Plen
Ședința Camerei Deputaților din 31 octombrie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.160/09-11-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
21-10-2019
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 31-10-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 31 octombrie 2018

8. Reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr.1/2011, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.528 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.676 din 3 august 2018 (Pl-x 566/2017/2018). (rămasă pentru votul final)
 
consultă fișa PL nr. 566/2017

 

Domnul Florin Iordache:

  ................................................

Următorul.

11. Reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 528 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.676 din 3 august 2018; PL-x 566/2017/2018; caracter organic.

Dacă dorește cineva din partea inițiatorilor?

Dacă nu, doamna Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ.

Raport comun - Comisia pentru învățământ și Comisia juridica.

Doamna Camelia Gavrilă:

Raport comun asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale.

Comisia noastră a primit spre dezbatere în fond, alături de Comisia juridică, această solicitare de la Curtea Constituțională.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, în scopul clarificării unor aspecte privind titularizarea cadrelor didactice, detașarea la cerere a personalului didactic titular în învățământul preuniversitar, detașarea pentru ocuparea unor posturi didactice din unități/instituții de învățământ și unități conexe.

Este lege organică.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Curtea Constituțională a reținut două categorii de critici de natură neconstituțională - extrinseci, referitoare la faptul că cele trei propuneri legislative nu au fost adoptate sub forma unei singure legi de modificare și completare a Legii nr. 1/2011, dar și critici intrinseci, referitoare la articolul unic, pct. 2 și pct. 3.

În sesizarea de neconstituționalitate se afirmă că cele trei propuneri legislative au fost dezbătute de Camera Deputaților în momente diferite de timp, în ședințe distincte de plen, dar Senatul le-a adoptat în aceeași ședință de comisie și de plen, motiv pentru care ar fi trebuit întocmit un raport comun de comisia sesizată în fond și elaborată o singură lege de modificare.

Curtea Constituțională consideră că aceste aspecte de tehnică legislativă nu sunt de natură a fi în contrast cu Constituția României și de aceea sunt respinse chestiunile de natură extrinsecă.

În privința sesizării de neconstituționalitate referitoare la pct. 2, corelat cu art. 253, se arată că textul continuă să perpetueze o modalitate "paralelă" de accedere la calitatea de titular în învățământul preuniversitar, contrară derulării în condiții optime a procesului de învățământ, ceea ce denaturează regimul juridic al instituției titularizării. Se mai arată că textul nu a fost corelat cu art. 254 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, potrivit căruia titularizarea se realizează prin promovarea unui concurs.

Deci soluția legislativă constatată este considerată de natură neconstituțională.

De asemenea, sunt câteva aspecte referitoare la titularizarea cadrelor didactice prin, așa cum spuneam, modalitatea aceasta de acces paralel la funcția de cadru didactic.

Pe de altă parte, în privința articolului unic, pct. 3, se arată că se instituie o nouă condiție necesară pentru detașare și se realizează o anumită contrazicere între prevederile a două articole constituționale - detașarea, care se poate face pe o perioadă de cinci sau de patru ani, motiv, de asemenea de neconstituționalitate.

În concluzie, Curtea admite obiecția de neconstituționalitate formulată cu referire la aceste puncte, pct. 2 și pct. 3, în corelație cu art. 253 și art. 254.

Cele două comisii au dezbătut în ședințe separate propunerea legislativă.

Comisia pentru învățământ a dezbătut legea, în ședința din 16 octombrie 2018.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea legii supuse reexaminării, cu amendamentele admise și respinse din anexă, în așa fel încât elementele de neconstituționalitate să fie clarificate și îndepărtate.

De asemenea, Comisia juridică a analizat situația și proiectul în data de 30 octombrie 2018.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea legii supuse reexaminării, cu amendamentele admise și respinse.

Astfel, membrii celor două comisii sesizate în fond au propus un raport de adoptare a legii supuse reexaminării, cu amendamentele admise din Anexa nr. 1 și cu amendamentele respinse din Anexa nr. 2, anexe care fac parte integrantă din acest raport.

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Doamna Cherecheș, Grupul PNL.

Doamna Florica Cherecheș:

Dragi colegi,

Acest proiect de lege creează discriminări și deschide tot felul de portițe pentru a face mișcări care sunt la limita legii sau a bunului- simț.

Prin această propunere legislativă, se intenționa ca detașările cadrelor didactice să se facă pe o perioadă nedeterminată, ceea ce este o formă de discriminare, în comparație cu ceilalți potențiali candidați - o spune și Curtea Constituțională a României -, pentru că, prin această procedură, se ocolește procedura de concurs pentru a ocupa un anumit post.

Inițiativa a fost amendată și s-a scos această prevedere, ca detașarea să se facă fără limită, și acum, detașarea se va face pe o perioadă de 4 ani, dar și acest lucru este considerat de Curtea Constituțională a fi discriminatoriu, pentru că decizia de recunoaștere de titular în învățământul preuniversitar se face fără concurs.

Partidul Național Liberal a depus un amendament și a solicitat ca detașarea să nu fie făcută pe un ciclu întreg, ci pe un singur an, urmând ca în anul următor să se organizeze din nou concurs pentru acel post.

Pe de altă parte, în condițiile actuale, există o problemă foarte gravă, pentru că profesorii care sunt detașați de la o școală la alta, pe un ciclu școlar, lasă vacant un post la școala de unde sunt detașați și astfel sunt elevi care încep anul școlar și nu au profesori la catedră, pentru că acest profesor a fost detașat la o altă unitate școlară.

Concursurile, pe de altă parte, trebuie organizate pentru fiecare școală, de fiecare școală în parte, pentru că școala trebuie să aibă autonomia de a-și angaja și de a impune criterii de performanță. Ar trebui să aibă putere de decizie.

Curtea Constituțională a stabilit că recunoașterea calității de titular în învățământul preuniversitar, într-o altă modalitate decât concursul, la care sunt obligate să se supună toate celelalte persoane care vor să acceadă la posturile didactice de titulari, este discriminatorie.

În plus, s-a scos din Legea educației sintagma "viabilitatea unui post didactic" și astfel se creează o profundă inechitate, se deschide calea arbitrariului și subiectivismului în angajarea profesorilor.

Din aceste motive, Partidul Național Liberal se va abține la acest vot.

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Szabó Ödön, vă rog. Grupul UDMR.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Dați-mi voie să vă explic legea, pentru că nu e așa.

Sunt două lucruri diferite: una este titularizarea și alta este detașarea.

Titularizarea pe post se realizează pe bază de concurs.

Curtea Constituțională a declarat, nu pentru prima dată, ci de mai multe ori, că prevederea legislativă neconstituțională care prevedea ca nota luată la titularizare, nota cu care puteai să te titularizezi, este valabilă pentru mai mulți ani; în momentul de față, șase ani.

Inițiativa venea să prelungească acest termen, dar și cei șase ani au fost declarați inițial neconstituționali de Curte, aceasta dorind ca, în fiecare an, pentru fiecare post să existe o titularizare și concurs de titularizare.

Ei, că e bine, că e rău, nu comentăm deciziile Curții Constituționale, nu văd o direcție în acest sens.

Dar, în cazul detașării este total diferit! Vorbim despre persoane care sunt titulare în învățământ, deci au fost deja titularizate, iar în foarte multe situații persoanele care au luat o notă bună s-au titularizat în mediul rural și, ulterior, fără să calce măcar o zi în școală, s-au și detașat în altă localitate și au blocat poziții pentru ani buni. Pentru că legea prevede două posibilități de detașare: detașare în interesul învățământului și detașare la cerere.

Vă dau caz concret, fără nume și fără localitate, să nu am probleme.

O persoană s-a detașat 15 ani, alternând, ba detașare în interesul învățământului, ba detașare la cerere, dintr-o școală. 15 ani un post didactic a fost blocat și acolo s-au tot perindat suplinitori și gândiți-vă ce calitate a învățământului s-a putut realiza în această școală.

Și atunci, ce am gândit împreună cu colegii cu care am inițiat această propunere legislativă?

Detașarea la cerere să se realizeze - și nu în interesul învățământului, când merge pe poziții de conducere - să se realizeze pe maximum un ciclu, de patru ani de zile. Deci din 10 ani poți să lipsești de la catedră 4 ani.

Și, mai mult, ar trebui să regândească colegii noștri, dacă nu susțin această inițiativă, pentru că, da, readuce vechea prevedere prin care și școala are un cuvânt de spus. În momentul de față, detașarea se realizează fără a fi întrebat consiliul și școala respectivă, unitatea de învățământ respectivă. Te trezești că a fost detașat profesorul. Ei, această inițiativă aduce și rolul Consiliului de administrație în detașarea respectivă.

Deci, practic, încercăm să realizăm o stabilitate în sistemul de învățământ. Dacă ți-ai ales un post de titularizare, să fii bun și să predai acolo, cu excepția cazului când și școala respectivă este de acord ca, pentru o perioadă, dar nu mai mult de 4 ani, să poți să te detașezi în altă localitate.

N-are nicio legătură cu titularizarea această chestiune. Doar pe porțiunea respectiv în care s-a dorit o prelungire a termenului și care a fost declarată, la fel ca și Legea Funeriu, la fel ca și toate celelalte legi, neconstituțională, a treia oară...

OK. Restul sunt probleme care stabilizează acest sistem de învățământ.

Vă mulțumesc pentru susținere, în ambele comisii, atât cea juridică, cât și cea pentru învățământ, și vă rog să votați această inițiativă legislativă!

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Grupul USR, doamna Iurișniți.

Vă rog.

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Într-adevăr, în sistemul de educație sunt foarte multe probleme. Vă reamintesc că avem 4.500 de suplinitori, de profesori necalificați în sistem; nu suplinitori calificați, suplinitori necalificați, care nu au ce căuta în sistemul de educație, care este cronic subfinanțat, cu 2,98% din PIB, și nu respectă legea din 2011, pe care o cunoaștem cu toții, dacă ne interesează învățământul, evident.

Prin urmare, după ce am scăpat de aceste articole neconstituționale - art. 253, art. 254 -, pe care le-am discutat în comisie, da, este o inițiativă care aduce stabilitate în sistem, pentru că patru ani de zile acel profesor care s-a detașat doar ca să nu meargă la postul pe care-l avea, ci să meargă la un alt post, este suficient, exact cât este perioada unui ciclu de studiu. Excepție face ciclul de învățământ primar, unde avem cinci ani. Dar ne gândim la cel gimnazial și cel liceal, unde avem 4 ani de zile.

Este important să încurajăm competența și concursul pe post, iar titularizarea este un concurs. În sistem, trebuie să dai un concurs, pentru a avea acces în învățământ pentru o anumită calitate. Pentru că, am văzut, la ultimele rezultate, doar 47% din cei care s-au prezentat la titularizare au obținut acest statut titular în sistemul de educație. Exact așa avem și în sistemul de sănătate, același concurs care îți cere niște competențe necesare.

De aceea încurajăm concursul în sistem, prin titularizare și concursul pe post.

Mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Turcescu, vă rog. Grupul PMP.

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Bună ziua!

Sunt coinițiator al acestui proiect de lege și n-am să repet argumentele foarte bune, altminteri, prezentate de domnul Szabó Ödön și de doamna Iurișniți.

Voiam doar să vă spun că Grupul Partidului Mișcarea Populară va vota pentru acest proiect.

Mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Avem 8 amendamente admise și două amendamente respinse.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu. Adoptat.

La articolul unic, intervenții? Nu. Adoptat.

La art. 252 adoptat de comisie, intervenții? Nu.

Art. 253? Nu.

Art. 254 alin. (2), intervenții? Nu.

Art. 254, eliminarea propusă de domnul Szabó Ödön? Adoptat.

Art. 254 alin. (3), intervenții? Nu.

Și art. 263? Nu.

Rămâne la votul final.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 21 octombrie 2019, 23:18
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro