii alocați prin noul PNDR, cele circa 330 de milioane de euro, știut fiind faptul că imediat după apariția și răspândirea bolii, Comisia Europeană a introdus județele afectate în zona roșie de restricție și carantină, cu efecte devastatoare pentru fermieri, ei nemaiputând comercializa produsele obținute.

Ați recunoscut aici, domnule ministru, că decizia a fost luată în 2018, în vară, când deja dumneavoastră aveați un an de aplicare a măsurilor prevăzute în Planul de contingență.

Este incredibil cum fermierii din 13 județe vor fi afectați de imposibilitatea de a-și valorifica produsul rezultat al muncii lor.

Ce le spuneți, domnule ministru, crescătorilor afectați de pesta porcină africană, cu privire la măsurile profilactice pe care trebuie să le urmeze obligatoriu, pentru a-și relua producția?

Și ce le spuneți, în mod special, gospodarilor care se vor vedea nevoiți ca de Crăciun să cumpere carne de porc din supermarketuri? Știut fiind faptul că țăranul român a avut și are în gospodărie de fiecare dată un porc de tăiat, oricât de sărac ar fi el.

Domnule ministru, vă garantez, astăzi, în plenul Camerei Deputaților, că numele dumneavoastră și al partidului din care faceți parte vor rămâne pe vecie întipărite în memoria colectivă a țăranului român, ca fiind cei care le-ați luat porcii din ogradă și care ați omorât gospodăria țărănească și ați compromis pentru mult timp de-acum încolo creșterea în regim industrial a suinelor.

Dragi colegi, dacă vreți să dați o șansă recâștigării prestigiului și funcției de ministru al agriculturii, vă rog să votați această moțiune simplă, punând capăt astfel unui mandat și așa compromis.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Mai aveți 26 de secunde, trebuie să mai vorbească un coleg. Dar poate mai găsim timp și pentru colegul dumneavoastră.

Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Valeriu Steriu, Grupul PSD.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Valeriu-Andrei Steriu:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Domnule ministru Petre Daea,

Stimați colegi,

De la bun început trebuie să vă spun, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat respinge conținutul moțiunii simple depuse de Partidul Național Liberal.

Stimați semnatari ai acestei moțiuni, câți dintre dumneavoastră ați vizitat o fermă afectată de pesta porcină africană, înainte, în timpul sau după dezinfectarea adăposturilor? Vă invit să ridicați mâna. (Vociferări.)

Mulțumesc. Mulțumesc.

E de la sine înțeles.

Textul pe care l-ați depus abundă în afirmații neconforme cu realitatea. Este doar o înșiruire de cifre și regulamente; dorința cuiva de a ieși în evidență în fața șefilor și mai ales în fața președintelui Iohannis, care, deși anunță că urmărește fenomenul cu îngrijorare, preferă Salzburg-ul și New York-ul în această săptămână.

Un președinte dedicat țării ar fi vizitat până acum o fermă de porci, măcar din solidaritate cu fermierii români afectați.

Chiar, în mandatul Domniei Sale, actualul președinte a făcut vreodată vreo vizită la o fermă? Eu nu-mi amintesc. (Vociferări.)

După isteria aviară liberală din 2005, avem acum isteria pestei porcine africane liberale.

Știu că în PNL oamenii se încaieră pentru cele câteva locuri eligibile pentru viitorul Parlament European, dar vă rog să nu impacientați populația României cu încordarea dumneavoastră. (Vociferări. Rumoare.)

Și vă rog, de asemenea...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Numai puțin...

 
   

Domnul Valeriu-Andrei Steriu:

... să nu mai asmuțiți...

 
 

Domnul Florin Iordache:

Numai puțin, domnule deputat.

Rog colegii din sală să păstreze liniștea.

Vă rog frumos.

 
 

Domnul Valeriu-Andrei Steriu:

Vă mai rog să nu asmuțiți structurile veterinare între ele, prin politizarea pestei. (Vociferări. Rumoare.)

Vă rog să-mi permiteți să citesc mai departe răspunsul la moțiunea dumneavoastră.

Mă întreb, cum ar fi tratat această problemă o guvernare liberală? Ar fi stârnit denunțuri la DNA și la Parchetul General, care să ducă la reținerea și arestarea virusului, așa cum în 2012 ați urcat site-ul de cultură în duba poliției, la reprimarea protestelor de susținere a lui Raed Arafat? Sau ar fi achiziționat în regim de urgență apă, sub numele de dezinfectant din sursă unică, pentru a pretinde că dezinfectează țara, precum în 2005, la gripa aviară?

A solicita mai întâi comisie de anchetă pe subiectul pestei porcine africane sau a depune zilnic plângeri penale la adresa veterinarilor, așa cum se întâmplă, înseamnă a stopa însăși activitatea de coordonare și combatere a pestei porcine africane, prin blocarea factorilor de decizie în birourile Parlamentului sau ale Parchetelor.

Dacă dumneavoastră, colegi liberali, credeți că a sta în birourile parlamentare depunând moțiuni și denunțuri ajută fermierii, să știți că Ministerul Agriculturii și medicii veterinari nu-și pot permite acest lux. Aceștia muncesc zile și nopți în focare, stopând răspândirea acestui virus.

Ați văzut acest lucru, în prezentarea modernă a ministrului Daea, pe care îl felicit pentru utilizarea în premieră a mijloacelor IT la o moțiune în Parlament, dar mai ales pentru implicare și pentru măsurile luate atât de minister, cât și de Autoritatea Veterinară.

Preocuparea dumneavoastră pentru un subiect cu implicații în domeniul economic și social nu se justifică, însă, prin a-l aduce săptămânal în plenul Parlamentului, atâta vreme cât această boală nu trece la om. Ca și virusul West Nile, care însă a produs și produce decese în România și în Europa, nici pesta porcină africană nu poate fi stopată prin vreun vaccin existent. Dar pesta nu ucide oameni.

Cu virusul West Nile înțeleg că sunteți confortabili.

Colegii din PNL par să fi uitat că la nivel global și european se cunoștea despre existența acestei boli încă din 2007, când au apărut primele focare, așa cum ați văzut: în Georgia, apoi, Armenia, Azerbaidjan, Rusia, Belarus, Lituania, Polonia, Letonia sau Estonia.

În 2007 România avea trei miniștri ai agriculturii într-un singur an, toți liberali - Traian Remeș, Dan Motreanu și Dacian Cioloș. Iar modul în care Ministerul Agriculturii, la acea vreme, a gestionat cele 140 de focare ale pestei porcine clasice - o formă mai simplă a pestei, pentru care există vaccin - a avut consecințe dramatice în vestul țării.

Dragi colegi, economic, social, dar mai ales pe partea de protecție a mediului, porcii uciși au stat săptămâni întregi neincinerați sau neîngropați. Este vorba de 67.000 de porci.

Despre despăgubiri nu are sens să mai vorbim. Fermierii au așteptat în zadar banii și au fost trimiși în instanțe, unde au reușit să-și câștige drepturile, după patru sau chiar șase ani.

În 2016, România s-a confruntat cu un risc major de contaminare, deoarece focare ale pestei au fost confirmate și notificate de statul vecin, Ucraina, chiar în zone aflate la o distanță de până la 20 de km de teritoriul României. Prim-ministru atunci era domnul Dacian Cioloș. Niciun fermier din România nu a fost înștiințat în 2016 de existența vreunui risc al acestei boli, iar Autoritatea Veterinară nu a avut niciun fel de măsură de prevenție demarată, chiar dacă din partea SRI apăruseră primele informații cu privire la riscuri și vulnerabilități.

De altfel, cu cinci președinți ai Autorității Veterinare, în 11 luni de Guvern tehnocrat, nu poți pretinde un management predictibil. Să ne amintim că pe 22 decembrie 2015, Autoritatea Veterinară a reușit un record, să aibă trei președinți într-o zi - un președinte dimineața, un președinte la prânz și un interimar seara.

În momentul de față nu există niciun vaccin, niciun tratament pentru infecțiile cu pestă porcină africană. Singurele metode de prevenție eficientă sunt menținerea unui nivel înalt de biosecuritate la ferme și controlul potrivit al posibilelor focare de infecție, raportare care ar ține strictă eradicarea animalelor susceptibile.

Se reproșează în moțiune lipsa implementării Planului de contingență al României pentru pesta porcină. Plan deja depășit, după mine, pentru că este pornit din 2002, pentru o boală care în 2018 se comportă cu totul altfel.

Chiar și așa, măsurile și prevederile respectivei directive au fost respectate, așa cum a prezentat și domnul ministru Daea.

Cum putea ministerul să stopeze răspândirea unui virus care se transmite atât direct, cât și indirect, în condițiile în care boala a afectat atâtea state din lume și pentru care nu există niciun vaccin?

Este clar că România este țara cea mai afectată din Uniunea Europeană, dacă ne gândim că peste 75% din porcii crescuți în gospodăriile Uniunii Europene sunt în România. Sunt 30 de crescători de porcine în România, care aduc mai mult de jumătate din numărul de porci în business, iar aceste trei companii, care cresc peste două milioane de porci, reușesc să-și asigure măsuri de biosecuritate. Atât firme românești, cât și ferme străine reușesc, lucrând cu veterinarii zilnic - și aici nu a existat nicio secundă vreun risc. Și aceste societăți reușesc în continuare să alimenteze comerțul intracomunitar.

România are, în mod uzual, 4-5 milioane de porci, în ferme și gospodării; 1,4 milioane de porci - în ferme, 3,8 milioane - în gospodării. Consumul anual este de aproape 11 milioane de porci. Deci importăm mai mult de jumătate din carnea de porc.

La 1 mai 2018, efectivele, oficial, erau de 4,1 milioane; cu 8% mai scăzute în 2017, în mod natural.

Moțiunea depusă de dumneavoastră, dragi colegi liberali, enumeră o serie de directive ale Uniunii Europene, pe care România le-a respectat. Iar România, ca și Polonia sau alte state afectate, își continuă livrările intracomunitare din zonele albe.

Haosul din mediul public, la care se face referire în moțiune, este cauzat tocmai de informații eronate și tentative de a crea panică în rândul populației, așa cum poate produce această moțiune.

În toată perioada menționată, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară a propus recomandări și informări ale fermierilor; alături de Ministerul Agriculturii, a luat măsuri de prevenire. Pesta tot s-a răspândit, primul caz înregistrat, din 2017, fiind deja cunoscut.

Toți fermierii sunt în permanentă legătură cu medicii veterinari, care au fost implicați în toate campaniile de informare, iar Ministerul Agriculturii, Autoritatea Sanitară Veterinară, Ministerul Sănătății și Autoritatea pentru protecția Consumatorului își fac din plin datoria.

În cazul pestei porcine africane, la nivel național, după cum ați văzut și în prezentarea anterioară, la data de 19 septembrie, 4.338 de dosare au fost plătite. Până la aceeași dată, poate cel mai important lucru, au fost stinse 5 focare în Satu Mare, unde nu a mai fost înregistrat vreun focar, din 31 august. De asemenea, în județul Bihor nu a fost înregistrat vreun nou focar, din data de 8 august 2018.

Așa cum au menționat specialiștii din acest domeniu, evoluția bolii este în permanent monitorizată prin examene clinice și de laborator. Zilnic, se analizează situația existentă, se aplică măsuri, se întreprind acțiuni, în funcție de circumstanțe.

Dacă pesta porcină clasică, mult mai cunoscută, a avut nevoie de 12 ani pentru a fi eradicată și a putut fi stopată datorită unui vaccin, în cazul pestei porcine africane este nevoie, dragi colegi, de răbdare, de calm și de consens politic, pentru că eradicarea pestei porcine africane nu este un subiect de luptă politică.

Eradicarea se face prin măsuri în teritoriu și prin informarea corectă a populației. Este nevoie de soluții, precum campanii intense de mediatizare, care să educe fermierul român cu privire la ce trebuie să facă și ce să nu facă.

O altă soluție ar fi pregătirea unui fond mutual de compensare pentru fermieri, susținut atât de Guvern, cât și de Uniunea Europeană, o propunere luată în discuție săptămâna trecută, în Comisia pentru agricultură, cu comisarul Phil Hogan, fiind acceptată de acesta.

Principala și unica motivație pentru fermieri, pentru a-și continua legal activitatea de creștere a porcilor, este aceea de a fi despăgubiți, iar președintele Iohannis este cel care a dat dovadă de iresponsabilitate, în august, întârziind avizarea rectificării bugetare și, implicit, alocarea de fonduri necesare acțiunilor de control și combatere a răspândirii pestei porcine.

Perspectiva este sumbră fără mobilizarea structurilor statului - Autoritatea Națională Sanitară Veterinară, Ministerul Agriculturii și Ministerul Afacerilor Interne -, iar politicienii pot ajuta populația sau pe fermieri printr-o comunicare corectă pe care o realizează în județe.

Doamnelor și domnilor deputați,

Pesta porcină africană nu este a unei persoane sau a unei guvernări, avem de-a face cu un virus care a afectat, în cele din urmă, și țara noastră, așa cum a afectat și alte state din vecinătatea României și la nivel mondial. Așa cum Autoritatea Veterinară a știut, alături de Ministerul Agriculturii, să protejeze țara de alte boli care există în clipa de față la toții vecinii - cum ar fi pesta micilor rumegătoare sau dermatoza modulară contagioasă a bovinelor - iată, sperăm și suntem convinși că, unindu-se eforturile, vom reuși să eradicăm și pesta porcină africană.

Soluția pe termen lung se găsește doar în domeniul cercetării și în descoperirea unui vaccin și se fac demersuri în acest sens. China și Spania sunt țări care investesc foarte mult în acest moment, pentru a reuși să repornească producția și să stopeze această boală. Diferența dintre România și celelalte țări afectate de acest virus este faptul că noi ne focusăm pe politizarea situației, în loc să găsim și să sprijinim soluții inovative, prin antrenarea specialiștilor, și nu a politicienilor.

Chiar și președintele Romalimenta, medicul veterinar Sorin Minea, a declarat că situația critică nu putea fi evitată. Pesta porcină africană există în toată Europa, și măsurile pe care Guvernul ar trebui să le implice sunt în continuare acestea pe care le-a luat - asumare și mult curaj. Este vorba despre sacrificarea animalelor, limitarea sau chiar interzicerea mobilității acestora și interzicerea creșterii porcilor în alte locuri decât în ferme. Vorbim aici, în special, despre Delta Dunării, unde este un focar foarte greu de controlat.

Toate soluțiile, care s-au dovedit a fi eficiente până în acest moment, au inclus măsuri de identificare rapidă a focarelor, de sacrificare a animalelor și de dezinfectare a zonelor afectate. După stingerea focarelor, ministerul trebuie să continue să aloce bani și să propună politici pe termen lung, în vederea sprijinirii fermierilor și transformării a cât mai multor gospodării în ferme comerciale cu biosecuritate ridicată.

Titlul moțiunii depuse de dumneavoastră, "Ciuma lui Caragea...", se raportează la nivelul conducătorului țării în istorie.

Dacă nu ne unim eforturile, dragi colegi, va rămâne în istorie ca "pesta lui Iohannis". Numele nu se asociază cu cel care rezolvă problema, ci cu cel care a adus "guvernul meu" în timpul căruia s-a produs. (Vociferări.)

Cu ce soluții vin semnatarii moțiunii? Nu am văzut soluțiile adoptate la nivelul anului 2018!

Stimați colegi,

Isteria nu combate pesta porcină africană.

Grupul parlamentar al PSD nu va vota pentru această moțiune.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

Mai sunt 12 minute, pe care le va folosi domnul ministru.

Continuăm. Grupul USR, domnul deputat Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu.

Aveți 5 minute, domnule coleg.

 
 

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Dragi colegi,

Vreau să înțelegeți că mandatul domnului Daea, ca ministru al agriculturii, reprezintă un dezastru pentru români. (Vociferări.)

Voi fi blând cu dumneavoastră și nu voi aminti aici toate deciziile sau indeciziile păguboase luate de domnul Daea.

Mi-ați acordat doar câteva minute, nu câteva zile.

Domnule Daea,

Ne-ați spus că pesta porcină nu intră în țară pe bicicletă. Aveți dreptate! Căci, dacă mă uit la modul cum ați gestionat această criză, probabil că, dacă ar fi intrat pe bicicletă, i-ați fi făcut pistă specială! (Rumoare.)

Comisia Europeană a cerut României, în februarie 2017, să ia măsuri pentru a se proteja de pesta porcină. De atunci însă, singura problemă a Guvernului Dragnea era să-și treacă prin ordonanță de urgență amnistia și grațierea faptelor penale. (Vociferări.)

Domnule Daea,

Sub mandatul dumneavoastră, pesta porcină africană s-a extins în peste 230 de localități din 18 județe ale României. Avem 927 de focare, ceea ce a provocat sacrificarea a peste 320.000 de porci și se estimează că, până la finalul anului, numărul acestora va depăși 600.000! (Vociferări.)

La o privire atentă, vedem cum au fost afectate direct sute de companii mici, mari și zeci de mii de gospodării. Companiile care se ocupă cu creșterea porcinelor au anual o cifră de afaceri de aproximativ un miliard de dolari. Zeci de mii de familii sunt dependente direct sau indirect de această industrie. Extinderea pestei porcine africane va face ca PIB-ul României să piardă, în următorul deceniu, câteva miliarde de dolari, iar pentru aceasta sunteți vinovat direct, domnule Daea!

Ne punem cu toții întrebarea - de ce România este cea mai afectată țară din Uniunea Europeană? Este vorba despre rea-voință și premeditare sau pur și simplu sunteți incapabil să gestionați o astfel de situație?

Domnule ministru,

Sunt oameni care plâng. Pur și simplu stau în mijlocul gospodăriilor și plâng, pentru că acei porci, pe care dumneavoastră i-ați sacrificat, reprezentau mai mult decât niște kilograme de carne de pus pe masă, reprezentau moneda de schimb a acestor oameni, reprezentau o plasă de siguranță a zilei de mâine.

Ne întrebăm cu toții cum s-a ajuns aici?

Cred că este evident pentru toată lumea! Aveți un deficit de viziune și un excedent de nepăsare. Sunteți singurul ministru din Uniunea Europeană, care nu a reușit să gestioneze această epizootie. Deși acuzați lipsa de fonduri, nu ați apelat la ajutorul disponibil de la Uniunea Europeană. Ați intervenit târziu, iar măsurile au fost exagerate, au generat cheltuieli inutile și au înrăutățit situația. Un exemplu edificator îl reprezintă gropile cu porcii sacrificați, adevărate bombe ecologice!

Am văzut cu toții porcii sacrificați plutind pe Dunăre, căzuți din căruțele care îi transportau sau sfâșiați pe câmp de animalele sălbatice. Da, acestea au fost soluțiile dumneavoastră!

Românii vor fi singurii care vor plăti, atunci când kilogramul de carne de porc va costa în ajunul Crăciunului cât trufandalele.

Cine are de câștigat?

În primul rând norocoșii, care au avut informațiile din timp, norocoșii care au știut că nu veți lua măsuri împotriva extinderii pestei, cum a fost domnul Dragnea jr.

Mai departe, au câștigat cei care au păstrat tăcerea în privința pericolului, cei care au vândut în cantități uriașe materiale pentru dezinsecție. Și iar ajungem la familia domnului Dragnea, mai precis, la Sorin Paul Stănescu, nașul domnului Dragnea jr.

Domnule Daea, sunteți unul dintre cei mai ineficienți miniștri ai agriculturii din istoria României. Ați fi putut acționa ferm, însă ați preferat să vă maimuțăriți la televizor, braț la braț cu cea mai bună prietenă a dumneavoastră, oaia. Nu ați intervenit pentru a diminua pagubele înregistrate de fermele infestate, prin înființarea abatoarelor sanitare, care ar fi asigurat recuperarea integrală a cărnii de consum, în condiții de maximă biosecuritate. Nu ați intervenit pentru a monitoriza efectivele de mistreți și pentru a limita suprapopularea. Nu ați intervenit pentru a combate creșterea porcilor domestici în vecinătatea fondurilor de vânătoarea, pentru evitarea infestării de la mistreți. Nu ați intervenit prin controale la centrele de colectare a vânatului și asigurarea ecarisării teritoriului. În plin dezastru, ați ținut deschise târgurile de porcine, în loc să le închideți!

Toate aceste acțiuni sau inacțiuni au dus la explozia pestei porcine africane. V-ați acoperit de hârtii și ați uitat să ne spuneți că, în realitate, implementarea măsurilor a fost haotică sau inexistentă. Ați ales calea ușoară pentru PSD și dezastruoasă pentru români. Ați închis afaceri, ați trimis mii de oameni în șomaj, ați distrus gospodării și ați pus în pericol securitatea financiară a zeci de mii de familii. Ați acționat ca un dușman al intereselor României!

Vă solicit să fiți curajos și să răspundeți, în fața națiunii, la două întrebări punctuale.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, concluzionați.

 
 

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Cu cât timp înainte de primul focar confirmat, ați primit de la Institutele statului informări despre riscul major al pestei porcine africane și ce măsuri de prevenție ați luat?

Puteți garanta, în fața Parlamentului, că România va recupera integral banii pentru despăgubirile generate de epidemia pestă, ținând cont că una dintre condițiile de rambursare, impuse de Comisia Europeană, cea de respectare a normelor de biosecuritate, a fost încălcată?

Grupul parlamentar Uniunea Salvați România așteaptă răspunsul dumneavoastră! (Vociferări. Aplauze.)

 
 

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulțumesc.

Grupul parlamentar al UDMR, domnul deputat Loránd-Bálint Magyar.

Aveți 4 minute, domnule deputat.

 
 

Domnul Magyar Loránd-Bálint:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru,

Din păcate, în ultima perioadă, pesta porcină a devenit un subiect de dispută politică, cu toate că acest fapt nu vine în ajutorul fermierilor afectați. Mai mult, nici în ziua de azi nu există o atitudine operativă, adecvată față de apariția și răspândirea bolii.

De la declanșarea primului focar de pestă porcină, chiar în județul pe care îl reprezint în Parlament, în Satu Mare, am urmărit cu mare atenție tot ce au făcut sau ce nu au făcut autoritățile competente în acest caz. În multe cazuri, chiar dacă de la o suspiciune a bolii treceau două zile până la confirmare, iar mai apoi, încă o săptămână până ce s-au luat măsuri adecvate, autoritățile competente nu aveau o altă atitudine operativă.

În aceste împrejurări, responsabilitatea cea mai mare a avut-o Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, o instituție a cărei misiune este protejarea sănătății umane, de-a lungul întregului lanț alimentar, adică de la fermă la consumatori.

Totodată, responsabilitatea aparține și instituției prefectului, care, potrivit art. 19 lit. f) din Legea nr. 340/2004, asigură, împreună cu autoritățile și organismele abilitate, ducerea la îndeplinire a măsurilor de pregătire și de intervenție pentru situații de urgență.

Am rămas foarte surprins când am aflat că autoritățile competente au fost avertizate de apariția pestei porcine, de Serviciul Român de Informații, încă din anul 2016, însă, în ciuda faptului că în fiecare județ există direcții sanitare veterinare și în fiecare comună există medici veterinari, care, printre altele, au atribuții de monitorizare și de control, nu s-a efectuat preventiv vreo activitate de informare.

Din păcate, oricare va fi rezultatul votului moțiunii împotriva domnului ministru Daea, la final tot nu vom avea o soluție pentru crescătorii și pentru fermierii afectați de pesta porcină.

Stimați colegi,

Lipsa unor acțiuni decisive, corecte și rapide, inexistența unor strategii agricole, respectiv sanitare veterinare și informare adecvate fermierilor, au dus la o răspândire și mai accelerată a pestei porcine africane, punând în pericol dezvoltarea acestei ramuri agricole.

Printre problemele principale, semnalăm următoarele: lipsa acută de comunicare a autorităților competente în direcția publicului larg. Mai mult, în județul Bihor, de exemplu, prefectul a interzis primarilor să informeze cetățenii despre pericolul răspândirii peste porcine; lipsa unui plan concret de gestionare a crizei, respectiv lipsa măsurilor adecvate, în diferite regiuni ale țării, privind caracteristicile de creștere a porcilor; faptul că autoritățile competente județene, cum ar fi direcțiile sanitare veterinare județene, nu au la îndemână mijloacele necesare pentru a lua măsuri adecvate în unitățile administrativ-teritoriale, astfel fiind luate decizii contradictorii - de exemplu, în județul Satu Mare, o fermă de porci nu a primit autorizație de vânzare, în timp ce uneia, aflată la doar 20 de kilometri, i s-a emis autorizația.

Suntem într-o situație în care demiterea ministrului nu va aduce vreo soluție, mai ales de stopare a pestei porcine africane.

Stimați colegi,

Considerăm că Ministerul Agriculturii trebuie să elaboreze, în perioada imediat următoare, un nou sistem de despăgubiri, prin care fermierii să beneficieze de compensații corespunzătoare prețului de piață, a animalelor pierdute. De asemenea, trebuie aplicate măsuri compensatorii administratorilor Fondului Cinegetic, pentru costurile aferente la diagnosticarea bolii, respectiv pentru neutralizarea cadavrelor.

În continuare, considerăm că ceea ce ține cu adevărat de competența ministerului este elaborarea unui plan privind societățile de prelucrare a cărnii, care favorizează importurile de carne în defavoarea producției naționale. În Polonia, de exemplu, firmele de prelucrare a cărnii au refuzat achiziționarea materiei prime din surse externe verificate. Pentru combaterea situației, Guvernul polonez a adoptat un regulament prin care a forțat firmele de prelucrare a cărnii la cumpărarea unui anumit procent de porci crescuți în țară. Un asemenea pas ar fi indicat de făcut și în România.

A treia măsură, care trebuie luată cât mai curând de minister, este problematica neutralizării cadavrelor de animale provenite din gospodăriile private. Prevederile Ordonanței nr. 24/2016 privind organizarea și desfășurarea activității de neutralizare trebuie corelate cu necesitățile reale ale fermierilor și ale crescătorilor de animale.

UDMR susține, în continuare, că este important ca organizarea și desfășurarea activității de neutralizare să fie în responsabilitatea UAT-urilor, din sursele de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii. Lipsa normelor...

 
 

Domnul Florin Iordache:

Concluzionați, domnule coleg. Ați depășit timpul!

 
 

Domnul Magyar Loránd-Bálint:

Un minut!

Lipsa normelor metodologice pentru ordonanța menționată a condus la situația în care cadavrele porcilor au fost aruncate în Dunăre și, implicit, au dus la răspândirea bolii.

Concluzionând, consider că răspunderea pentru gestionarea defectuoasă a crizei, a apariției pestei porcine africane, este mai mult a Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, respectiv a instituțiilor prefectului, care au în sarcină gestionarea situațiilor de criză, iar ministerul și domnul ministru au un rol decisiv în ameliorarea efectelor crizei și în elaborarea unui plan de refacere a acestei ramuri agricole.

În consecință, poziția Grupului UDMR este de a se abține de la votul moțiunii.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Grupul ALDE.

Domnule Tabugan, vă rog.

Aveți 3 minute, domnule coleg.

 
 

Domnul Ion Tabugan:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Departe gândul meu de a duce în derizoriu problematica pestei porcine africane.

Aseară, stând, așa, la hotel, tot dădeam pe Google... să găsesc să fac o legătură între... "După ciuma lui Caragea, România lovită de pesta lui Daea".

Ei, nu am găsit nicio similitudine. Caragea - domnitor, Daea - ministru!

Ei, să ferească Dumnezeu, domnilor semnatari, să urmeze ceea ce a urmat în perioada lui Caragea, o ploaie dezastruoasă și cel mai mare cutremur din România. Și veți fi răspunzători! (Rumoare.)

Și ce credeți că apare când tot căutam pe calculator?

Ministrul Daea, 2018, record la producția de grâu - peste 10 milioane de tone; la orz, ovăz, orzoaică și celelalte - peste 12 milioane de tone, cu 200.000 de tone mai mult. Noi, la PNDR..., în perioada 2014-2020 au fost sprijiniți aproximativ 13.000 de fermieri, dintre care 3.649 sunt tineri fermieri din zona montană, iar plățile la APIA s-au făcut, după cum știți și dumneavoastră, aproape integral, la timp, pentru ca fermierii să-și reia culturile.

Ca specialist în silvicultură și singurul care am făcut curs de vânătoare, pot să vin, să-mi permit să critic un pic Ordinul nr. 540/2018 al ministrului apelor și pădurilor. Venim și sacrificăm, prin vânătoare, într-un an, la 15 mai 2018, pe o perioadă de un an, 14 mai 2019, 28.000 de mistreți. Dar ca vectori în materialul prezentat, doar 68 de mistreți sunt menționați.

Vreau să vă spun, din toate cele învățate de mine și practicate într-o viață de om, mistrețul este omnivor. Noi suntem vinovați de aruncarea deșeurilor, a porcilor infestați, în pădure, la marginea pădurilor, unde mistreții vin și consumă carne și ulterior împrăștie acest virus.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Concluzionați, vă rog!

 
 

Domnul Ion Tabugan:

Deci, cu alte cuvinte, în perioada de un an, să sperăm că pesta porcină revine la un nivel cât se poate de jos, iar echilibrul normal al mistreților va fi păstrat, pentru că una este cota de recoltă care se calculează conform efectivului optim, și noi am venit acum cu 28 de mii în plus să-i sacrificăm.

Dar, dacă este nevoie, și nu vom reuși să stăpânim pesta, o vom face și cu acești mistreți.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

 
 

Domnul Ion Tabugan:

Consider că ministrul Daea este un foarte bun ministru. Am lucrat 8 ani împreună în Comisia pentru agricultură, unde a venit cu soluții extraordinare pentru agricultura românească.

Ca atare, noi, Grupul ALDE, îl susținem pe ministrul Daea!

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Adică, votați împotriva moțiunii. Asta era ideea.

Grupul PMP, domnul Simionca.

A, liderul de grup.

Aveți două minute.

Vă rog.

 
 

Domnul Eugen Tomac:

Domnule președinte,

Mesajul meu este scurt. Tot Guvernul trebuie să plece, nu doar domnul Daea, care plimbă oaia. (Vociferări.) Și mai mult decât atât, domnul Steriu se încălzește de mult timp. Așa i-a promis domnul Dragnea, că pleacă în locul dumneavoastră. Deci plecați mai repede! (Vociferări.)

 
 

Domnul Florin Iordache:

Domnule Bacalbașa, vă rog frumos!

Domnule Simionca, vă rog.

Vă rog, ceva care are legătură cu moțiunea, declarațiile, dimineață!

Vă rog.

 
 

Domnul Ionuț Simionca:

Domnule președinte de ședință,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Analizând situația din agricultură și acțiunile Guvernului Dăncilă întreprinse în acest domeniu, noi, deputații PMP, am promovat 4 concluzii. Și le voi anunța, după care le voi explica.

1. Guvernul a făcut-o de oaie.

2. Ministrul agriculturii, devenit oaia neagră a Guvernului, poate deveni mielul de sacrificiu al Guvernului.

3. Nu poate exista prietenie între oaie și lup, deși lupii pretind că da.

4. Datoria ciobanului este să-și tundă oile, nu să le jupoaie.

Și aș începe cu primul punct. Când spun că Guvernul a făcut-o de oaie, mă refer la faptul că iresponsabilitatea acestui Guvern, dezinteresul și neputința au aruncat România în cea mai mare criză cu care agricultura românească s-a confruntat după cel de-al Doilea Război Mondial. Criza pestei porcine nu face altceva decât să demonstreze că incompetența guvernanților a ajuns la cel mai înalt nivel înregistrat vreodată în țara noastră și că tot Guvernul trebuie demis.

Am mai spus că ministrul agriculturii, devenit oaia neagră a Guvernului, poate deveni mielul de sacrificiu al Guvernului.

În cazul pestei porcine africane, nici Dăncilă, nici ANSVSA, aflată în subordinea directă a premierului, nici domnul Daea nu au reușit să ia măsurile care se impuneau pentru a preveni dezastrul. Dacă domnul ministru Daea trebuie să plece acasă, noi suntem de acord, dar să plece împreună cu doamna prim-ministru Dăncilă.

PMP consideră că această criză a pestei porcine africane, împreună cu reprimarea sângeroasă a protestului din 10 august trebuie să facă obiectul unei moțiuni de cenzură. O moțiune simplă nu este de ajuns.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Concluzionați!

 
 

Domnul Ionuț Simionca:

Nu poate exista prietenie între oaie și lup, deși lupii pretind că da. Această concluzie rezultă dintr-un lucru pe care îl vede tot românul. Criza pestei porcine africane este cea mai bună afacere pentru familia și pentru apropiații domnului Liviu Dragnea, în timp ce gospodăriile de subzistență sunt pe cale de dispariție, iar românii vor trebui să plătească 1.000 de euro pentru a cumpăra un porc la masa de Crăciun...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ionuț Simionca:

... pesta porcină...

Lupii fac profit din Apocalipsa porcină. (I se întrerupe microfonul.)

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

V-am dat un minut, domnule coleg.

Îmi pare rău. Numai... îmi pare rău!

Mulțumesc.

Mergem mai departe.

Deputații neafiliați.

Domnule deputat Daniel Constantin, vă rog.

(Domnul deputat Ionuț Simionca solicită să ia cuvântul.)

Păi, în două minute să vorbiți... Este timpul dumneavoastră, nu ați știut cum să-l gestionați! Îmi pare foarte rău!

Vă rog.

Aveți 3 minute, domnule deputat.

 
 

Domnul Daniel Constantin:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Voi avea o intervenție foarte scurtă, în conformitate cu timpul dumneavoastră.

Vă mărturisesc că sunt unul dintre cei care, alături de colegii din PNL, am semnat pentru înființarea unei comisii de anchetă sau, mai degrabă, o comisie în care trebuia să analizăm ce s-a întâmplat, mai ales modalitatea în care a fost gestionată această problemă a pestei porcine.

Însă vă mărturisesc, dragi colegi din PNL, că am fost extrem de surprins atunci când am aflat de la televizor sau, dacă vreți, din Parlament că s-a introdus această moțiune simplă împotriva ministrului Daea.

Și spun acest lucru pentru că, așa cum știu și eu, știți și dumneavoastră foarte bine, principalele atribuții în gestionarea pestei porcine nu revin ministrului agriculturii, ci revin Autorității Naționale Sanitare Veterinare.

Mai mult decât atât, cred că dacă doreați cu adevărat să discutăm politic despre această problemă a pestei porcine, cred că ar fi trebuit să provocați o dezbatere în Parlament, la care să fie invitată doamna prim-ministru, pentru că, începând din anul 2017, doamna prim-ministru este cea care răspunde politic, având autoritatea în subordinea Domniei Sale.

Așadar, cred că a fost o greșeală tehnică.

Acum, știți foarte bine că, în ultimul timp, de un an și jumătate aproape, am fost un opozant al acestei guvernări. Consider, la fel ca și mulți dintre dumneavoastră că, din păcate, nu avem un guvern care să răspundă nevoilor pe care le au oamenii. (Vociferări.)

Dar, pe de altă parte, nu cred că suntem credibili doar dacă venim și criticăm orice.

Din acest punct de vedere, ca parlamentar, dar și ca fost ministru al agriculturii, dați-mi voie să am câteva considerații vizavi de activitatea domnului Daea, pe care dumneavoastră l-ați invitat aici, nu neapărat despre modalitatea în care a gestionat această problemă a pestei porcine.

Au fost și lucruri care trebuie criticate, fără doar și poate, dar există și lucruri care au fost și trebuie să fie apreciate în activitatea Domniei Sale. Și aș vrea să subliniez câteva dintre acestea.

În primul rând, nu am văzut - și ca fost ministru al agriculturii cred că este lucrul cel mai important - nu am văzut întârzieri foarte mari în ceea ce înseamnă plata subvențiilor către fermieri.

Dacă vrem ca fermierii să nu aibă probleme, să fie liniștiți, trebuie să primească banii la timp.

Sigur că au fost foarte multe exagerări în această zonă, că a fost primul an în care s-au plătit plățile în avans. Știm bine că primul an a fost anul 2012, 15 octombrie sau 16 octombrie 2012... și exagerări de genul acesta. Va trebui să recunoaștem să c-au plătit la timp.

Am observat, în activitatea de accesare de fonduri europene, că Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 se desfășoară într-un ritm susținut. Dacă faceți o comparație, veți vedea că fondurile de la agricultură sunt cu mult peste ceea ce înseamnă absorbția de fonduri europene în Guvernul Dăncilă, Tudose sau cum vreți dumneavoastră să-i spuneți.

Sigur că și aici am câteva obiecții. Aș fi pus un accent mai mare pe calitate și cred că actualii guvernanți, din păcate, s-au concentrat mai mult pe a raporta la hectar, să spun așa, să fac o comparație...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionați, domnule coleg!

 
 

Domnul Daniel Constantin:

... cu fonduri europene, decât să meargă pe zona de calitate, integrarea producției și așa mai departe.

Nu vreau - și dacă îmi permiteți, domnule Iordache, foarte scurt - nu vreau să trec peste un program pe care l-ați votat cu toții, chiar și cei din PNL, și minoritățile, și anume Programul Național de refacere a infrastructurii de irigații. Și am remarcat cu satisfacție că, după Guvernul Cioloș, în mandatul căruia nu s-a acordat vreun leu pentru acest program, în acest Guvern reabilitarea sistemului de irigații funcționează bine, nu într-un ritm pe care mi l-aș fi dorit eu, este un program pe care l-am aprobat în anul 2015 și cred că este un program de succes.

Și sunt foarte multe lucruri - și dacă îmi mai permiteți 30 de secunde - pesta porcină este, într-adevăr, o problemă foarte gravă și cred că totul a plecat, din punctul meu de vedere - și acolo cred că trebuie să fie oameni care să răspundă pentru modalitatea în care a fost gestionată această problemă -, cred că totul a plecat de la modificarea legislației în privința sectorului sanitar veterinar, în anul 2017, o lege care vă mărturisesc că s-a dorit a fi aprobată prin ordonanță de urgență în anul 2015, în 2014-2015...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Concluzionați, domnule coleg!

 
 

Domnul Daniel Constantin:

... și cred că s-a greșit atunci.

Sunt foarte multe lucruri, dar pentru toate aceste aspecte, având în vedere că această criză a pestei porcine se extinde și nu este gestionată corespunzător, dar având în vedere și faptul că sunt și rezultate pozitive, Grupul deputaților neafiliați se va abține la moțiunea simplă.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Grupul PNL.

Mai aveți 26 de secunde.

Domnul Nicolae Giugea.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Nicolae Giugea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Iulius Caesar Caligula și-a pus calul senator. Petru Groza și-a pus boul ministru, respectiv pe Zăroni.

Liviu Dragnea a venit și a numit la Ministerul Agriculturii un berbec, dar nu berbecul începător, așa cum zic ciobanii, sau, pe înțelesul tuturor, nu masculul alfa, ci a pus berbecul care se pierde de turmă și face întotdeauna deliciul televiziunilor. (Rumoare.)

Se jelea la televiziuni...

 
 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc mult, domnule deputat.

 
 

Domnul Nicolae Giugea:

Se jelea la televiziuni Petre Daea că nu a adus pesta porcină... (I se întrerupe microfonul.)

(Vociferări.)(Aplauze.)

 
 

Domnul Florin Iordache:

Domnule deputat, domnule Giugea, ați epuizat timpul, îmi pare rău!

Vă mulțumesc.

(Vociferări.)

Vă mulțumesc.

(Domnul deputat Nicolae Giugea solicită să ia cuvântul.)

Nu aveți microfon, îmi pare rău!

Vă mulțumesc. (Vociferări.)

Este ridicol... în sfârșit... (Vociferări.)

Domnule Giugea... îmi pare rău!

(Domnul deputat Vasile-Daniel Suciu solicită să ia cuvântul.)

Da, vă rog.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Acum înțeleg, stimați colegi, de ce nu ați fost de acord cu votarea Regulamentului. Acum chiar înțeleg că dumneavoastră vi se pare absolut normal ca un deputat, în Parlamentul României, să facă într-un fel, deloc, dar deloc, neacademic, un ministru? Indiferent cine ar fi acesta...

Și, stimate doamne, chiar nu e cazul să aplaudați cu atâta virtute jignirile din Parlament. Și, dacă tot am votat acest Regulament, chiar solicit tragerea la răspundere a unui coleg care nu-și înțelege rolul și menirea în Parlament.

Vă mulțumesc. (Vociferări.)

 
 

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulțumesc.

Dezbaterile au fost epuizate.

Îl invit pe domnul ministru Petre Daea.

Domnule ministru, mai aveți 12 minute din partea Grupului PSD și 3 minute din partea Guvernului.

Vă rog.

 
 

Domnul Petre Daea:

Stimați parlamentari,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am început intervenția mea, aici, spunând că voi prezenta modul în care Ministerul Agriculturii, instituțiile statului au acționat pentru a preveni, a combate și a eradica acest virus.

Am pus în mișcare tot efectivul care poată să pregătească un asemenea material. Ne-am străduit, alegând cuvintele. Mi-am așezat în pagină modul corect de a aduce în Parlamentul țării românești, în forul acesta în care eu am avut 3 mandate, ceea ce poate aduce un om încărcat cu responsabilitatea muncii și încărcat de o asemenea misiune extrem de importantă la nivelul țării.

Îngăduiți-mi să fac o apreciere pentru fermierii care sunt acolo. Și anume, aceea de a vedea cu exigența ochiului și cu respectul cuvenit ce înseamnă a răspunde în fața unui comandament statal, când în țară ai o molimă, când ai un virus căruia nu poți să-i faci față.

Nu noi, nu i-a putut face față Polonia, și nu-i face nici acum! Iar numărul de focare care se tot prezintă aici este de peste 1.400 de focare în primul an, în Polonia.

Nu au fost în stare Letonia, Lituania, Estonia, Polonia, Rusia, Belarus, Georgia, Ucraina, Moldova, Cehia, Ungaria, Bulgaria, noi și iată, mai curând Belgia.

Dacă, în interiorul țării, acest mod de abordare... și în Parlamentul României, în care lași cu mâna... cu o mână mănânci și, din când în când, după ce ai mâncat, râzi, că este o molimă la nivelul țării și vii la tribună să exprimi durerea crescătorilor de proci, pentru a gândi că așa putem ajunge unde suntem, vă spune un om care a trecut pe aici: este greșit și total neproductiv pentru țară!

Îngăduiți-mi să fac o asemenea apreciere, pentru că răspuns la întrebări nu am, pentru că ele nu au fost.

O singură întrebare... merită să îi dau răspunsul...

Al doilea considerent pe care îl poate face un ministru... nu mi-am permis niciodată să zâmbesc, dar măcar să râd, pentru necazul țării. Nu mi-am permis niciodată și nu îmi voi permite cât voi sta în viață să mă prezint în necunoștință de cauză, pentru a aborda o temă atât de importantă pentru țară.

Facem un mare rău țării, pentru că distrugem, practic, o normă statuată la nivelul Uniunii Europene, care trebuie aplicată, evident, cu durere. Nu a făcut Daea sau Guvernul Dăncilă acest virus în vreun mojar, și l-a pregătit, și l-a instalat în țară. Sub nicio formă!

Am putut păstra indemnă țara, timp de 5 ani, și e rodul tuturor acelora care au făcut... au luat aceste măsuri... pentru că în 2012 acest virus mătura Ucraina toată. Acest virus era la 20 de kilometri de România.

Zâmbetul dumneavoastră plin de sarcasm este dureros pentru cel care vede de aici, în momentul interpretării acestei situații extrem de delicate, cum ne raportăm la o situație dată în România, cum ne raportăm la un moment extrem de dificil pentru țară.

Și o spun așa... cu interpretări diferite... nu o să fac trimitere la nimeni, aici, dar sunt oameni care, intră în structura ministerială... și au fost în Ministerul Agriculturii, unii sunt și acum, cu poziții, cu loc în Ministerul Agriculturii... și cărora le-am cerut tot timpul sprijin. Și le cer și acum! Dar nu pentru mine, pentru a intra în dialogul acesta, al neînțelegerii unui fenomen, cu gândul că îi ajutați pe fermierii de acolo. Această dispută nu ne ajută pe niciunul dintre noi.

Iar dacă dumneavoastră credeți, stimați parlamentari, fie că reușiți, astăzi, să zâmbiți în momentul în care țara plânge, atunci v-ați luat voturile pe care le meritați, iar eu gândesc cu sufletul și cu răspunderea că numai împreună putem să acționăm în condițiile în care apare o situație dificilă.

Sigur, putem interpreta în fel și chip, putem măsura efortul, putem da note privind comportamentul, dar a te ridica pe suferința oamenilor, spunând că așa trebuie, pentru a critica pur și simplu, și pentru a aduce în fața opiniei publice comportamentul acesta al jocului politic, pe care l-am făcut, din nefericire, și îl facem, și care nu aduce țării... iată, dacă eu aș ști... și cred că ar fi premieră mondială... că virusul, în România, s-a putut combate printr-o moțiune simplă.

Stimați colegi,

Cu respectul pe care îl acord și de la această tribună eu nu am spus... în 3 mandate niciun cuvânt care să deranjeze pe cineva aici.

Dacă am ajuns la acest pupitru vreodată, am căutat să-mi aduc seva de cunoaștere și gradul de interes în pagina construcției și a deciziei corecte pentru țară.

V-am prezentat astăzi, aici, într-un mod cu totul și cu totul inedit... eu nu am avut această ocazie, să privesc în Parlamentul României o expunere pe zile, cu acțiunile concrete pe care le-am făcut, pentru a vă da posibilitatea să analizați așa cum se cuvine.

De aceea, îngăduiți-mi să dau doar un singur răspuns, la o singură întrebare pe care eu am considerat-o a fi întrebare - m-a întrebat un coleg de la USR, care a venit cu câteva minute înainte, rugându-mă să îi dau tot acest material, pentru a se informa.

Bine făceați dacă îl cereați înainte, dar vi-l dau și acum!

N-ați știut de el, sigur că acum știți de mine!

Și pentru că știți de mine și v-am dat și numărul de telefon, cum o fac, de altfel, cu orice cetățean, indiferent unde se află și în ce zonă a țării trăiește, aveți acest material și vă poate sta la dispoziție pentru o interpretare corectă și o analiză cum se cuvine.

Mi-ați pus o întrebare... să spun sincer când am aflat de pesta porcină?

Și vă dau documentele. În data de 13 septembrie 2016, în calitatea mea de parlamentar, deputat, membru în Comisia pentru agricultură, am primit acest material. Acest material are semnătura celui de-al cincilea președinte al... (Vociferări.)

 
 

Domnul Florin Iordache:

Continuați, domnule ministru! Vă rog frumos.

 
 

Domnul Petre Daea:

... deci repet...

Mi s-a pus o întrebare, de când știu de pesta porcina... și eu răspund foarte clar că am știut prin acest document, din data de 13 septembrie 2016, când, la Comisia pentru agricultură, s-a primit acest material, cu numărul 30.453, depus de al cincilea președinte al Autorității Sanitare Veterinare, care spune așa: "... din păcate, cadrul legislativ inițiat de ANSVSA... - nu i se înțelege imperativitatea adoptării... proiectele legislative trenând la diverse instituții semnatare, în condițiile în care, în orice moment ne-am putea confrunta cu primul focar de pestă porcină africană, cu zone de risc din nordul țării și din estul țării".

La această alarmă dată de Autoritate, comisiile de specialitate cu rol fundamental în viața parlamentară, în speța aceasta, în data de 14 a convocat o dezbatere pe această temă în prezența președintelui, pentru că am realizat că este o situație deosebită. Ca urmare a analizei noastre, cu aceeași... am transmis, cu semnătura președintelui Nini Săpunaru, un material, prim-ministrului. Materialul acela vi-l pun la dispoziție, să vedeți ce am cerut prim-ministrului, atunci, semnat de domnul Nici Săpunaru. În dezbaterea care a fost..., au fost colegi care mai sunt în Parlamentul României și pe care vreau să îi salut, pentru că au mai rămas în Parlamentul României, și să le urez succes, și să le cer soluții și sprijin pentru activitatea pe care o avem împreună în țara aceasta, pentru că noi nu suntem care pe care, noi suntem care cu care, pentru binele țării.

Și atunci, în situația aceasta pe care dumneavoastră ați nominalizat-o - când?, iată răspunsul pe care vi-l dă ministrul de astăzi. Nu am știut că voi fi ministru, dar am știut ce înseamnă gravitatea acestui virus, cum, de altminteri, știu și acum ce înseamnă această gravitate, cum de altminteri am știut în momentul în care am prezentat Comisiei Europene, în plenul Consiliului de Miniștri, situația din România, cum am știut să cer sprijin țării, cum am știut să aduc în România pe cei mai valoroși specialiști pe care îi are lumea...

Niciunde în România nu s-a descărcat atâta informație științifică, tehnică... ca aici, în România, datorită acestei explozii formidabile, într-un loc vulnerabil al țării, pe care îl cunoașteți cu toții, prin specificitatea lui, în Deltă.

Sunt două secvențe importante pe care trebuie să le cunoaștem. Este secvența abordării în partea de nord-vest a țării, unde Planul de contingență s-a aplicat în integralitatea lui, unde forța umană și tehnică s-au dus spre a realiza închiderea acestor focare. Acolo am putut stăpâni lucrurile!

Cum aș putea spune și cum m-aș putea duce în fața populației - și cum să le spun și fermierilor de aici, cu care mă întâlnesc aproape zilnic, și care știau și analizau cu luni de zile înainte, cu ani de zile înainte, cu măsurile de biosecuritate pe care le-am luat? Și totuși nu am putut să facem față acestui virus!

Am vorbit personal cu cel mai mare specialist al lumii în pesta porcină. A venit în Ministerul Agriculturii și la Autoritatea Sanitară Veterinară... cu acești specialiști care stau zi și noapte în dispozitivul de lucru al țării pentru a realiza ceea ce trebuie pentru țară și pentru a face ceea ce ne impune statutul nostru și atribuțiile de serviciu.

L-am întrebat - și spun aici, în Parlamentul României - domnule profesor, dați-mi un secret al bolii... când se va încheia... - apropo de ceea ce mă întrebați dumneavoastră pe mine - a ridicat din umeri - "Domnule ministru... nu știu... dar ce faceți e bine... e corect ce faceți" - pentru că nimeni din această țară nu s-a întâlnit cu asemenea molimă. Nimeni! Și am făcut afirmații, de fiecare dată, și le fac în continuare, și anume aceea că nu ne-am specializat într-o asemenea boală. Pentru că dacă ar fi fost vorba de operație...

Iată, zâmbetul dumneavoastră nu se întrerupe nici acum...

Mă bucur că el continuă pe durerea țării și pe durerea oamenilor pe care noi îi interpretăm în această situație, în raportul de responsabilitate pe care îl avem.

Revin, nu am găsit soluțiile tehnice până acum.

Ne-am dus... și iată activitatea ministrului....

Ne-am dus la Conferința Internațională de la Bruxelles, unde s-au adunat 42 de state... știm foarte bine că Uniunea Europeană are un număr de 28... (Vociferări.)

Iată cum s-a internaționalizat lupta, iar noi, în țară, aici, în loc să ne dăm mâna cu specialiști, cu instituțiile satului, lucru pe care îl facem, în fiecare zi subminăm metoda științifică, în fiecare zi lovim la baza manualului de lucru.

Păi, atunci, dezordinea poate să fie instalată și niciun ministru, indiferent cine este...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionați, domnule ministru!

 
 

Domnul Petre Daea:

... nu poate să pună stăpânire, în condițiile în care abordăm lucrurile așa!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dezbaterile sunt încheiate.

Votul pe moțiune - mâine, la votul final.

Vă mulțumim, domnule ministru, pentru prestație și pentru observațiile făcute.

Închid ședința.

Bună seara!

Ne vedem mâine dimineață.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 18,17.

 
     

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie vendredi, 23 avril 2021, 15:22
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro